Comisia Europeană a prezentat în 19 septembrie a.c. noul instrument pentru situații de urgență al pieței unice (SMEI). Acest cadru de guvernanță în situații de criză urmărește să mențină libera circulație a bunurilor, serviciilor și persoanelor și disponibilitatea bunurilor și serviciilor esențiale în cazul unor situații de urgență viitoare, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor din întreaga Uniune Europeană.
Deși piața unică s-a dovedit a fi cel mai bun atu al UE în gestionarea crizelor, pandemia COVID-19 a afectat deficiențe structurale care afectează capacitatea de a răspunde în mod eficace și coordonat situațiilor de urgență. Măsurile unilaterale au cauzat fragmentarea, agravând criza și afectând în special întreprinderile mici și mijlocii.
În cadrul întâlnirii senatoarea Gabriela Crețu, fostă membră a Comisiei pentru piață internă din Parlamentul European și cea mai longevivă membră în politici europene din România în perioada de preaderare la UE, a subliniat două puncte generale legate de funcționarea piețelor:
"În această perioadă ne-am confruntat cu criza financiară, criza migrației, criza de sănătate, criza  energetică, conflict militar la granițe, am fost conduși de și prin crize, de mulți ani deja. Tot timpul ni s-a spus că orice măsură specială de atenuare a crizei trebuie să fie temporară.
Ideologia  Comisiei Europene pe post de pompier care salvează economia a fost pusă în aplicare împreună cu apărarea puternică a credinței că, în așa-zisele condiții normale, piețele ar fi cele mai potrivite pentru a decide, pentru că ele, piețele știu mai bine. Am reușit, până acum, să depășim crizele, dar, din păcate, nu le-am învățat lecțiile!
Piețele nu sunt capabile să se reglementeze în mod corespunzător, asta ne-a spus criza financiară. Ele nu alocă resursele așa cum ar solicita interesele publice; așa cum ne-a spus lipsa măștilor, a dispozitivelor medicale sau chiar a spitalelor, în timpul epidemiei.
Avem cele mai mari prețuri la energie din cauză că simulăm o piață liberă într-un domeniu în care există monopol natural și permitem speculațiile cu un produs fundamental pentru economie și populație.
Avem o strategie industrială care ajută industria existentă să se adapteze la criză, dar nu servește la reindustrializarea necesară a țărilor noastre. Nu este timpul să păstrăm piața unică, dar să renunțăm la credința că piețele sunt bune și guvernele sunt rele, că sectorul privat e bun și cel public este rău?! Să propunem alte principii de funcționare?!", a afirmat Gabriela Crețu.
De asemenea, senatoarea Gabriela Crețu a atras atenția asupra problemei accesului și al dependenței Uniunii Europene de numeroase materii prime, materii rare, esențiale dezvoltării economice, ce a condus la disfuncționalități majore cu impact economic negativ, producând fenomene inflaționiste puternice în toate statele UE.
"Până de curând, în Uniunea Europeană, am promovat comerțul liber și am semnat nenumărate acorduri de liber schimb; le-am spus cetățenilor că toate aceste schimburi sunt benefice pentru  economiile noastre, chiar și când ei nu erau de acord cu ele. De ceva vreme, am observat o schimbare în discursul Comisiei Europene; vorbim despre dependență de alții, în loc să vorbim de partenerii comerciali internaționali ai Uniunii, de piețele unde vindem și de unde cumpărăm.
Problema constă în realitatea că Uniunea Europeană nu poate fi  autonomă când vine vorba de numeroase materii prime, în special de materii prime rare, pentru că nu le are. Ele sunt absolut necesare dezvoltării sectoarelor economiei, precum industria  semiconductorilor  sau bateriilor, în care ne exprimăm atât de mult interesul. Produsele economiilor noastre trebuie vândute undeva, atunci când piața internă nu le poate absorbi. De inegalitatea creată de o competiție liberă între inegali și efectul ei asupra cererii, deja am uitat. 
Cum gândește Comisia Europeană soluționarea acestei probleme, a piețelor internaționale și spijinirea agenților economici, în contextul în care discursul izolaționist nu este unul realist și acceptabil pentru economie?!"a subliniat doamna Crețu.
Vicepreședinta Margrethe Vestager, răspunzând întrebărilor adresate în timpul reuniunii, a afirmat următoarele: „Crizele recente provocate de pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina au arătat faptul că trebuie să facem ca piața noastră unică să devină operațională în permanență, inclusiv în perioade de criză. Trebuie să o facem mai puternică. Avem nevoie de noi instrumente care să ne permită să reacționăm rapid și în mod colectiv. Astfel, ori de câte ori ne confruntăm cu o nouă criză, putem să ne asigurăm că piața noastră unică rămâne deschisă și că bunurile de importanță vitală rămân disponibile pentru a proteja cetățenii europeni. Noul instrument pentru situații de urgență al pieței unice face posibil acest lucru. Principalele măsuri prevăzute în cadrul modului de vigilență includ monitorizarea de către statele membre a lanțurilor de aprovizionare cu bunuri și servicii importante din punct de vedere strategic.
În plus, propunerea oferă un cadru pentru constituirea rezervelor strategice în aceste zone. O serie de instrumente juridice ale UE stabilesc dispoziții care sunt relevante pentru gestionarea crizelor în general, de exemplu Mecanismul de protecție civilă al Uniunii. SMEI se va concentra pe eliminarea obstacolelor și pe menținerea liberei circulații a mărfurilor, serviciilor și persoanelor și pe asigurarea disponibilității produselor esențiale pe piața unică în cazul în care acesta este activat. În acest fel, va completa alte cadre ale UE și propuneri recent adoptate ale Comisiei, care stabilesc măsuri mai direcționate cu privire la anumite aspecte ale gestionării crizelor sau care sunt relevante pentru sectoare specifice, de exemplu Autoritatea europeană pentru pregătirea și răspunsul în situații de urgență în sănătate (HERA) sau Planul de urgență pentru asigurarea aprovizionării cu alimente și a securității alimentare și European Chips Act.”