Senatorul Alina Gorghiu a participat, în perioada 8-12 aprilie a.c., la sesiunea de primăvară a APCE de la Strasbourg. În calitate de membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, a susținut o serie de intervenții în plenul Adunării.
O primă intervenție a avut loc la dezbaterea dedicată organizării și desfășurării alegerilor parlamentare din Republica Moldova (24 februarie a.c.), scrutin la care a luat parte în calitate de observator internațional din partea Adunării. În expunerea sa, senatorul Alina Gorghiu s-a referit la contextul politic de la Chișinău, marcat de anumite aspecte care au generat preocupări la nivelul comunității internaționale, inclusiv din partea Consiliului Europei. În acest sens, a menționat anularea rezultatului alegerilor municipale pentru Primăria Chișinăului, lipsa unor progrese semnificative în investigarea fraudei bancare din 2014, modificarea Codului electoral fără a lua în considerare recomandările Comisiei de la Veneția și adoptarea, în 2018, a unor măsuri de amnistie fiscală. Cu privire la rezultatul alegerilor, a semnalat tendința de adâncire a polarizării pe scena politică din Republica Moldova între forțele pro-europene, așa-zisele forțe pro-europene - percepute drept oligarhice - și cele pro-ruse, situație care face dificilă formarea unui guvern funcțional. În final, a subliniat necesitatea susținerii de către autoritățile de la Chișinău a parcursului european al Republicii Moldova prin consolidarea cadrului instituțional bazat pe asumarea deplină a standardelor europene referitoare la  democrație, drepturile omului și statul de drept.
În ceea ce privește rolul și responsabilitatea liderilor politici în combaterea discursului motivat de ură și a intoleranței, raport care s-a aflat pe agenda sesiunii APCE, senatorul român a vorbit despre importanța coeziunii sociale și a toleranței în societate și despre prevederile statutare ale partidului pe care îl reprezintă în ceea ce privește combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului și intoleranței. A arătat că deschiderea și toleranța în societate pot fi autentice doar când aceste valori sunt incluzive, nefiind limitate la anumite grupuri sociale. De asemenea, a atras atenția că simpla condamnare a discursului motivat de ură nu este suficientă, iar adoptarea unei atitudini de pasivitate în situații de acest gen poate fi sinonimă cu  susținerea tacită a unor asemenea comportamente condamnabile. Vicepreședintele Senatului a menționat totodată că acțiunile de combatere a discursului motivat de ură trebuie să fie proporționale, astfel încât libertatea de exprimare, așa cum este definită în art. 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, să nu fie restrânsă.
Nu în ultimul rând, vicepreședintele Senatului s-a referit la posibile răspunsuri în combaterea crimei organizate, corupției și spălării banilor, temă care a făcut obiectul unui alt raport aflat pe ordinea de zi a sesiunii. Astfel, a relevat că reprezentanții forurilor legislative trebuie să manifeste toleranță zero față de asemenea practici prin identificarea lacunelor legislative care permit folosirea la scară largă a unor scheme de spălare a banilor și prin îmbunătățirea cadrului legislativ în materie.
În acest context, senatorul Alina Gorghiu s-a referit la stadiul implementării de către România a celor mai recente directive UE în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului. A evidențiat contribuția semnificativă a organizațiilor neguvernamentale și a jurnalismului de investigație în dezvăluirea unor cazuri de fraudă bancară și economică, arătând că activitatea celor care se dedică unor astfel de anchete trebuie mai mult valorizată. În opinia senatorului român, combaterea acestui fenomen presupune, pe de o parte, o justiție independentă și puternică și, pe de altă parte, măsuri și acțiuni coordonate la nivel european și internațional.