Domnule președinte, Stimați colegi,

România a dus în Consiliul de Securitate al ONU un incident grav: o dronă rusească, de tip Geran-2, a intrat în spațiul aerian românesc și a lovit un bloc de locuințe din Galați.

Nu o bază militară. Nu un câmp pustiu. Un bloc de locuințe. Un loc în care trăiesc familii, copii, oameni care aveau dreptul să fie în siguranță în propria casă.

Raportul tehnic al statului român este clar: drona era de proveniență rusească. Au existat fragmente, inscripții, componente electronice, sisteme de navigație, elemente constructive și analize tehnice care au dus la o concluzie fără dubiu.

Dar, stimați colegi, astăzi vreau să vorbesc nu doar despre drona care a lovit Galațiul. Vreau să vorbesc despre a doua lovitură. Pentru că, imediat după incident, a început atacul informațional. 

Înainte ca mulți cetățeni să înțeleagă ce s-a întâmplat, propaganda era deja acolo. Pe rețele sociale. În comentarii. În grupuri. În postări rostogolite cu o viteză suspectă. Aceeași placă: nu e rusească, poate e ucraineană, România exagerează, vor să ne bage în război, nu contează de unde vine drona. Ba contează. 

Contează enorm. Pentru că atunci când o dronă rusească ajunge pe teritoriul României, adevărul nu este un detaliu. Adevărul este prima linie de apărare. Rusia nu atacă doar cu drone. Rusia atacă și cu minciuni. Nu folosește doar explozibil. Folosește și confuzie. 

Nu vrea doar să lovească infrastructură civilă. Vrea să lovească încrederea românilor în propriul stat, în aliații noștri, în Uniunea Europeană, în NATO și, în final, în capacitatea noastră de a distinge între agresor și victimă.

Acesta este războiul hibrid. Un război în care o dronă poate lovi un bloc, iar câteva minute mai târziu o rețea de propagandă încearcă să convingă oamenii că blocul, de fapt, s-a lovit singur.

Un război în care minciuna circulă mai repede decât comunicatul oficial. Un război în care platformele digitale devin câmp de luptă, iar cetățenii devin ținte.

De aceea spun astăzi, în calitate de președinte al Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială: adevărul este infrastructură critică democratică.

Așa cum apărăm rețelele de energie, comunicațiile, sistemele informatice și frontierele, trebuie să apărăm și spațiul informațional al României. Nu prin cenzură. Nu prin abuz. Nu prin limitarea libertății de exprimare. Ci prin capacitatea statului de a reacționa rapid, transparent și credibil atunci când o operațiune ostilă încearcă să manipuleze milioane de oameni.

România are nevoie de un mecanism național de reacție rapidă la dezinformare în situații de criză. 

• 

  Avem nevoie ca instituțiile statului să comunice mai repede decât propaganda.

• 

  Avem nevoie de cooperare reală cu platformele digitale atunci când sunt detectate campanii coordonate de manipulare.

• 

  Avem nevoie de transparență privind rețelele de conturi false, comportamentul coordonat și distribuirea artificială a narațiunilor ostile.

• 

  Avem nevoie de educație media, de competențe digitale și de instituții care să înțeleagă că securitatea națională nu mai înseamnă doar tancuri, rachete și radare. Înseamnă și algoritmi. Înseamnă și date. Înseamnă și fluxuri informaționale. Înseamnă și capacitatea unei societăți de a nu fi mințită organizat.

Stimați colegi, România nu este parte la războiul din Ucraina. Dar România este deja țintă în războiul hibrid al Federației Ruse.

• 

  Suntem țintă atunci când drone rusești ajung pe teritoriul nostru.

• 

  Suntem țintă atunci când propaganda încearcă să ne convingă că agresorul nu este agresor.

• 

  Suntem țintă atunci când românii sunt împinși să creadă mai repede o ambasadă a Federației Ruse decât propriile instituții și propriii aliați.

De aceea, toate partidele responsabile trebuie să tragă o linie clară. 

• 

  Nu poți pretinde că aperi România și, în același timp, să relativizezi agresiunea Rusiei.

• 

  Nu poți vorbi despre suveranitate și să rostogolești narațiunile unui stat care încalcă suveranitatea altora.

• 

  Nu poți poza în patriot în timp ce repeți, conștient sau inconștient, mesajele Kremlinului.

Patriotismul nu înseamnă să cauți scuze Moscovei. Patriotismul înseamnă să spui adevărul, chiar și atunci când propaganda țipă mai tare.

România a făcut bine că a dus acest caz în Consiliul de Securitate al ONU. A făcut bine că a cerut solidaritate internațională. A făcut bine că a spus lumii că aceste incidente nu pot deveni noua normalitate. Dar nu este suficient.

Dacă vrem să ne apărăm cu adevărat, trebuie să construim reziliență: militară, diplomatică, tehnologică și informațională. Pentru că apărarea României nu înseamnă doar apărarea pământului, a apelor și a aerului.

Înseamnă și apărarea adevărului.

Iar adevărul este simplu: drona era rusească. Agresorul este Rusia. Iar propaganda care încearcă să ne convingă de contrariu este parte din același război.