București, 2 iunie 2026 – Comisia pentru mediu din Senatul României a găzduit, la Parlamentul României, Sala Avram Iancu, conferința „Economia Circulară și DEEE – Noile reglementări europene și provocările sistemului din România”, organizată împreună cu Comisia pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Coaliția PRO DEEE.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai Parlamentului, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Comisiei Europene, autorităților publice, producătorilor, organizațiilor de transfer de responsabilitate, operatorilor de colectare și reciclare, autorităților de reglementare și ai altor actori relevanți din domeniul deșeurilor de echipamente electrice și electronice.
Scopul conferinței a fost crearea unui cadru de dialog instituțional privind impactul noilor reglementări europene asupra sistemului DEEE din România, într-un moment în care economia circulară, dreptul la reparare, ecodesignul, trasabilitatea, recuperarea materiilor prime critice și responsabilitatea extinsă a producătorului devin teme centrale ale agendei europene.
În deschiderea conferinței, Glad Aurel Varga, Președintele Comisiei pentru mediu din Senat, a subliniat importanța dialogului între autorități, producători, organizații de transfer de responsabilitate, operatori și ceilalți actori implicați. A arătat că sistemul DEEE nu poate funcționa eficient fără cooperare și fără o înțelegere comună a problemelor reale din teren.
Totodată, Comisia pentru mediu din Senat și-a reafirmat deschiderea de a sprijini grupuri de lucru și propuneri legislative fundamentate, care pot contribui la îmbunătățirea cadrului normativ și la creșterea performanței sistemului.
Adrian Giurgiu, Președintele Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților, a evidențiat oportunitatea unui dialog aplicat între Parlament, Ministerul Mediului și actorii din piață, subliniind că politicile publice trebuie construite pornind de la realitatea din teren și de la comportamentul cetățeanului.
Din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Raul Pop, Secretar de Stat, a arătat că performanța națională în domeniul deșeurilor depinde de performanța fiecărui actor implicat, de la autorități locale și operatori, până la producători și organizații de transfer de responsabilitate. A salutat implicarea unei organizații profesionale a domeniului, apreciind că o voce mai bine armonizată a industriei oferă autorităților un partener de dialog reprezentativ.
Unul dintre principalele subiecte discutate a fost infrastructura locală de colectare a DEEE. Participanții au evidențiat faptul că, în România, contribuția autorităților locale la colectarea DEEE rămâne redusă, iar cetățenii nu au peste tot acces clar și facil la puncte de predare.
În acest context, a fost discutată necesitatea realizării unei hărți naționale a punctelor de colectare DEEE la nivel de UAT, care să arate unde există infrastructură funcțională, ce cantități sunt colectate și unde sunt zonele neacoperite. O astfel de hartă ar putea fundamenta extinderea infrastructurii în proximitatea cetățeanului și dezvoltarea unor campanii naționale coordonate de informare.
În cadrul conferinței a fost analizată și relația dintre economia circulară, dreptul la reparare și țintele de colectare DEEE. Participanții au subliniat că produsele mai durabile și reparabile vor rămâne mai mult timp în utilizare, iar acest lucru trebuie corelat cu modul în care sunt stabilite și evaluate țintele de colectare.
A fost evidențiată nevoia de a distinge între situațiile în care produsele nu ajung în colectare din cauza disfuncționalităților sistemului — lipsă de infrastructură, fluxuri informale, trasabilitate incompletă — și situațiile în care acestea nu ajung în colectare pentru că sunt încă folosite, reparate sau reutilizate.
Un alt punct important a fost necesitatea unui studiu național independent privind cantitatea reală de DEEE generată în România, pe categorii de echipamente, conform metodologiei dezvoltate la nivel european. Un astfel de studiu ar putea sta la baza deciziilor privind țintele de colectare, penalitățile și eventualele modificări legislative.
În contextul discuțiilor europene privind introducerea unei contribuții de 2 euro/kg pentru DEEE necolectate și al dezbaterii naționale privind posibila majorare a penalității AFM de la 2 lei/kg la 4 lei/kg, participanții au subliniat că orice creștere a presiunii financiare trebuie fundamentată pe date clare și corelată cu capacitatea reală de colectare a sistemului.
Mircea Fechet, deputat și fost Ministru al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a atras atenția asupra unor probleme de profunzime ale sistemului, inclusiv asupra situațiilor în care unele organizații de transfer de responsabilitate se închid și reapar ulterior sub o altă formă, lăsând în urmă cantități și obligații neacoperite. A descris fenomenul prin metafora „păsării Phoenix”, subliniind că astfel de practici afectează competitivitatea, distorsionează piața și pun presiune pe actorii care respectă regulile.
În cadrul conferinței au fost prezentate și perspective europene, Aurel Ciobanu-Dordea, Director în cadrul DG Environment, Comisia Europeană, a prezentat direcțiile de reformă avute în vedere la nivel european pentru cadrul DEEE, inclusiv nevoia de corelare cu politicile privind ecodesignul, economia circulară și sfârșitul de viață al produselor.
Pascal Leroy, Director General al WEEE Forum, a abordat impactul propunerii europene privind contribuția de 2 euro/kg pentru DEEE necolectate, subliniind necesitatea ca resursele financiare să sprijine investițiile în infrastructură, tehnologii, campanii și capacități reale de colectare și reciclare.
Giorgio Arienti, General Manager ERION WEEE, a prezentat experiența Italiei în organizarea sistemului DEEE, inclusiv rolul unui mecanism de tip clearing house în alocarea responsabilităților și evitarea fenomenului de cherry picking.
De asemenea, Dan Pascu, Vicepreședinte al Consiliului Concurenței, a subliniat că mecanismele de cooperare pot fi compatibile cu regulile de concurență dacă sunt construite transparent, limitate la obiective legitime și orientate către eficiența sistemului.
În dezbatere au fost abordate și problemele privind raportarea, trasabilitatea, responsabilitatea colectorilor, free-riderii, comerțul online, povara administrativă și nevoia de simplificare a procedurilor. Reprezentanții producătorilor și ai organizațiilor de transfer de responsabilitate au subliniat necesitatea predictibilității, a fundamentării deciziilor pe date reale și a unei aplicări uniforme a regulilor pentru toți actorii din sistem.
La finalul conferinței, reprezentanții celor două Comisii pentru mediu ale Parlamentului au reafirmat sprijinul pentru continuarea dialogului și pentru analizarea propunerilor legislative care sunt în interesul României, al protecției mediului și al bunei funcționări a pieței.
Comisia pentru mediu din Senat și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților rămân deschise pentru propuneri fundamentate, construite pe date și argumente clare. Totodată, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor rămâne un partener de dialog instituțional pentru industrie și pentru actorii implicați în sistemul DEEE.
Conferința a confirmat necesitatea continuării dialogului într-un cadru tehnic și instituțional, cu obiectivul de a contribui la dezvoltarea unui sistem DEEE mai eficient, mai transparent, mai predictibil și mai echitabil.