Senatorul USR Irineu Darău, noul ministru al Economiei, a depus astăzi o inițiativă legislativă pentru recunoașterea și prevenirea epuizării profesionale, așa-numitul burnout.

Inițiativa urmărește, în mod expres:
•⁠  ⁠prevenirea epuizării profesionale în rândul salariaților;
•⁠  ⁠promovarea unor condiții de muncă echilibrate între obligații profesionale și viață privată;
•⁠  ⁠reducerea riscurilor psihosociale asociate activității profesionale;
•⁠  ⁠asigurarea protecției salariaților împotriva suprasolicitării profesionale.

Irineu Darău: „Singurul obiectiv al legii, și așa se și numește, este prevenirea epuizării profesionale. Este despre identificarea riscurilor și reducerea riscurilor la bună înțelegere între angajatori și angajați, fiindcă suntem convinși că angajatorii, astăzi, sunt conștienți de acest risc și nu-și doresc angajați în burnout. Peste 10.000 de oameni au susținut inițiativa, căci un angajat care ajunge în epuizare profesională se recuperează greu, are risc de repetiție, și e posibil ca întreaga lui carieră profesională și întreaga lui productivitate să fie afectate iremediabil Dacă această inițiativă va deveni lege, vor avea și dispozitivele legale pentru a o preveni”.

Inițiativa legislativă definește epuizarea profesională ca o stare asociată activității profesionale, care apare ca rezultat al unor factori de stres persistenți în organizarea și desfășurarea muncii și își propune îmbunătățirea sănătății și bunăstării salariaților, prin prevenirea epuizării profesionale și promovarea unor condiții de muncă echilibrate și sustenabile.

La rândul ei, senatoarea USR Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă și solidaritate socială din Senat, susține că epuizarea profesională nu reprezintă o lipsă de ambiție sau o lipsă de chef de muncă, ci vine din expunerea prelungită la stres ocupațional. 

„La nivelul Uniunii Europene, factorii psihosocial și stresul la locul de muncă sunt recunoscuți ca factori determinanți care duc la epuizarea profesională. Statele membre, printre care și România, sunt încurajate să includă factorii psihosociali în elaborarea politicilor lor de muncă. Este momentul ca acest echilibru între viața privată și viața profesională să nu mai fie, nici în România, un privilegiu negociat la locul de muncă, ci să fie un drept recunoscut prin lege”, declară Cynthia Păun.

Inițiativa introduce obligații clare pentru angajatori, printre care:
•⁠  ⁠informarea anuală a salariaților cu privire la riscurile de epuizare profesională și metodele de prevenire;
•⁠  ⁠includerea riscurilor psihosociale în evaluarea internă a riscurilor la nivel de unitate, utilizând instrumente recomandate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Pentru firmele cu peste 50 de salariați, proiectul prevede obligația de a:
•⁠  ⁠elabora anual un plan de prevenire a epuizării profesionale, adaptat specificului activității;
•⁠  ⁠institui un mecanism intern, confidențial și accesibil, pentru sesizarea riscurilor și situațiilor de epuizare profesională, fără consecințe negative pentru salariații care îl utilizează;
•⁠  ⁠să suporte, parțial sau integral, costurile unor pachete de sprijin psiho-emoțional profesional.

La rândul lor, salariații beneficiază de:
•⁠  ⁠dreptul de a sesiza riscuri și situații de epuizare profesională fără a suporta consecințe negative sau represalii;
•⁠  ⁠dreptul la o discuție formală cu angajatorul privind reorganizarea sarcinilor sau a volumului de muncă, fără consecințe disciplinare sau alte efecte negative asupra raportului de muncă.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale va avea la dispoziție un termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a elabora și publica:
•⁠  ⁠un ghid național privind prevenirea epuizării profesionale;
•⁠  ⁠instrumente recomandate de auto-evaluare a riscurilor psihosociale destinate angajatorilor;
•⁠  ⁠orientări metodologice minimale pentru implementarea mecanismelor de sesizare și a activităților de sprijin psiho-emoțional profesional;
•⁠  ⁠standarde recomandate pentru activitățile de consiliere profesională non-clinică, în conformitate cu legislația aplicabilă profesiei de psiholog.

Această inițiativă legislativă, discutată îndelung cu reprezentanți ai mediului de afaceri, mediul asociativ și ONG-uri, reprezintă un pas important în recunoașterea și gestionarea riscurilor psihosociale asociate cu activitatea profesională