Președintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României, senatorul Titus Corlățean, a participat la Conferința interparlamentară privind Politica Externă și de Securitate Comună și Politica de Securitate și Apărare Comună (PESC/PSAC), organizată la Copenhaga, în contextul dimensiunii parlamentare a preşedinţiei daneze a Consiliului Uniunii Europene. 
La reuniune au participat președinți și membri ai comisiilor pentru politică externă și apărare din parlamentele naționale, reprezentanți ai țărilor candidate aspirante la aderarea la UE, precum și o serie de invitați speciali, în calitate de speakeri în cadrul sesiunilor. Reuniunea a avut ca scop dezbaterea unor subiecte importante privind dinamica globală în schimbare, și anume: prioritățile și strategiile PESC/PSAC, apărarea libertății, democrației, sprijinirea suveranității Ucrainei, consolidarea complementarității dintre UE și NATO în domeniile apărării, descurajării și al perturbărilor la nivel global, extinderea ca investiție strategică în securitatea Europei, infrastructura critică, reziliența societală, energia și clima, abordarea migrației, precum și rolul Europei într-un Orient Mijlociu în schimbare.
Președintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlățean, avut intervenții la sesiunea referitoare la prioritățile și strategiile PESC/PSAC, precum și la cea privind consolidarea complementarității dintre UE și NATO în domeniile apărării și descurajării perturbărilor la nivel global.
În intervențiile sale, senatorul Titus Corlățean a subliniat faptul că, din punct de vedere istoric, Marea Neagră a reprezentat un mix fundamental de interese politice, strategice, militare, coridoare economice și de transport, precum și resurse de petrol și gaz și, în context, a pledat pentru o implementare și o alocare corespunzătoare a resurselor în cadrul strategiei UE pentru regiunea Mării Negre. 
În ceea ce privește procesul de extindere, demnitarul român a declarat că UE și statele membre ar trebui să accelereze demersurile pentru aderarea la UE a statelor din Balcanii de Vest, așa cum a fost posibil pentru Republica Moldova și Ucraina.
De asemenea, președintele Comisiei pentru politică externă a subliniat necesitatea accelerării și finalizării procesului de aderare a UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), pentru a realiza un sistem armonios și unitar de protecție a drepturilor omului la nivel european.
În sesiunea referitoare la consolidarea complementarității dintre UE și NATO, senatorul Titus Corlățean a atras atenția asupra formulei propuse de Secretarul general al NATO, care ar putea fi folosită în cazul unui posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, respectiv o recunoaștere “de facto”, și nu „de jure”, a teritoriilor ucrainene ocupate ilegal de Rusia, formulă considerată nepotrivită, deoarece conceptul de „recunoaștere” (chiar cu privire doar la situația „de facto”) are o conotație negativă din perspectiva exigențelor dreptului internațional iar semnificația sa este total diferită de o luare la cunoștință a situației operative de pe câmpul de luptă. În acest sens, a adresat o solicitare de a se propune o altă formulă, care să se adapteze specificului UE și NATO, dar care să respecte și interesul național al Ucrainei.