„Bruxelles-ul a avut un răspuns bun și destul de rapid la epidemie(…), dar avem nevoie de o viziune pe termen lung pentru a transforma criza în oportunitate”, a declarat președinta Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului, Gabriela Crețu, în cadrul Reuniunii Extraordinare COSAC

Preşedinta Comisiei pentru Afaceri Europene (CAE) a Senatului, Gabriela Crețu, a participat marți, 16 iunie, la videoconferința Reuniunii Extraordinare a Conferinței Organelor Specializate în Afaceri Comunitare şi Europene (COSAC), desfășurată în regim de videoconferință.
La videoconferință au participat președinții comisiilor pentru afaceri europene ale parlamentelor țărilor membre UE, membri ai Parlamentului European (Jan Olbrycht), Comisiei Europene (Maros Sefcovic), membri ai corpului diplomatic etc.
În intervenția sa principală, din primul panel al conferinței, președinta CAE Senat a avertizat că ”epidemia nu reprezintă prima, și nu va fi, nici ultima criză! Virusurile apar și dispar, dar sistemul monetar proiectat greșit, și relațiile de piață extinse pretutindeni, există de mult timp și nu au dispărut”.
În opinia sa, Bruxelles-ul a avut un răspuns bun și destul de rapid la epidemie, dacă ne gândim la gestionarea problemelor imediate: ”Îl apreciem. Dar avem nevoie încă de o viziune pe termen lung pentru a transforma criza în oportunitate”.
Potrivit președintei CAE, problema principală, acum, nu este existența banilor, ci distribuirea lor, lipsa de încredere, necesitatea reconsiderării regulilor și priorităților.
”Ideea că deficitele bugetare sunt cel mai grav lucru din lume a dispărut. Doar pentru două luni, însă! Semestrul european de primăvară a readus-o deja în discuție, în recomandările specifice de țară!”, a subliniat Gabriela Crețu.
Planul de redresare a adus ceva nou (Uniunea împrumută bani în nume propriu), dar, a adăugat dna Crețu, a păstrat vechi obiceiuri greșite. ”Din cauza faptului că Uniunea nu are capacitate fiscală, cearta eternă dintre statele membre cu privire la cine plătește și cât de mult dă, persistă”.
Vechea problemă a inegalității, care subminează, atât societatea, cât și cererea în economie, va deveni mai gravă după epidemie, a continuat Gabriela Crețu, explicând că, până acum, stagnarea a fost tratată cu relaxare cantitativă (QE), inundând piețele cu bani. Rezultatul a fost o creștere scăzută, prețuri ridicate pe piața imobiliară și cotații bursiere total independente de starea economiei reale. ”Am fost într-un fel de capcană de lichiditate, chiar înainte de epidemie”, a arătat președinta Comisiei.
”Uniunea trebuie să-și reducă decalajele economice interne și să consolideze coeziunea pentru a face față provocărilor în curs, generate și de cea de a patra revoluție industrială, nu doar de epidemie!
”Din păcate, a avertizat domnia sa, decalajul dintre statele membre debitoare și creditoare se va adânci în condițiile actuale, din cauza deja vechii tendințe de a utiliza mai mult instrumentele financiare și mai puțin subvențiile/granturile, inclusiv în CFM”.
În ceea ce privește a doua temă a reuniunii, Conferința despre viitorul Uniunii, președinta CAE Senat a reiterat necesitatea acestui form, pentru a furniza o contribuție serioasă, cu sprijin democratic, factorilor de decizie.
”Nu dorim să consolidăm o legitimitate falsă pentru politicile care avantajează doar pe unii! Toate părțile, cei care laudă și cei care critică Uniunea, trebuie să fie implicate, trebuie să vorbească și să fie ascultate! Până acum, unele decizii (în finanțe sau apărare) ne sugerau că Uniunea dorește să renunțe la vechea ei specificitate și să devină un fel de <<a doua Statele Unite>>. Acest sentiment îngrijorător îmi amintește de o artistă foarte talentată, care avea nouă ani la vremea respectivă, Alma Deutscher. Când a fost numită <<al doilea Mozart>>, ea a replicat: <<Comparația mă onorează, dar  aș prefera să fiu prima Alma!>>. Dacă UE dorește să fie o a doua Statele Unite, mulți cetățeni europeni ar spune că preferă să fie o primă Uniune de cetățeni; o vor mai mult ei decât guvernele lor, uneori! Asta înseamnă că cetățenii nu mai pot fi considerați <<externalități>> economice și că este extrem de importantă capacitarea lor pentru a le permite să gestioneze provocările viitorului, oferindu-le bunuri și servicii publice, naționale și europene; în primul rând, sănătate și educație pentru toată lumea, vârsta nu contează!”, a concluzionat președinta comisiei senatoriale, Gabriela Crețu.