“Dacă săracii vor fi mai săraci și bogații, mai bogați, nu este ceea ce ne dorim pentru Uniune, întrucât o va submina!” – a declarat senatoarea Gabriela Crețu în cadrul conferinței.
Senatoarea Gabriela Crețu a atras atenția că „epidemia a ținut în carantină și tensiunile sociale anterioare, odată cu cetățenii, dar tensiunile sociale nu au dispărut și pot izbucni din nou dacă nu se iau în serios inegalitățile existente”.
“Trebuie să fim conștienți de faptul că finanțarea programelor de recuperare și reziliență se realizează printr-un împrumut comun, inclusiv pentru partea pe care o numim astăzi subvenție! Dacă analizăm condiționalitățile pentru alocarea fondurilor, din păcate, acestea au prea puțin de-a face cu epidemia și lecțiile sale. Reforma și restructurarea despre care vorbim sunt înțelese de multe guverne de dreapta și direcțiile economico-financiare ale Comisiei Europene într-un mod care ne arată că ideologia neoliberală este încă în viață; sub pretextul prețului ridicat al datoriilor și al necesității de a controla deficitele, guvernele vor lua măsuri pentru liberalizarea piețelor muncii, în loc să protejeze cetățenii.” – a declarat senatoarea.
În ceea ce privește pachetul de redresare NextGenerationEU, Gabriela Crețu a subliniat faptul că acesta nu are nici o legătură cu solidaritatea europeană, atât timp cât datoria contractată de Comisia Europeană trebuie rambursată prin contribuția tuturor statelor membre, împreună! Mai mult, piețele nu sunt abstracte; sectorul financiar și bancar de la care Comisia se împrumută (creditorii) este concentrat în câteva state membre, care vor deveni creditori pentru Uniune și pentru restul statelor membre.
“NextGenerationEU este o măsură bună și rapidă pentru a rezolva o problemă greșită. Lipsa finanțării nu a fost cea mai gravă problemă dinaintea epidemiei. Lipsa cererii, da! Veniturile mici care reduc cheltuielile gospodăriilor și regulile de la Maastricht care împiedică creșterea cererii publice au împiedicat o recuperare mai rapidă după criza financiară. Pactul de convergență și stabilitate a fost suspendat doar pentru o perioadă scurtă de timp și nu pentru noi toți. Pentru România, țara mea, Comisia a deschis o procedură de deficit excesiv, în ciuda epidemiei și a dificultăților acesteia. Drept urmare, există printre noi o îngrijorare imensă că disparitățile economice și sociale existente între statele membre ar crește, mai degrabă decât să scadă, și acestea vor alimenta tensiunile politice deja cunoscute.” – a declarat senatoarea.
De asemenea, Gabriela Crețu a atras atenția asupra politicilor de austeritate care vor continua în multe state, iar condiționalitățile vor crea adversități față de Comisia Europeană, care ar deveni un fel de al doilea Fond Monetar Internațional care, trebuie să recunoaștem, nu este o instituție pe care mulți cetățeni o plac, în țările debitoare.
“Dacă săracii vor fi mai săraci și bogații, mai bogați, nu este ceea ce ne dorim pentru Uniune, întrucât o va submina! Eu, o federalistă europeană de stânga care îi reprezintă pe cei mai săraci cetățeni ai ei, cu siguranță nu vreau!” – a declarat senatoarea Crețu.
În panelul alocat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (E.M.P.L.) cu subiectul “Consolidarea și punerea în aplicare a dimensiunii sociale: Cum să se integreze Pilonul drepturilor sociale în planurile de redresare și reziliență?”, senatoarea Gabriela Crețu a argumentat faptul că, în calitate de socialistă care reprezintă cetățenii cu unele dintre cele mai mici salarii din Uniune și cu cea mai mare mobilitate, a așteptat de mult timp directiva privind salariul minim european.
“Decenii, deja, de politici neoliberale au distrus industria și sindicatele din țări ca a mea, România. Salariile mici au fost principala rațiune care i-a constrâns pe oameni să părăsească țara. Este  un fenomen care subminează atât țesutul social, cât și  economia! Când am analizat propunerea de directivă, am fost mulțumită și dezamăgită în același timp. Mulțumită că avem o propunere, dezamăgită pentru că mă așteptam să avem în directivă cel puțin indicatorul Kaitz, cel care stabilește raportul dintre salariul minim și cel median, respectiv mediu. El însă lipsește!” – a declarat Gabriela Crețu.
În acest context, domnia sa a lansat un apel către statele U.E. pentru a-și concerta eforturile pentru investiția în bunuri și servicii publice, de exemplu imobilele de locuit pentru oameni, fără de care e dificil să vorbim de reducerea inegalităților.
Reuniunea Interparlamentară Săptămâna Parlamentară Europeană, în cadrul căreia au avut loc Conferința privind Semestrul European și Conferința interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța economică a avut ca principale teme de dezbatere investițiile în reziliența climatică, socială și economică, precum și pregătirile planurilor naționale de recuperare și reziliență.
Printre vorbitorii principali s-au numărat lideri europeni ca  David Maria Sassoli - Președintele Parlamentului European, António Guterres - Secretar general O.N.U., Kristalina Georgieva - director general F.M.I., Charles Michel - Președintele Consiliului European, Ursula von der Leyen - Președintele C.E. și Christine Lagarde - Președintele B.C.E..