Obiectivul trebuie să fie o Românie care nu își pierde cetățenii, ci rămâne conectată la ei, oriunde s-ar afla aceștia.
Românii din Diaspora sunt o resursă esențială pentru Europa și pentru România. Peste 5 milioane de români trăiesc și muncesc astăzi în țări din Europa, ne arată datele publicate de Ministerul Muncii. Cea mai numeroasă comunitate românească este în Marea Britanie, cu aproximativ 1,4 milioane de români, urmată de comunitățile din Spania și Italia. Sunt oameni care muncesc, construiesc afaceri, îngrijesc oameni, contribuie la dezvoltarea comunităților în care trăiesc, plătesc taxe și reprezintă România în fiecare zi, prin munca lor. În Germania, de exemplu, românii au o rată de ocupare a forței de muncă de 72,7%, peste cea a cetățenilor germani, de 71%. Românii din Marea Britanie sunt tineri, educați și formează comunitatea de migranți cea mai activă economic în Anglia și Țara Galilor, conform datelor ACORD UK. Exemplele pot continua. Ce facem noi, ca stat, pentru acești oameni?
În primul rând, trebuie să le oferim o reprezentare corectă, astfel încât problemele românilor din afara țării să aibă locul cuvenit pe agenda Parlamentului. USR a depus în acest sens o inițiativă care crește numărul de parlamentari de Diaspora, pe baza unor date factuale, fără a crește numărul total de parlamentari. Susținem acest lucru și în contextul unui Parlament mai suplu: oamenii au votat, la referendum, pentru reducerea numărului de parlamentari. Acest lucru trebuie pus în aplicare și, odată cu el, trebuie asigurată reprezentarea echitabilă.
În al doilea rând, trebuie să investim în păstrarea legăturii cu România, mai ales pentru noile generații de copii care se nasc și cresc în afara țării. Educația în limba română trebuie să devină o prioritate de stat. Programul LCCR trebuie extins și modernizat, astfel încât copiii românilor din Diaspora să poată învăța limba română și să rămână conectați la cultura și identitatea lor.
În același timp, relația cu statul român trebuie să fie una simplă și eficientă.
O problemă majoră rămâne cea a actelor de identitate: românii din Diaspora trebuie să poată beneficia de cărți de identitate electronice și prin intermediul consulatelor. Acest subiect a fost abordat la nivel legislativ, în urma presiunii din partea comunităților de români și, în Parlament, în urma demersurilor USR. Așteptăm, încă, implementarea tehnică.
Românii din afara țării nu trebuie să piardă zile întregi pentru a rezolva o problemă administrativă.
Aici vedem deja pași concreți făcuți de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu: bazele de date consulare au fost integrate cu cele ale evidenței populației, deschizând calea către servicii consulare mai simple și mai rapide. Au fost luate măsuri pentru programări mai predictibile, pentru combaterea intermediarilor și pentru continuarea digitalizării serviciilor consulare.
În paralel, se lucrează pentru ca o serie de servicii consulare să poată fi accesate fără deplasări la consulat, prin sistemul de identificare ROeID. Sunt și alte măsuri concrete de luat, astfel încât românii să poată beneficia de asistență și protecție adecvată, indiferent dacă locuiesc în Marea Britanie, Italia, Spania sau Germania.
De asemenea, putem discuta despre eficientizarea procesului de acordare a pensiilor comunitare. Nu în ultimul rând, putem face mai mult pentru a proteja familiile de români din afara granițelor. Și acest lucru se poate face inclusiv prin deblocarea procesului de obținere a cetățeniei.
Sunt situații concrete pentru care USR a depus deja inițiative legislative în Parlament. Pentru ca acestea să devină realitate, avem însă nevoie de o majoritate care să le susțină. De aceea, fac un apel către toate partidele parlamentare să trateze Diaspora cu importanța cuvenită. Vorbim despre milioane de cetățeni ai acestei țări, iar problemele lor nu pot fi lăsate pe plan secund. Dincolo de diferențele politice, trebuie să putem găsi soluții comune pentru românii care muncesc, trăiesc și își cresc copiii în afara țării.
În același timp, e nevoie să construim în România condițiile care să le permită celor care vor să revină să o facă cu încredere. Asta înseamnă servicii publice mai bune, o administrație mai eficientă, școli și spitale care funcționează, oportunități de muncă și un stat în care oamenii să poată avea încredere.
Obiectivul trebuie să fie o Românie care nu își pierde cetățenii, ci rămâne conectată la ei, oriunde s-ar afla aceștia. Diaspora este parte din România, iar responsabilitatea noastră este să fim alături de cei care muncesc și locuiesc în afara țării.
Românii au demonstrat că sunt alături de România. Și România trebuie să fie alături de ei, oriunde s-ar afla.