Nicoleta Pauliuc, preşedintele Comisiei pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senatul României, a depus la Parlament un proiect de act normativ privind reglementarea contractelor compensatorii în perspectiva achiziţionării de echipamente şi tehnică militară pentru dotarea Armatei române în conformitate cu Strategia Naţională de Apărare şi deciziile succesive ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Proiectul are ca finalitate relansarea industriei de Apărare din România şi este o formă prin care statul român se asigură că o parte importantă a resurselor alocate pentru înzestrarea Armatei se va întoarce în economia românească, generând totodată, locuri de muncă bine plătite. Iniţiativa legislativă a senatoarei Pauliuc (PNL) vine în contextul în care ţara noastră alocă, începând cu 2023, un procent de 2,5% PIB Ministerului Apărării Naţionale, cea mai mare parte fiind orientată către achiziţia de tehnică militară modernă la cele mai înalte standarde NATO.
„Este un proiect care vizează întărirea securităţii naţionale, pentru că vorbim de contracte strategice de achiziţie de tehnică militară. Aplicarea acestei legi înseamnă miliarde de euro întorşi în economia noastră, sprijin concret pentru firmele din industria de apărare, dar şi pentru alte companii pe orizontală care deservesc Armata; înseamnă locuri de muncă, dar şi întărirea securităţii naţionale şi a rezilienţei în faţa unor ameninţări externe. Legea va încuraja o competiţie economică reală pe o piaţă deschisă. Am certitudinea că, prin promovarea propunerii mele legislative, industria de apărare s-ar putea transforma din Cenușăreasa economiei românești în motor al dezvoltării economice”, a declarat şefa Comisiei de Apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc.
Această lege unitară vine să rezolve un cadru legislativ foarte fragmentat şi vechi de mai bine de 20 de ani, care a creat premisele ca operaţiunile compensatorii sau de tip offset să nu poată fi aplicate de-a lungul timpului. Sunt şase acte normative cu prevederi care se bat cap în cap. De multe ori, compensarea efectivă nu mai există. La fel cum există destule cazuri de întârzieri ale derulării contractelor. De asemenea, Parlamentul României are obligaţia de a promova o legislaţie compatibilă cu articolul 346 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene referitor la principiul promovării avansului tehnologic și principiul corelativ al protecției mediului.
Legea iniţiată de Nicoleta Pauliuc este şi o formă de transpunere în legislaţie a unor prevederi din capitolul 5 din Strategia Naţională de Apărare a Ţării care presupune: Asigurarea a minimum 20% din bugetul apărării pentru achiziția de tehnică militară, precum şi asigurarea a minimum 2% din bugetul apărării pentru cercetare-dezvoltare și inovare [...]; Încurajarea cercetării științifice în domeniul apărării, al tehnologiilor duale și a promovării rezultatelor acesteia, inclusiv prin parteneriate cu universități, institute de cercetare, reprezentanți ai mediului privat sau ai organizațiilor neguvernamentale, generalizând exemplele de bună-practică deja existente [...]; Investiții ale statului în capacități de producție în domeniul militar sau cu dublă utilizare, pentru a întări capacitatea de reziliență a României în situații de criză și a reduce dependența față de furnizori din afara spațiului UE și NATO.
„Am organizat mai multe dezbateri cu toţi stakeholder-ii – începând cu companiile din industrie, continuând cu reprezentanţii instituţiilor publice, cu potenţialele companii de la care urmează să se cumpere tehnică militară, dar şi cu societatea civilă. De altfel, se poate spune că această lege a offset-ului este solicitată de reprezentanţii industriei de Apărare din România de foarte mulţi ani, pentru că actualul cadru legal este depăşit şi nu mai corespunde realităţilor actuale, fie şi pentru că, între timp, ţara noastră a devenit membră a UE şi NATO. Se va crea cadrul pentru o competiţie economică deschisă între contractanţi în aşa fel încât România să fie beneficiară de tehnică militară de ultimă generaţie cu costuri corecte şi compensaţii proporţionale cu achiziţia făcută”, a declarat Pauliuc.
Legislaţia nouă vizează extinderea ariei de aplicare a clauzei de compensare în atribuirea contractelor de achiziții publice de interes esențial la toate instituțiile din sistemul de securitate națională. Până acum, obligativitatea unor contracte de compensare era doar pentru achiziţiile derulate de MApN. De asemenea, contractele de tip offset vor viza și achiziţiile derulate Gov to Gov, lucru care, în baza unei OUG din 2014, nu mai era posibil.
Legea presupunea înfiinţarea Agenției pentru Operațiuni Compensatorii, instituţie care va veghea pentru semnarea şi corecta implementare a contractelor de compensare şi precompensare accesorii contractelor de achiziţii publice de interes esenţial. Instituţia urmează să fie condusă de un președinte şi doi vicepreședinți, precum și de Comitetul de coordonare din care vor face parte reprezentanţi ai tuturor instituţiilor statului român care sunt implicaţi atât în derularea contractelor de achiziţii, cât şi în arhitectura de securitate a României. De asemenea, se stabileşte controlul parlamentar asupra activității Agenției privind operațiunile compensatorii şi operațiunile compensatorii în avans, menținând controlul Prim-ministrului asupra raportului de audit.
 „Pornind de la premisele că înzestrarea Armatei este un obiectiv strategic naţional şi că susţinerea industriei de Apărare din România reprezintă un ţel economic important, am creat un cadru legal prin care contractele de achiziţie de tehnică militară să presupună operaţiuni compensatorii, dar să poată fi derulate cu celeritate în baza unei decizii a Agenţiei. Această formă legală pe care o propun asigură deopotrivă transparenţa întregului proces, dar şi o mai bună coordonare şi comunicare între instituţii, nefiind lăsată pe din afară nicio structură instituţională relevantă a statului român. Tocmai din perspectivă democratică, am insistat şi asupra importanţei controlului civil parlamentar”, a concluzionat Nicoleta Pauliuc.