Doamna senator Gabriela Crețu, membră a Comisiei pentru afaceri europene a Senatului României, a participat, on-line, marți, 22 iunie a.c., la ,,Reuniunea interparlamentară privind reforma legii electorale europene și dreptul de ancheta al Parlamentului European.
Principalele  teme  abordate  în cadrul reuniunii interparlamentare au fost: reforma Legii electorale europene (modificarea actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, în conformitate cu articolul 223(1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene), dreptul de anchetă al Parlamentului European (propunere de regulament al Parlamentului European cu privire la dispozițiile detaliate care reglementează exercitarea dreptului de anchetă al Parlamentului European și de abrogare a Deciziei 95/167/EC, Euratom, ECSC a Parlamentului European, Consiliul și Comisia Europeană (Regula 240 din Regulamentul de Procedură al Parlamentului European - lucrări nefinalizate).
În cadrul reuniunii interparlamentare doamna senator Gabriela Crețu a afirmat că raportul Comisiei AFCO reprezintă o propunere rezonabilă pentru a începe dezbaterile, dar a subliniat că nu pot exista așteptări prea mari de la această modificare a legii electorale. ”Dacă cineva își imaginează că ar spori sprijinul pentru Uniune sau ar contribui la rezolvarea problemelor sale, nu pot împărtăși acel optimism. Nu pot fi de acord cu presupunerea că o participare mai mare la alegerile din 2014 a fost semnul unui sprijin sporit pentru Uniune. Suntem parlamentari, membri ai unui partid politic, știm cum sunt organizate alegerile și campaniile. Participarea la vot este rezultatul direct al capacității partidelor politice de a-și mobiliza alegătorii; atitudinea față de UE depinde, de asemenea, de locul dezbaterii europene în interiorul acelorași partide politice, între alegeri. Nu poate fi modificată semnificativ în trei dezbateri electorale la TV. Partidele politice au responsabilitatea de a integra și mobiliza voința politică a cetățenilor”.
,,În trecutul recent, partidele de extremă dreapta și populiste au reușit mai bine decât partidele tradiționale pro-europene să-și facă votanții lor și pe unii dintre ai noștri, să participe la vot la alegerile europene, folosind un discurs euro-sceptic sau chiar anti-european. Nu poate fi considerat un succes. Din păcate, inclusiv vechile partide pro-europene, atunci când sunt partide de guvernământ, utilizează Uniunea Europeană ca țap ispășitor pentru fiecare decizie nepopulară pe care o iau, adăugând greutate limitelor și greșelilor proprii ale Uniunii. Participarea scăzută este legată de slăbiciunile noastre, ca partide politice, pe de o parte, și de problemele reale ale Uniunii, pe de altă parte. Pentru a reconstrui sprijinul, Uniunea trebuie să-și schimbe politicile, mentalitatea neoliberală, să rezolvăm inegalitățile noastre uriașe și trebuie să rezolvăm slăbiciunea structurală - proiectarea monedei euro; în calitate de parlamente naționale, mai trebuie să lucrăm la lipsa de voință a guvernelor noastre de a acționa pentru orice fel de schimbare. Există o legitimitate a rezultatelor politicilor noastre care va spori participarea mai mult decât modificarea sistemului electoral, necesară dar insuficientă”, a subliniat, în final, Gabriela Crețu.