Senatorul Sorin-Mihai Cîmpeanu, membru al Biroului Adunării Parlamentare a Francofoniei (APF), președintele Delegației Parlamentului României la APF, a participat, la invitația președintelui APF, Hilarion Etong, prim-vicepreședintele Adunării Naționale a Camerunului, la reuniunea Biroului APF, care s-a desfășurat în perioada 30-31 ianuarie a.c., la Podgorița, sub înaltul patronaj al președintelui Parlamentului din Muntenegru, Andrija Mandić.
În cadrul lucrărilor, membrii Biroului au discutat și au adoptat: raportul privind situațiile politice în țările din spațiul francofon; rapoartele de activitate ale delegatului general al APF, ale celor patru delegați regionali ai APF (Africa, America, Asia-Pacific și Europa) și ale președinților de comisii și de rețele ale APF; Planul anual de acțiune aferent Cadrului strategic al APF 2023-2030, stabilit în urma unei analize aprofundate a activităților Adunării și secțiunilor membre în anul 2025; programele de cooperare interparlamentară pe care APF le va derula în anul 2026,  precum și Codul de conduită al personalului din Secretariatul general al APF.  
De asemenea, Biroul a analizat și a avizat favorabil transmiterea către Comisia politică a cererilor de aderare la APF, cu statut de observator, a Parlamentului Arab și a Uniunii Naționale a Legislatorilor Statelor Federale din Brazilia (UNALE), care vor fi analizate conform procedurilor în vigoare.
În cadrul dezbaterii politice privind situația geopolitică din regiunea Balcanilor, schimburile de opinii au vizat provocările actuale în materie de integrare, stabilitate politică și dezvoltare,  punerea în perspectivă a acestor problematici prin raportare la experiențele altor regiuni din spațiul francofon, precum și rolul pe care Francofonia și diplomația parlamentară îl pot juca în prevenirea tensiunilor, consolidarea păcii, întărirea proceselor democratice și promovarea cooperării regionale.
În intervenția sa, senatorul Sorin-Mihai Cîmpeanu a reafirmat că Balcanii de Vest rămân o prioritate strategică pentru România, angajamentul țării noastre în regiune concretizându-se prin intensificarea dialogului politico-diplomatic, dezvoltarea cadrului juridic bilateral, partajarea de expertiză în gestionarea dosarelor europene, contribuții semnificative în domeniul securității și participarea activă la formatele relevante de cooperare regională: Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP), Consiliul Cooperării Regionale (RCC), Inițiativa Central-Europeană (ICE) și Organizația Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN).
În acest context, a anunțat că România va exercita președinția Inițiativei Central-Europene, începând cu 1 ianuarie 2026, și a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est, de la 1 iulie 2026. Tema mandatului românesc la ICE - „APROAPE" - și prioritățile României pentru mandatele la ICE și SEECP - consolidarea cooperării economice și comerciale, promovarea proiectelor de conectivitate, întărirea democrației și statului de drept, întărirea rezilienței societale, combaterea dezinformării și consolidarea statului tinerilor, reflectă misiunea centrală asumată de țara noastră, aceea de apropiere a statelor candidate de familia europeană. Senatorul Sorin-Mihai Cîmpeanu a încheiat subliniind că țara noastră rămâne ferm angajată în susținerea politicii de extindere a Uniunii Europene către Balcanii de Vest, Ucraina și Republica Moldova, într-o abordare bazată pe merit, considerând acest proces o investiție geostrategică pentru pace, securitate, stabilitate și prosperitate. Potrivit reprezentantului Senatului, partenerii din Balcanii de Vest pot conta pe sprijinul României, iar atingerea obiectivului comun de ancorare definitivă a regiunii pe traiectoria europeană implică solidaritate și responsabilitate partajată, principii fundamentale atât pentru procesul de extindere al UE, cât și pentru cooperarea în cadrul Francofoniei parlamentare și guvernamentale.
Reuniunea Biroului a inclus de asemenea audieri ale administratorului Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), Caroline St-Hilaire, care a prezentat proiectele comune de cooperare ale OIF-APF în 2026, și secretarul general al Asociației Secretarilor Generali ai Parlamentelor Francofone, Siegfried Peters, care a prezentat Declarația cu privire la principiile de recrutare și gestionare a personalului administrației parlamentare, adoptată de secretarii generali în cadrul sesiunii ASGPF de la Paris din iulie 2025.
În marja participării la reuniunea Biroului, senatorul Sorin-Mihai Cîmpeanu a avut discuții bilaterale cu președintele APF, Hilarion Etong, cu delegata generală a APF, Amélia Lakrafi (deputată, Franța), cu administratorul OIF, Caroline St-Hilaire, cu delegata regională pentru Europa a APF, Anne Lambelin (deputată, Parlamentul Federației Valonia-Bruxelles, Belgia) și cu președinta Secțiunii muntenegrene a APF, Anđela Vojinović. În cadrul acestor întrevederi au fost abordate aspecte de interes privind contribuțiile și implicarea activă și consistentă a României în activitățile și proiectele APF și OIF în perioada următoare.
Următoarea reuniune a Biroului APF va avea loc în Camerun, la Yaoundé și va prefața cea de-a 51-a Sesiune a APF.
 
Informații suplimentare :
În prezent, Adunarea Parlamentară a Francofoniei este compusă din 99 de secțiuni membre, asociate sau cu statut de observator, reprezentând  parlamente naționale sau regionale din Africa, America, Asia-Pacific,  Europa, precum și organizații internaționale.
Senatorul  Sorin-Mihai Cîmpeanu, președintele Delegaţiei Parlamentului României la APF, a fost ales membru al Biroului la sesiunea APF din luna iulie 2024, cu un mandat de doi ani, fiind pentru prima dată în istoria Adunării când o țară din regiune este reprezentată în Biroul APF.