În data de 30 martie a.c., Parlamentul României a găzduit o reuniune de importanță strategică privind viitorul infrastructurii europene, în prezența comisarului european pentru Transport durabil și Turism, Apostolos Tzitzikostas, a membrilor Comisiei pentru afaceri europene și ai Comisiei pentru transporturi și infrastructură din Senat și Camera Deputaților.
Din partea Senatului au participat senatoarea Rodica Cușnir, președinta Comisiei pentru afaceri europene, senatorul Robert-Marius Cazanciuc, președintele Comisiei pentru transporturi și infrastructură, senatoarea Elena-Adelina Dobra, membră a Comisiei pentru afaceri europene, senatoarea Daniela Ștefănescu, membră a Comisiei pentru afaceri europene și senatorul Cătălin Silegeanu, membru al Comisiei pentru transporturi și infrastructură.
În cadrul reuniunii, comisarul european a prezentat principalele priorități ale mandatului său, punând accent pe creșterea competitivității și conectivității la nivel european. Printre direcțiile strategice evidențiate s-au numărat dezvoltarea unui „sistem de metrou european”, care să conecteze marile orașe prin rețele feroviare de mare viteză, reducând semnificativ timpii de deplasare, susținerea sectorului automotive printr-un plan de acțiune dedicat, esențial pentru economiile statelor membre, inclusiv România, facilitarea mobilității militare prin dezvoltarea unui concept de „Schengen militar”, bazat pe infrastructură cu dublă utilizare civil-militară și simplificarea procedurilor administrative, precum și consolidarea rolului Portului Constanța ca hub strategic pentru energie curată, securitate și conectivitate la Marea Neagră.
În intervenția sa, senatoarea Rodica Cușnir, președinta Comisiei pentru afaceri europene, a evidențiat faptul că, la nivelul comisiei, a fost analizată recent propunerea de regulament privind mobilitatea militară, care marchează tranziția către un cadru juridic european coerent, destinat facilitării transportului transfrontalier de echipamente, bunuri și personal militar. Aceasta a subliniat sprijinul pentru obiectivele inițiativei, precum simplificarea și armonizarea procedurilor de autorizare, dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare, consolidarea cooperării între statele membre și partenerii NATO, precum și instituirea unor mecanisme coordonate de răspuns în situații de urgență. Totodată, a atras atenția asupra necesității menținerii unui echilibru între cerințele mobilității militare și funcționarea transportului civil, precum și asupra respectării rolului autorităților naționale și a suveranității statelor membre în deciziile privind mișcările militare. Din perspectiva României și a Flancului estic, senatoarea Cușnir a insistat asupra importanței orientării investițiilor către coridoarele strategice, inclusiv Nord–Sud și Rin–Dunăre, precum și către conectivitatea cu Ucraina și Republica Moldova. În același timp, președinta Comisiei pentru afaceri europene a menționat necesitatea unei finanțări adecvate și dedicate pentru dezvoltarea infrastructurii de mobilitate militară, inclusiv prin intermediul viitorului Cadru Financiar Multianual, și a solicitat clarificări suplimentare privind proporționalitatea unor măsuri propuse. În concluzie, a apreciat inițiativa drept una strategică pentru Uniunea Europeană, susținând continuarea negocierilor cu menținerea unui echilibru între ambiția europeană, nevoile de securitate și realitățile naționale.
La rândul său, senatorul Robert-Marius Cazanciuc, președintele Comisiei pentru transporturi și infrastructură, a arătat că infrastructura reprezintă o nevoie reală a populației și un instrument esențial în combaterea euroscepticismului. Acesta a subliniat că, deși România deține una dintre cele mai extinse rețele de cale ferată din Europa, aceasta necesită investiții semnificative pentru a fi adusă la standarde moderne. Totodată, a evidențiat importanța programelor europene care facilitează mobilitatea tinerilor în ceea ce privește călătoria cu trenul la nivel continental, apreciind impactul acestora în consolidarea sentimentului de apartenență europeană și în formarea noilor generații. În acest context, a încurajat menținerea și dezvoltarea acestor inițiative, subliniind rolul lor în modelarea viitorului Europei. De asemenea, acesta a punctat necesitatea urgentării proiectului privind construirea unui nou pod peste Dunăre la Giurgiu, cu impact direct asupra turismului și economiei.
Senatoarea Elena-Adelina Dobra, membră a Comisiei pentru afaceri europene, a subliniat că finalizarea autostrăzilor A1, A7 și A8 și dezvoltarea conexiunilor transfrontaliere reprezintă investiții strategice pentru creșterea competitivității europene. Totodată, a evidențiat importanța integrării Portului Constanța și a Dunării în viziunea europeană de securitate și conectivitate, precum și necesitatea unor măsuri concrete din partea Comisiei Europene pentru sprijinirea sectorului automotive, afectat de tranziția accelerată către tehnologii noi și automatizare, și pentru gestionarea impactului social și economic al restructurărilor, în special în statele membre cu o expunere ridicată la acest sector.
În intervenția sa, senatorul Cătălin Silegeanu, membru al Comisiei pentru transporturi și infrastructură, a solicitat clarificări privind măsurile pentru eliminarea segmentelor lipsă din coridoarele TEN-T până în anul 2030, insistând ca proiectele majore, inclusiv legăturile către București și Portul Constanța, să beneficieze de o prioritate reală în cadrul alocărilor financiare europene.
Comisarul Tzitzikostas a reconfirmat sprijinul Comisiei Europene prin mecanisme de finanțare precum Connecting Europe Facility (CEF), prin care România a securizat deja peste 2 miliarde de euro. Dezvoltarea Coridorului Vertical (Grecia-Bulgaria-România-Ucraina-Moldova) va transforma regiunea dintr-o zonă periferică într-un centru strategic de comerț și securitate. „Succesul României este succesul Uniunii Europene”, a conchis comisarul european, reafirmând angajamentul UE de a fi alături de România în fiecare etapă a modernizării infrastructurii sale.