Senatorul Laurențiu-Cristinel Țepeluș, membru titular al Delegației Parlamentului României la Inițiativa Central-Europeană-Dimensiunea Parlamentară (ICE-DP) și membru al Comisiei pentru afaceri culturale a ICE-DP, a participat la reuniunea Adunării Parlamentare a Inițiativei Central-Europene (Belgrad, 4-5 noiembrie a.c.), în organizarea Adunării Naționale a Republicii Serbia, care deține în acest an președinția în exercițiu a ICE-DP.
La reuniune au participat delegații parlamentare din Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Italia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Polonia, România, Slovenia și Ungaria, precum și secretarul general al Secretariatului Executiv al ICE, Franco Dal Mas.
Lucrările au fost prefațate de vicepreședinta parlamentului sârb, Elvira Kovács, care a prezentat prioritățile președinției sârbe a ICE-DP. Acestea urmăresc cu precădere îmbunătățirea cooperării, solidarității și sprijinului reciproc între state în contextul actualelor provocări și evoluții globale.
Membrii Adunării au avut un schimb de opinii și au adoptat un set de Concluzii finale cu privire la Inteligența artificială și comunitățile și orașele durabile. Documentul reafirmă angajamentul de a promova utilizarea etică și responsabilă a IA, ca mijloc de sprijinire a punerii în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă. Totodată, este reconfirmat rolul esențial al dimensiunii parlamentare, alături de dimensiunea guvernamentală, în consolidarea cooperării și dialogului între parlamentele statelor membre ale ICE și în sprijinirea transformării orașelor și societăților bazate pe IA.
Lucrările Comisiei pentru afaceri culturale a ICE-DP, care s-a reunit în marja Adunării, au fost deschise de senatorul Țepeluș, care a condus dezbaterile privind alegerea noului președinte al comisiei. Astfel, au fost aleși, pentru un mandat de un an, reprezentantul Poloniei în funcția de președinte al comisiei, respectiv reprezentanta Italiei în funcția de vicepreședinte. În continuare, membrii comisiei au avut un schimb de opinii privind protecția siturilor religioase, ca parte importantă a patrimoniului cultural, în urma căruia a fost subliniată nevoia unei cooperări mai strânse între mediul cultural, politic și diplomatic pentru conservarea siturilor religioase, ca moștenire comună a umanității.