Peisajul cultural minier ,,Roșia Montană”, face parte de astăzi, din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO,  a decis Comitetul Patrimoniului Mondial, întrunit în cea de-a 44-a sesiune, pe 27 iulie, ziua în care se împlinesc 65 de ani de când România a aderat la UNESCO. Sistemul de galerii romane, alături de alte bunuri culturale, istorice și naturale, au fost astfel, recunoscute pentru valoarea lor excepțională. Experții independenți ai UNESCO au recomandat, de altfel, încă din 2019, înscrierea sitului atât în Lista Patrimoniului Mondial, cât și în Lista Patrimoniului Mondial aflat în pericol.
Prin Declarația de valoare universală remarcabilă, UNESCO a stabilit că Roșia Montană este cel mai mare și cel mai divers, din punct de vedere tehnic, complex minier subteran roman de aur, cunoscut în prezent în lume. Peisajul minier ,,Roșia Montană” este cel mai important exemplu de extracție a aurului din perioada romană, care demonstrează utilizarea unor tehnici inovatoare, dezvoltate de mineri calificați, un pionierat în istoria tehnică a mineritului.
Autoritățile locale, împreună cu reprezentanții ministerelor cu atribuții în domeniu au, cu atât mai mult acum, misiunea de a rezolva o parte dintre problemele încă existente la Roșia Montană. În urma dezbaterilor pe care le-am avut pe marginea acestui subiect, în cadrul ședințelor Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, a reieșit că Roșia Montană rămâne o provocare. Este nevoie de o abordare echilibrată și responsabilă, care să îmbine nevoia de salvgardare a patrimoniului cultural moștenit, cu aspectele economice semnalate de comunitatea locală.
Protejarea și promovarea peisajului cultural și mineritul responsabil sunt două elemente care nu se exclud și pentru care, cu siguranță, există soluții administrative. Prezența ,,Roșiei Montană”  în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO este un motiv de mândrie națională dar, cu siguranță, și un motiv de responsabilitate. Salvarea patrimoniul național este o datorie pe care o avem față de generațiile viitoare și care, așa cum susțin mereu, nu trebuie să aibă culoare politică.