Sala „Constantin Stere” din Palatul Parlamentului a găzduit joi, 28 august a.c. a doua ediție a Galei Performanței Elevilor de Nota 10, eveniment organizat de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități din Senatul României, în parteneriat cu Nutribalance.
Festivitatea a fost organizată pentru cei mai buni elevi din țară, care au obținut media 10 la Evaluarea națională și la examenul de bacalaureat. În acest an s-au înregistrat 85 de medii maxime, cu zece mai multe decât în 2024, însă doar 23 de absolvenți au obținut media 10 la bacalaureat – cel mai mic număr din ultimul deceniu. Momentele artistice au fost susținute de corul „A doua Familie”, parte a programului Cantus Mundi, sub bagheta dirijorului Mărioara Marcu, aducând un plus de emoție și solemnitate evenimentului.
Elevii au fost felicitați și aplaudați de oficialitățile prezente. Instituțiile care nu au putut fi fizic la gală au transmis scrisori de apreciere, între acestea numărându-se Avocatul Poporului, Institutul Național de Statistică, Comisia pentru învățământ, știință și inovare din Senat și Ministerul Culturii.
În cuvântul său de deschidere, av. Rodica Cușnir, președinta comisiei organizatoare, a declarat: „Azi premiem efortul, munca, visurile și sacrificiile din spatele acestor rezultate. Dragi copii, vă rog să aveți curajul de a vă cunoaște drepturile, să le apărați și să le promovați. România are nevoie de voi și de energia voastră. Fiecare dintre voi este un exemplu că prin muncă și încredere se poate construi un viitor mai bun.”
La eveniment au participat numeroase personalități din mediul academic, medical, cultural și politic. Printre acestea s-au numărat pr. prof. Ștefan Buchiu, vicar eparhial onorific, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru sănătate din Senat, av. Cosmina Cerva, președinta Comisiei pentru constituționalitate, senatoarea Niculina Stelea, secretar al Senatului, acad. prof. univ. dr. Vlad Ciurea, membru de onoare al Academiei Române, prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF „Carol Davila”, precum și alți șefi de instituții, printre care Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei care a oferit 10 burse pentru elevi, Galina Rusu, secretar general al Ministerului Educației și Cercetării din Republica Moldova, Rareş-Petru Achiriloaie, preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor.
În cadrul galei au fost prezentate și rezultatele chestionarelor aplicate elevilor, părinților și profesorilor. Analiza a evidențiat că elevii de performanță sunt motivați în primul rând de dorința personală de reușită, precum și de sprijinul familiei. În egală măsură, a fost remarcat faptul că presiunea este extrem de ridicată, peste 90% dintre respondenți au recunoscut că fac meditații iar timpul liber săptămânal este limitat la doar câteva ore. Sportul și gestionarea emoțiilor sunt neglijate, ceea ce indică un dezechilibru între performanța academică și un stil de viață sănătos. Profesorii au confirmat că presiunea psihologică și lipsa resurselor reprezintă principalele dificultăți. Se constată că toți cei implicați în „trioul educațional” – elevi, profesori și părinți – au nevoie de formare suplimentară și sprijin pentru respectarea celor șase piloni ai unui stil de viață sănătos, așa cum sunt prevăzuți în programul „Să creștem generații sănătoase”, inițiat de dr. Alina Epure.
Un aspect esențial evidențiat de chestionarele aplicate elevilor și părinților este costul meditațiilor, care a devenit o practică aproape generalizată pentru obținerea performanței școlare. Din totalul respondenților, peste 90% dintre elevii cu medii de 10 au declarat că au făcut meditații, iar părinții au menționat că aceasta reprezintă principala cheltuială lunară dedicată educației.
Costul mediu al meditațiilor a fost estimat la 1.600 de lei pe lună. Această realitate arată că performanța școlară de vârf este susținută, în mare măsură, de resurse financiare private considerabile, ceea ce generează inegalități între elevii care își permit și cei care nu își permit accesul la astfel de servicii suplimentare.
În același timp, părinții au precizat că au renunțat la concedii, hobby-uri sau cheltuieli personale pentru a putea acoperi costurile meditațiilor, considerând acest efort mai degrabă o datorie decât un sacrificiu.
Această situație ridică întrebări fundamentale privind echitatea sistemului educațional și necesitatea unor politici publice care să sprijine performanța prin programe de pregătire suplimentară accesibile tuturor elevilor, nu doar celor cu resurse financiare peste medie.
De asemenea, a reieșit că sistemul educațional este perceput ca rigid, centrat pe memorare, și insuficient adaptat lumii digitale. Elevii au cerut mai multă practică, consiliere psihologică și vocațională reală, precum și integrarea unor ore dedicate educației digitale și protecției împotriva dezinformării. Un alt aspect subliniat a fost dorința elevilor de a avea zile alternative de învățare, răspândite pe tot parcursul anului, și nu concentrate într-o singură săptămână de tip „Școala altfel”.
Toți părinții au subliniat faptul că programul „Școala Verde” nu a adus niciun beneficiu real în ceea ce privește conștientizarea ecologică a elevilor. Principala cauză invocată a fost lipsa de implicare a majorității profesorilor, ceea ce a transformat aceste zile într-o simplă pauză de la activitatea școlară, percepută mai degrabă ca zile libere atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice.
La întrebarea dacă este normal ca elevii din clasele terminale (a VIII-a și a XII-a) să învețe în schimbul 2 sau chiar în schimbul 3, specialiștii – medici, psihologi și cadre didactice – au fost categorici, clar nu.
Studiile arată că randamentul maxim al creierului se obține dimineața, între orele 10 și 12, iar concentrarea și capacitatea de memorare scad vizibil odată cu trecerea în a doua parte a zilei. În plus, învățarea pe timp de seară afectează calitatea somnului, sănătatea psihică și fizică a elevilor și crește nivelul de stres și oboseală acumulată.
În cazul elevilor de clasa a VIII-a și a XII-a, care susțin examene decisive pentru viitorul lor educațional, statul are obligația să le ofere cele mai bune condiții de studiu, ceea ce presupune accesul la programul de dimineață, resurse educaționale adaptate și sprijin psihologic.
A lăsa acești elevi să învețe în schimbul 2 sau 3 înseamnă a diminua șansele lor la performanță și a le pune sănătatea în pericol. Este nevoie de măsuri precum extinderea spațiilor școlare, reconfigurarea orarului național și regândirea priorităților astfel încât clasele terminale să beneficieze de programul optim pentru învățare – dimineața, fără a lăsa la decizia consiliului de administrație al instituției de învățământ să decidă acest aspect, așa cum se întâmplă în prezent.
În acest sens, Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități din Senatul României anunță inițierea unui demers legislativ privind modificarea Legii învățământului preuniversitar, în sensul asigurării ca elevii claselor a VIII-a și a XII-a să își desfășoare activitatea școlară exclusiv în programul de dimineață.
Pentru elevii din clasele terminale, care susțin examene decisive pentru viitorul lor educațional și profesional, statul are obligația de a garanta condiții optime de învățare.
„Nu putem cere excelență de la copii fără să le oferim cadrul adecvat pentru performanță. A învăța în schimbul 2 sau 3, mai ales în ani de examen, înseamnă a le limita șansele. Prin această inițiativă legislativă dorim să asigurăm egalitate reală de șanse și respectarea dreptului fundamental la educație de calitate”, a declarat av. Rodica Cușnir, președinta Comisiei pentru drepturile omului.
Proiectul legislativ va fi elaborat  de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse culte și minorități și depus în perioada imediat următoare. Acest demers are un caracter prioritar, întrucât răspunde unei nevoi urgente semnalate de elevi, părinți și profesori, și reprezintă un pas concret pentru sprijinirea performanței și protejarea sănătății tinerelor generații.