USR propune măsuri concrete pentru oprirea risipei banului public
Săptămâna aceasta discutăm unul dintre cele mai importante subiecte pentru România: bugetul de stat.
Da, e un buget dificil. Un buget strâns. Un buget care nu ne permite câte ne-am dori, atât eu, cât și mulți alți români să se întâmple în țara aceasta.
Dar trebuie să spunem lucrurilor pe nume: nu suntem aici din întâmplare.
România are astăzi un deficit mare și datorii în creștere pentru că, ani la rând, s-a guvernat fără responsabilitate. Cu populism. Cu promisiuni fără acoperire. Cu cheltuieli făcute nu pentru dezvoltare, ci pentru câștig electoral. Cine a guvernat o știm cu toții. Și o știu și românii.
Iar nota de plată a acelor ani o plătim astăzi.
Paradoxul este că tocmai cei care au contribuit decisiv la această situație vin acum în Parlament și depun amendamente la buget, ca și cum ar fi descoperit, peste noapte, responsabilitatea fiscală.
Ni se vorbește despre „surse suplimentare” de miliarde, bazate pe estimări nerealiste.
Adevărul este simplu: nu poți repara ani de risipă cu cifre scoase din pix.
În același timp, USR, partidul acuzat în mod activ zilele acestea pentru toate problemele României, deși este la guvernare de mai puțin de un an, vine cu propuneri concrete.
Vrem să avem bani la buget? Bun. Haideți să oprim risipa fiscală.
USR propune desființarea a șase instituții publice care nu au utilitate demonstrabilă, dar care consumă anual zeci de milioane de lei din banii românilor.
Vorbim despre pseudo-academii și institute care nu produc cercetare reală, nu au impact public și există, în multe cazuri, doar pentru a plăti indemnizații, salarii și funcții pentru apropiați politici.
- Academia Oamenilor de Știință: milioane de lei anual pentru o structură compromisă de numiri politice.
- Academia de Științe Medicale: indemnizații pe viață, fără relevanță publică reală.
- Academia de Științe Tehnice: bugete aproape integral cheltuite pe funcționare, nu pe rezultate.
- Institutul Levantului: bani publici, dar zero producție reală.
- Institutul pentru Drepturile Omului: instituție fără impact dovedit, dar cu finanțare constantă.
- Institutul Revoluției: o structură politizată, fără contribuție reală la cercetare.
Toate acestea înseamnă aproximativ 27 de milioane de lei pe an.
Sigur că doar desființarea acestora nu rezolvă complet deficitul. Dar un lucru e clar: reforma începe cu tăierea risipei. Nu poți cere românilor să strângă cureaua, în timp ce statul continuă să plătească sinecuri.
Nu poți vorbi despre responsabilitate, dar să refuzi să tai cheltuielile inutile. De aceea, întrebarea reală în această săptămână nu este cine vine cu cele mai multe amendamente. Întrebarea e: cine este dispus, cu adevărat, să oprească risipa?
USR a pus aceste proiecte pe masă. Acum vom vedea cine votează pentru un stat mai suplu și mai responsabil și cine votează pentru păstrarea vechilor privilegii.
Bugetul României nu mai poate fi pușculița nimănui.