Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a dezbătut și votat, luni, 2 martie a.c., o serie de modificări legislative privind Codul Penal și Codul de Procedură Penală privind înăsprirea pedepselor pentru infracțiunile sexuale împotriva minorilor. În urma amendamentelor dezbătute și asumate de către Comisie, inițiativa modifică și alte infracțiuni, precum traficul de persoane, coruperea sexuală sau pornografia infantilă. Aceste modificări sunt realizate în conformitate cu Directiva 2011/93/UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile. În 2015, Comisia Europeană a avertizat România, printr-o procedură de infringement, cu privire la nearmonizarea cadrului legislativ pentru abuzurile sexuale împotriva minorilor.
 „Observăm că infracțiunile sexuale săvârșite împotriva minorilor sunt în creștere, fenomen care ne îngrijorează cât se poate de tare, și în aceste condiții am încercat să identificăm dacă principala cauză vine din practica instanțelor de judecată și din blândețea unor sancțiuni, respectiv a unor pedepse privative de libertate, date cu suspendare, și fără măsuri preventive restrictive în privința libertății a persoanei în cauză sau vine din regimul sancționator stabilit de legiuitor. Am ajuns la concluzia că este nevoie de o înăsprire la nivelul regimului sancționator și eliminarea posibilității unor pedepse cu suspendare, dând prioritate interesului superior al minorilor. Din punctul meu de vedere, concluzia de astăzi este cea corectă și cred că se va concretiza și la Camera Deputaților. Este și o Directivă Europeană care trebuie transpusă, dar trebuie să găsim și soluții adaptate la realitatea românească” – a declarat senatorul Șerban Nicolae, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
„Ca urmare a escaladării numărului abuzurilor sexuale asupra copiilor, am considerat necesar ca la nivelul Parlamentului să fie instituite, prin lege, prevederi care să sancționeze mai asupru toate infracțiunile de natură sexuală, având ca victime copii. Impactul acestor infracțiuni asupra dezvoltării sănătoase și armonioase a unui copil este dramatic și uneori greu de recuperat la nivel emoțional și fizic. Creșterea minimului pedepselor pentru infracțiunile de natură sexuală având ca victime minori este o necesitate legislativă, mai cu seamă că în ultimii ani aceste infracțiuni au fost săvârșite în forme agravante, care au șocat opinia publică, și unele cu o periodicitate alarmantă, fiind vorba despre aceiași făptuitori. Am găsit un consens la nivelul Comisiei Juridice în rândul tuturor partidelor politice pentru a oferi garanții procesuale judecătorilor care vor judeca aceste fapte de agresiuni sexuale împotriva minorilor și instrumente legislative pentru pedepsirea efectivă și proporțională a agresorilor sexuali” – a declarat Iulia Scântei, senator PNL, vicepreședintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
Principalele modificări aduse de inițiativa legislativă fac referire la creșterea pedepselor pentru infracțiunile sexuale, la creșterea pragurilor de vârstă pentru victime sau completarea circumstanțelor agravante. Astfel, în cazurile de viol, persoanele condamnate pot primi pedepse de la 5 la 10 ani (3-10 ani conform legislației în vigoare), de la 7 la 12 ani dacă victima este un minor (5-12 ani conform legislației în vigoare), de la 7 la 15 ani dacă victima este un minor și sunt circumstanțe agravante, și de la 9 la 18 ani (7-18 conform legislației în vigoare) în cazul în care fapta a avut ca urmare moartea victimei. În cazurile de act sexual cu minori, pedepsele sunt mărite, astfel încât infractorii să nu mai poată primi pedepse cu suspendare, în special când agresorii sunt majori sau când fapta a fost comisă în circumstanțe agravante.
De asemenea, Codul Penal va suferi o serie de modificări, astfel încât circumstanțele agravante să conțină și situațiile în care agresorul conviețuiește cu victima, nu doar cele în care este parte din familie. Astfel, în cazurile în care un minor este abuzat de către concubinul mamei, pedeapsa este ridicată. Mai mult decât atât, se va considera faptă agravantă și în situația în care viața victimei a fost pusă în pericol, nu doar în cazurile de vătămare corporală.
Amendamentele depuse în cadrul Comisiei au fost realizate împreună cu inițiatoarea propunerii – deputata independentă Oana Bîzgan. „Am lucrat extrem de bine cu Ministerul Justiției și cu senatorii din Comisia Juridică, astfel încât să facem toate modificările necesare și să ne asigurăm că protejăm victimele, nu agresorii. Inițiativa a pornit de la dorința de a nu mai permite pedepse cu suspendare pentru abuzatorii sexuali – în special vorbim despre act sexual cu minor sau chiar viol. Legea spune că un minor cu vârsta de până la 14 ani nu răspunde penal pentru faptele sale. Dar dacă vorbim despre victime cu aceeași vârstă, avem cazuri incredibile în care victimele au fost considerate vinovate pentru abuzul suferit, deși vorbim despre abuzatori care au de 3 sau de 4 ori vârsta victimei. Cred că votul din această Comisie reprezintă primul pas spre a spune vehement că nu tolerăm abuzurile sexuale și că legea este aici ca să deservescă victima” – a declarat inițiatoarea proiectului, deputata independentă Oana Bîzgan.
La nivelul țării noastre, conform datelor înregistrate de Consiliul Suprem al Magistraturii, în ultimii 9 ani au fost înregistrate 8543 de cazuri de viol și 2927 de cazuri de act sexual cu minor. În 2017, din totalul de cazuri de act sexual cu un minor, pe rolul judecătorilor, doar 42,17% cazuri au sfârșit prin condamnări definitive, conform datelor furnizate de Ministerul Justiției. Dintre acestea, 50% au reprezentat executare cu suspendare și doar 25,77% dintre cazuri s-au finalizat cu executare în detenție, situație pe care deputata Bîzgan a expus-o în mai multe articole publicate. Dintre persoanele condamnate la executare în detenție, aproximativ 88% au primit pedepse mai mici de cinci ani.[1]   
Alte modificări importante în proiectul dezbătut în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări fac referire la pedepsele persoanelor care comit infracțiuni din sfera traficului de persoane – pedepsele cresc la închisoare între 5 și 10 ani, față de 3-10 ani, și la închisoare între 7 și 12 ani, față de 5-12 ani. Inițiativa va fi trimisă spre dezbatere în plenul Senatului urmând ca ulterior să fie dezbătută la votul din Camera Deputaților în calitate de cameră decizională.