Senatorii Adrian Hatos, președintele Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie, membru al Comisiei pentru învăţământ, tineret şi sport, și Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, membru al Comisiei pentru învăţământ, tineret şi sport, au participat marți, 7 decembrie a.c., la lucrările Conferinței interparlamentare cu tema „Noile provocări în domeniul educației digitale eficientă, durabilă și echitabilă, în contextul unei educații și a unei formări creative, flexibile, moderne și incluzive” organizate, în format online, de Comisia pentru educație, știință, sport și tineret din Parlamentul sloven, în marja dimensiunii parlamentare a preşedinţiei slovene a Consiliului Uniunii Europene.
Conferința a constituit un bun prilej pentru a discuta despre: asigurarea unui mediu de învățământ sigur și stimulativ, ca unul dintre obiectivele cheie ale educației; politici de dezvoltare și măsuri necesare legate de educație impuse ca urmare a pandemiei COVID-19; învățământul la distanță, provocare majoră pentru toți cei implicați în procesul educațional, dar care a permis desfășurarea neîntreruptă a procesului educațional în timpul pandemiei; școlile ce reprezintă un spațiu de socializare important pentru dezvoltarea  abilităților și competențelor elevilor și studenților. 
În cadrul dezbaterilor, senatorul Adrian Hatos a subliniat că digitalizarea este unul din obiectivele cheie ale României. În expunerea sa, a menționat că România este pe unul din ultimele locuri din Uniunea Europeană în ierarhia stabilită pe baza Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI) și că, în afară de o conectivitate destul de bună, prin viteza de transfer prin rețele broadband, țara noastră a rămas în urmă la toți ceilalți indicatori, inclusiv în ceea ce privește competențele digitale, administrația digitală (e-government), cât și digitalizarea economiei.  Totodată, senatorul Hatos a relevat că digitalizarea este o prioritate națională, inclusiv introducerea instrumentelor avansate - din punct de vedere tehnologic - ale educației. Aceasta trebuie să servească, atât eficientizării transferului de cunoștințe și deprinderi, cât și formării unei resurse umane competitive în condițiile Revoluției Industriale 4.0.
În plus, senatorul a enumerat câteva dintre soluțiile de digitalizare a educației adoptate la nivel național, cum ar fi înființarea unei Agenții de Digitalizare, elaborarea și adoptarea unei Strategii Naționale de Digitalizare a Educației (SmartEdu), înființarea unui minister al Digitalizării (avem!), un program de digitalizare inclus în programul România Educată, precum și alocarea unor resurse importante pentru digitalizare în PNRR .
În opinia sa, Planul de Acțiune pentru Educație Digitală adoptat de Comisia Europeană în 2021 este un document important, a cărui implementare va avea cu siguranță un impact pozitiv în România. Acest impact este de așteptat a se produce în sinergie cu celelalte măsuri de digitalizare stabilite la nivel european și național. Cu toate acestea, senatorul Hatos a adăugat că trebuie avute în vedere și „efectele secundare” ale digitalizării, mai ales în educație, ca de exemplu, blockchain, cloud, datification, open data etc. Aceste provocări ale digitalizării care în entuziasmul transformării par a fi oarecum ignorate. 
În continuare, domnia sa a menționat că Smart Education nu înseamnă neapărat educație digitală, că obiectivul nostru trebuie să fie educația inteligentă (smart), indiferent de instrumentele folosite. Digitalizarea însăși trebuie să fie inteligentă, mai ales când este vorba de educație. Aceasta înseamnă soluții care determină utilizarea eficientă a instrumentelor digitale în educație a adăugat. În plus, senatorul Hatos a susținut că utilizarea necritică a tehnologiilor digitale în educație are aproape întotdeauna efecte detrimentale asupra educației. Deoarece, nici acum nu știm care este amploarea pierderilor educaționale provocate de pandemie, și cât din acestea sunt produse de utilizarea unor instrumente digitale improvizate. De asemenea, a menționat că, în condițiile unei utilizări extensive a terminalelor digitale (un copil de 14-15 ani petrecea peste 6 ore în medie în fața terminalelor înainte de pandemie!), trebuie să avem în vedere consecințele pe care acest mod de a face educație le poate avea asupra bunăstării fizice și mentale a copiilor.
La sfârșitul intervenției, senatorul a menționat că entuziasmul digitalizarii nu poate să ne facă să ignorăm riscul acut al adâncirilor diviziunilor digitale, care tind să sporească diviziunile sociale și să erodeze coeziunea socială însăși și că recuperarea decalajelor socio-economice ce privesc obiceiurile de utilizare a tehnologiei digitale, inclusiv atitudinile discordante  față de tehnologie, nu este o sarcină simplă.   
De asemenea, senatorul Hatos a recomandat colegilor parlamentari și reprezentanți ai Comisiei Europene să se aplece mai mult asupra acestor două provocări: 1) soluții pentru atenuarea pericolelor la adresa bunăstării mentale și fizice a milioanelor de copii; 2) soluții viabile pentru problema diviziunilor  digitale care, cel puțin în cazul României, cu siguranță au sporit.
În cadrul dezbaterilor,  senatorul Ștefan Pălărie a întrebat participanții la conferință dacă știu cum va arăta educația în Europa cu noile transformări de digitalizare în urmatorii 10, 30  și 50 de ani?  În plus, acesta a adăugat că este extrem de greu de imaginat cum va arăta educația în Europa în anii 2050. ,,Dacă privim în urmă, în ultimii 30 de ani, unii vor spune că puține s-au schimbat în domeniul educației din propria țară, alții vor spune ca s-au schimbat foarte multe”, a completat domnia sa. 
În expunerea sa, senatorul Pălărie a lansat următoarele întrebări: dacă digitalizarea va duce la scăderea IQ-ului sau la creșterea acestuia? dacă digitalizarea educației, și în consecință a întregii societăți, va duce la o viață mai bună sau doar va schimba viața veche cu un altfel de viață care va avea la altă scară provocări, dileme morale și tragedii personale?                                 
În ceea ce privește componentele de baza ale unei educații digitalizate enumerate în cadrul dezbaterilor, senatorul Pălărie a adăugat că dincolo de infrastuctură (echipamente și conectivitate), dincolo de conținuturi și de metode, dincolo de abilitățile profesorilor, este vorba de foarte multă inovație, iar în inovație unele lucruri inventate pe parcurs sunt extrem de utile, altele nu.
Totodată, senatorul a atras atenția asupra faptului că, ce credem că este critic pentru statele membre europene, este să înțeleagă că transformarea oricărui proces, în cazul nostru digitalizarea eficientă a educației - nu are o rețetă deja prestabilită. În opinia sa există bune practici în câteva țări, există proiecte de succes și idei, dar nu există și o rețetă prestabilită. Un set de politici publice de succes dintr-o țară nu se vor putea aplica copy-paste într-o altă țară.                                
De asemenea, domnia sa a propus crearea de Ecosisteme de inovație, ca tip de strategie, care să nu aibă foarte clar o destinație finală în minte. Din experiența domniei sale, un ecosistem inovativ, înseamnă lucruri total neașteptate, înseamnă o diversite foarte mare de membri ai ecosistemului, cu cât aceștia sunt mai diverși, cu atât ei devin împreună mai inovativi. În plus, senatorul a relevat necesitatea creării în România a unei colaborări între actori - profesori, directori, elevi, ONG-uri, specialiști naționali și internaționali din educație, care să rămână împreună pe perioade lungi de timp. Probabil că cei care vor vorbi cu succes la o conferință peste 20 de ani despre transformările din educația europeană sunt oameni care astăzi - pun bazele primelor inovații în accelerarea digitalizării în educație, a opinat senatorul.
La sfârșitul intervenției, senatorul Pălărie a subliniat că singurele două ingrediente sunt INOVAȚIA și COLABORAREA, în cadrul unor ecosisteme de parteneri implicați în procesul de digitalizare al educației europene.
La reuniune au participat înalţi reprezentanți ai Parlamentului European, reprezentanți ai Guvernului sloven, precum şi membri ai parlamentelor naționale din întreaga Uniune Europeană.