Comisia românilor de pretutindeni din Senatul României a organizat ieri, 27 mai 2014, la Palatul Parlamentului, dezbaterea pe tema Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art.11 din Legea nr.21 din 1 martie 1991 a cetăţeniei române.
În deschiderea întâlnirii, preşedintele Comisiei românilor de pretutindeni, domnul senator Marcel Bujor a făcut o prezentare succintă a propunerii legislative, menţionând faptul că aceasta modifică Legea nr. 21/1991 privind cetăţenia română în sensul introducerii unui nou alineat la articolul 11 care stipulează că "persoanele de etnie română aparţinând minorităţilor naţionale, minorităţilor lingvistice sau grupurilor etnice existente în alte state, indiferent de etnonimul folosit, care cunosc limba română, li se poate acorda, la cerere, cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia din străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e)". Această modificare va asigura românilor din Serbia, Bulgaria, Macedonia, Albania, Grecia şi nu numai, posibilitatea de a obţine, la cerere, cetăţenia română.
Mai mult, domnul senator Marcel Bujor a subliniat faptul că în data de 28 aprilie 2014, Senatul a adoptat tacit această iniţiativă, care a fost transmisă spre dezbatere Camerei Deputaţilor, Cameră decizională. Preşedintele Comisiei românilor de pretutindeni a evidenţiat faptul că “anterior acestei adoptări tacite a acestei propuneri legislative, s-au întocmit două rapoarte separate din partea a trei comisii sesizate în fond cu acest proiect: <un raport comun de respingere, din păcate, al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi al Comisiei pentru politică externă , dar, în ceea ce ne priveşte pe noi, Comisia românilor de pretutindeni, am dat  un raport de admitere cu unanimitate de voturi >”.
În prezent, două din cele trei comisii de la Camera Deputaţilor, care au fost sesizate în vederea întocmirii avizului, respectiv Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, au întocmit un aviz favorabil la această propunere legislativă. “Vreau să subliniez faptul că atât eu, cât şi colegii mei vom merge la comisia raportoare de la Camera Deputaţilor, respectiv Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi pentru a susţine acest proiect (...)”, a subliniat domnul senator Marcel Bujor.
“Ţinând cont de faptul că statul român are obligaţia de a sprijini legăturile cu românii din afara frontierelor, acest proiect trebuie să fie adoptat în vedere păstrării dezvoltării şi afirmării identităţii etnice, în cadrul unei proceduri simplificate. Există prevederi identice şi în alte ţări ale Uniunii Europene, iar aceste modificări legislative ar soluţiona foarte mult dintre aspectele negative ale agendei bilaterale ale statului român, în relaţia cu statele din vecinătate şi Balcani, în ceea ce priveşte comunităţile româneşti. România este unul din puţinele state care  nu are prevăzut în legislaţie astfel de prevederi(...)”, a transmis domnul senator Bujor.
Domnul Bogdan Stanoevici, Ministru delegat pentru românii de pretutindeni a afirmat faptul că „putem să evoluăm și să învățăm din greșelile trecutului. Avem scop comun, avem preocupări comune și, înainte de orice, suntem toți români de pretutindeni. Important este să găsim împreună soluțiile. Nu le vom găsi peste noapte și nici la această masă rotundă. Aveți voie să spuneți și lucrurile bune care s-au întâmplat și se întâmplă, nu se poate să fie totul rău. Ce au făcut alții rău înainte, e mai puțin important. Important este ceea ce putem face noi, astăzi,  pentru mâine”.
Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, domnul Octavian Lupulescu a menţionat faptul că instituţia pe care o reprezintă nu poate face altceva decât să pună în aplicare prevederile legale actuale „dacă propunerile de modificare legislativă vor trece şi legea se va modifica, în sensul de a simplifica procedura, iar art. 11 se referă la o anumită categorie de persoane, lucrul acesta este benefic pentru Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, pentru ca volumul de muncă ţine această instituţie în viaţă. Noi nu putem să facem decât ceea ce permite  legea”.
În luările de cuvânt ale reprezentanţilor comunităţilor româneşti prezenţi la această dezbatere s-a subliniat importanţa adoptării acestei propuneri legislative în vederea păstrării identităţii românilor din teritoriile istorice, în primul rând. În acest context, domnul Tihan Matasarevici, președintele Asociației pentru Tradiţia şi Cultura Rumânilor „Dunărea” din Kladovo, care, argumentând cu date din recensămintele realizate de-a lungul timpului în Serbia, a semnalat faptul că din statisticile oficiale comunitatea română dispare treptat. Acesta a cerut insistent parlamentarilor să susțină propunerea legislativă şi să dea astfel şansa celor care se simt români să-și dobândească această cetăţenie.

La această dezbatere au participat alături de membrii Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României, deputaţi din Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, domnul Bogdan Stanoevici, Ministru delegat pentru românii de pretutindeni, domnul vicepreşedinte Octavian Lupulescu şi domnul Silviu Boroi din partea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Printre participanţii la conferinţă s-au numărat şi preşedintele Comunităţii Românilor din Serbia - Ştefan Mihailov, domnul Dorinel Chebzan – vicepreședintele Comunității Românilor din Serbia, preşedintele Iniţiativei Românilor din Serbia -  domnul Boian Bărbuţă, domnul Ion Mihai Botoş - președintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia "Dacia", domnul Tihan Matasarevici - preşedintele, Asociaţia Tradiţia şi cultura românilor/vlaha ”Dunav” Cladova, vicepreşedinţi IRS Lucian Danilov, Biljana Bugarinovic şi Jugoslav Djordjevic, domnul Sergiu Dan - Preşedintele Asociaţiei Convergenţe Europene, domnul Aleksandar Najdanovici – preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni din România, domnul Cernega Constantin – vicepreşedinte FAB, domnul Vasile Tărâțeanu - președinte al Uniunii Interregionale al Comunității Românilor din Ucraina, precum şi reprezentanţi ai Federației Asociaţiilor Studenților Basarabeni din România.