La data de 3 septembrie 2021 s-a înregistrat la cabinetul președintelui Senatului sub nr.I/2824/2021 și la cabinetul președintelui Camerei Deputaților sub nr. 2490/3.09.2021,  Moțiunea de cenzură intitulată ”Demiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi! Florin Cîțu trebuie să plece!”,
           
Luând în considerare convocarea Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului în datele de 3, 4, 6 și 7 septembrie a.c. în vederea stabilirii calendarului dezbaterii moțiunii de cenzură care însă nu s-a putut realiza din cauza lipsei cvorumului de ședință;
 
            Având în vedere:
 

• Decizia Curții Constituționale nr.1525/2010 asupra conflictului juridic de natură constituțională dintre Guvernul României, pe de o parte, și Parlamentul României alcătuit din Camera Deputaților și Senat, pe de altă parte, publicată  în Monitorul Oficial, Partea I nr. 818 din 07 decembrie 2010 ”depunerea moțiunii de cenzură are semnificația declanșării controlului parlamentar asupra activității Guvernului și mutatis mutandis constituie un act irevocabil în sensul inițierii acestui control; este o armă pusă îndeobște la îndemâna opoziției parlamentare și nu în ultimul rând este o formă de exprimare a opoziției față de măsurile adoptate de Guvern. În consecință, împiedicarea prezentării și refuzul de a dezbate o moțiune de cenzură deja depusă sunt contrare Constituției, întrucât acest lucru ar echivala cu eliminarea posibilității opoziției parlamentare de a cenzura și controla deciziile guvernamentale de angajare a răspunderii. Astfel, în cauza de față, Curtea reține că Parlamentul, prin reprezentantul său, și anume președintele Senatului, nu a respectat termenul de prezentare a moțiunii de cenzură în ședința comună a celor două Camere de cel mult 5 zile de la data depunerii acesteia, prevăzut de art. 78 alin.(1) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, ceea ce se constituie într-o piedică la prezentarea moțiunii de cenzură depusă de opoziția parlamentară. Mai mult, având în vedere cele arătate mai sus, dezbaterea moțiunii de cenzură trebuia deja demarată, ceea ce nu s-a întâmplat, astfel încât Curtea constată că Parlamentul, prin reprezentantul său, și anume președintele Senatului, refuză supunerea acesteia spre dezbatere în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului, contrar prevederilor art. 114 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 113 alin. (3) din Constituție.  

 

• În acest mod opoziția parlamentară nu se mai poate exprima și controlul parlamentar este lipsit de eficiență. Or, niciun instrument juridic prevăzut de Constituție nu poate fi lipsit de eficiență, golirea lui de conținut determinând caracterul lui iluzoriu și, implicit, încălcarea principiului constituțional al statului de drept.”

 
 

• Decizia Curții Constituționale nr. 609/2020 asupra respingerii cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Guvern și Parlament, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 980 din 23 octombrie 2020

 

• ”Având în vedere că atât Constituția, cât și normele regulamentare ale Parlamentului instituie obligativitatea desfășurării dezbaterilor și votului într-un interval de 3 (trei) zile de la momentul prezentării moțiunii de cenzură,[…]. Se consideră că lipsa unei sancțiuni exprese în conținutul textului constituțional pentru nerespectarea termenului nu poate conduce la concluzia că dezbaterea și votul moțiunii de cenzură pot avea loc oricând, întrucât, astfel cum a arătat și Curtea Constituțională, aceasta atrage caracterul iluzoriu al instrumentului juridic și, în cele din urmă, lipsa de eficiență, în măsura în care actualitatea acestuia este afectată de trecerea timpului.”
• “Odată depusă, în sarcina Parlamentului se nasc o serie
  de obligații legate, ce nu pot fi fragmentate. Astfel, în cel mult 5 zile de la data depunerii, moţiunea  de cenzura  trebuie prezentata în şedinţa comună a celor două Camere [art.94 alin.(1) teza a doua din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea  Parlamentului României nr.4/1992, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.247 din 25 martie 2020], iar după 3 zile de la prezentare trebuie dezbătută și votată [art.113 alin.(3) din Constituţie şi art.94 alin.(2) din Regulament]. Totodată, data şi locul şedinţei comune, împreună cu invitatia de participare, se comunică Guvernului de către preşedintele Camerei Deputaţilor, cu 24 de ore înainte a aceasta să aibă loc [art.94 alin.(3) din Regulament] . “

 

•  Decizia Curții Constituționale  nr. 85/2020 asupra admiterii cererilor de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională dintre Președintele României și Parlamentul României, formulate de președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 195 din 11 martie 2020 ”[…], de vreme ce Parlamentul este suveran în a acorda sau nu votul de învestitură unui Guvern desemnat, este greu de înțeles care este fundamentul juridic al refuzului Parlamentului de a-și exercita o competență constituțională expresă, clară și care nu lasă loc pentru interpretări divergente. Abia prin împiedicarea finalizării unei proceduri de învestire a unui Guvern desemnat, procedură parlamentară pe care a început-o, dar pe care nu a dorit să o ducă la bun sfârșit, preferând să se adreseze Curții Constituționale cu un fals conflict juridic de natură constituțională, Parlamentul a produs un blocaj instituțional.”

 
 

• Decizia   Curții Constituționale  nr. 209/2012 referitoare la respingerea sesizării de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1/9.02.2012 pentru acordarea încrederii Guvernului, publicată în Monitorul Oficial,  Partea I nr. 188/ 22.03. 2012 -Parlamentul  "nu poate fi reprezentat sau înlocuit de

 
niciunul dintre organele sale interne și pe care chiar el și le înființează, din simplul motiv că el nu poate delega nimănui - și cu atât mai puțin unui grup de parlamentari - suveranitatea națională cu care electoratul l-a împuternicit în urma alegerilor parlamentare. [...]Pentru ca un control parlamentar să fie autentic, el trebuie să fie deplin, adică Parlamentul țării trebuie să dispună de posibilitatea de a lua orice măsuri pentru a da conținut acestei plenitudini. Deplasarea [ ] unui centru de decizie constituțional (Parlamentul) la comisii ale acestuia nu este conformă cu menirea celui dintâi, exprimată clar în prevederile art.110 și art.58 din Constituție [art.111 și art.61 din Constituția revizuită]."

•  

În conformitate cu  art. 14 alin.(1) și având în vedere prevederile art.94 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului președinții celor două  Camere ale Parlamentului convoacă plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului în data de 9 septembrie 2021, ora 16.00.  
 
 

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR   Ludovic Orban

PREȘEDINTELE SENATULUI   Anca Dana Dragu