Sinteza ședinței Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD)
Nr. 8/4c-37/5mai 2025
 
Sinteza ședinței Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD)
 
Marți,15 aprilie, orele 13:30- 15:00
Sala Comisiei Economice, Industrii, Servicii, Turism și Antreprenoriat, Senatul României
Etaj 4, sala 4044
 
 
Reunită în ședință ordinară în data de 15 aprilie 2025 (având cvorum), Comisia Specială Comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a invitat, la această primă ședință în noua componență votată de plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, pe Secretarul de Stat Luca Niculescu din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Coordonator național al procesului de aderare la OCDE. Domnul Secretar de Stat a fost însoțit de reprezentante ale Ministerului Afacerilor Externe, doamnele Ana Olga Refca-Tudor (Ministru consilier), Bianca Petre (Atașat diplomatic) și Valeria Găvoază (Atașat diplomatic) .
 
După o introducere făcută de Președinta Comisiei, Dna Senator Victoria –  Violeta Alexandru, domnul Secretarul de Stat, L. Niculescu a făcut o scurtă prezentare a procesului de aderare, apreciind colaborarea Comisiei în atingerea obiectivului privind aderarea României la sfârșitul anului 2026. În introducere, dna. Senator Alexandru informează membrii Comisiei asupra implicării sale în sprijinul calendarului de aderare, în ceea ce privește capitolul Transparență și Integritate prin redactarea unui material de politică publică pentru instituționalizarea Registrului Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) la Parlament. Doamna Alexandru va trimite colegilor din Comisie materialul pentru opinii, generând o serie de consultări așa cum deja a demarat la nivelul Guvernului. La fel, dna Senator anunță implicarea dânsei în sprijinul Ministerului Justiției pentru reglementările necesare privind restricțiile la părăsirea unei funcții publice și angajarea în mediul privat. Și acest material, care se redactează la Ministerul Justiției, va fi comunicat membrilor Comisiei pentru opinii.
 
Principalele puncte atinse de dl Niculescu:

• România a primit invitația de a adera la OCDE în ianuarie 2022, după ce depuseseră pentru prima oară cererea de aderare în 2004. Toate guvernele care s-au succedat în acești 18 ani au avut ca țintă începerea procesului de aderare la OCDE, deci există un larg consens politic.
• Pentru România, aderarea la OCDE înseamnă acces la cele mai bune practici internaționale, dar și un impuls pentru reformele de care mai este nevoie în România. Este un pas bun pentru modernizarea statului, pentru îmbunătățirea politicilor publice, pentru a avea o administrație mai performantă și pentru întărirea poziției României în rândul economiilor avansate. Deci, prin aderarea la OCDE, România va deveni mai influentă în plan mondial, vom face parte din acest club – nu-mi place prea mult acest termen de club, că sună foarte ilicit, dar acest grup de țări care lucrează la cele mai multe dintre standardele care după aceea se aplică la nivel internațional.
• În iunie 2022, România a primit foaia de parcurs, un document care stabilește principiile și condițiile procesului de aderare. România este evaluată de 25 de Comitete sectoriale, cel mai complex proces de aderare prin care trece un stat de la înființarea organizației până acum. În anii ʼ90, țările care au intrat atunci au trecut de trei-patru comitete, România trece prin 25, mai exigent și decât a fost la ultimul proces de aderare, când erau cam 20, mai exigent decât în anii 2000, când erau cam 10-12 astfel de comitete.
• S-au finalizat peste jumătate dintre evaluări și anume următoarele Comitete (terminologia folosită în cazul OCDE în loc de Capitole sau Jaloane, concepte tipice UE): înalții funcționari pentru buget, politica de dezvoltare regională, industria siderurgică, industria construcțiilor navale, concurența, politica digitală, protecția consumatorului, educația, afaceri sociale, muncă și ocuparea forței de muncă, politică de reglementare, sănătate, pescuit și guvernanța corporativă (ultimul aviz obținut chiar săptămâna trecută, unul dintre cele mai complexe).
• Organizarea coordonării pentru procesul de aderare: există un comitet național pentru aderarea la OCDE, condus de prim-ministru, format din miniștrii și din șefi de instituții implicate în procesul de aderare. Nu sunt numai membri din arcul guvernamental, pentru că sunt implicate foarte multe ministere, aproape totalitatea ministerelor și multe agenții, sunt practic două domenii de care nu se ocupă OCDE-ul: apărarea și cultura, pentru că pentru apărare există NATO, pentru cultură există UNESCO. OCDE-ul, ca și multe alte organizații internaționale, este făcut, constituit imediat după cel de al doilea Război Mondial, este organizația care a implementat Planul Marshall în Europa de Vest, că Europa de Est avea alte priorități atunci.
• Parlamentul are un rol cheie atât în sprijinirea procesului de aderare, în special prin adoptarea modificărilor legislative pentru alinierea la standardele OCDE. Existența acestei comisii Parlamentare este considerată un foarte bun exemplu de bună practică, încurajată de Secretariatul OCDE, dincolo de ratificarea Convenției Anti-Mită. Până în prezent, Parlamentul a aprobat mai multe proiecte normative relevante pentru aderare în domenii precum: buna guvernanță, mediul sau conduita responsabilă în afaceri.
• Domeniile în care ar fi nevoie de sprijinul Parlamentului: protecția mediului înconjurător – o treime dintre instrumentele pe care le avem de adoptat au legătură cu protecția mediului, continuarea demersurilor de implementare la Convenția Anti-Mită (este cel mai important instrument juridic internațional și va avea un efect benefic atât pentru investițiile străine în România, cât și pentru firmele românești care vor să se extindă în străinătate). Și nu în ultimul rând, îmbunătățirea guvernanței publice în creșterea transparenței decizionale, inclusiv la nivelul Parlamentului.
• Există o dimensiune parlamentară solidă a OCDE, o rețea parlamentară globală a OCDE, este un spațiu de dialog între parlamentari din state membre, state candidate, state partenere, sunt reuniuni anuale, au loc în general în sfârșit de februarie-început de martie.

 
In urma prezentării făcute de către domnul Secretar de Stat L. Niculescu, Dna. Senator Alexandru a deschis dezbaterile, principalele intervenții vizând, după cum urmează:
 

1. La întrebarea Dlui. Deputat Miklos Zoltan, UDMR, Secretarul Comisiei privind abordarea guvernului român în ceea ce privește problema fiscalității și a cotei unice conform direcțiilor „Pillar 2” OCDE, dl. Secretar de Stat punctează faptul că, în mod specific, subiectul nu face parte din procesul de aderare al României, dar că are toată deschiderea în vederea unei discuții, precizând că a fost contactat de reprezentanți ai societății civile pentru acest subiect.
2. Domnul Deputat Octavian Oprea, PNL, punctează asupra faptului că România se află pe ultimul loc în clasamentul DESI - indicele clasamentului de implementare a societății digitale. În plus, recomandările OCDE sunt ca România să treacă spre cota progresivă de impozitare și a întrebat cât de “roșie” este această „linie” pe care România ar trebui s-o aibă în vedere în procesul de aderare. Referitor la digitalizare, dl. Secretar de Stat L. Niculescu a răspuns că este un domeniu foarte important pentru OCDE iar lucrările în acest domeniu au fost afișate pe site. Despre cota unică versus cota progresivă, dl Secretar de Stat L. Niculescu menționează că, în cel mai recent studiu economic al OCDE, este nuanțată referirea, menționându-se că „se ia în calcul posibilitatea de a trece”, „poate”, etc., fără o decizie concludentă în acest sens. În plus, sunt multe alte recomandări incluse în acel studiu care trebuie abordat în integralitate.
3. La întrebarea Dnei. Deputat Oana Toiu, USR care continuă intervenția dlui. Deputat Miklos Zoltan cu privire la impactul „Pillar 2” asupra regimului sponsorizărilor în România, domnul Secretar de Stat punctează că subiectul este necesar a fi dezbătut în continuare. Doamna Senator Violeta Alexandru, USR/Președinta Comisiei sugerează o discuție cu Ministrul Finanțelor pe această temă.  
4. Dl. Deputat Mihai Ghigiu, PSD subliniază nevoia demarării unor campanii de comunicare publică despre importanța aderării României la OCDE. Domnul Secretar de Stat Niculescu insistă asupra prioritizării îndeplinirii cu seriozitate a condiționalităților.
5. Doamna Deputat Mitrea Dumitrina, AUR solicită dlui. Secretar de Stat L. Niculescu comunicarea, către Comisie, a calendarului procesului de aderare (ce capitole s-au încheiat, ce capitole au mai rămas). Domnul Secretar de Stat anunță că va răspunde, urmând ca Președinta Comisiei să transmită tuturor membrilor comunicarea de la Minister. Membrii Comisiei susțin solicitarea dnei. Deputat.
6. Dl. Titus Corlățean a subliniat că rolul membrilor Comisiei este esențial în susținerea legilor necesare, care sunt promovate de Guvern, în comunicarea publică, iar partea de fond este gestionată de instituțiile guvernamentale, cu sprijinul Parlamentului. Un îndemn a fost ca politicienii să reușească să separe dezbaterea internă, bătălia politică, democratică, care face parte din regulile jocului, de miza uriașă a  României. Un mare avantaj este că puterea și opoziția conlucrează pentru procesul de aderare la OCDE, indiferent cine e la putere, cine e în opoziție, aceasta este cheia succesului și a fost chiar și în alte perioade de integrare.
7. Doamna Alexandru îl întreabă pe dl. Secretar de Stat Niculescu care ar fi, în opinia dânsului, capitolul care va avea cele mai multe provocări în continuare. Dl. Secretar de stat a punctat faptul că toate capitolele sunt tratate cu seriozitate, însă, pentru a da un exemplu, s-a referit la Mediu.  

 
Concluzii

1. Dna Alexandru solicită domnului Niculescu transmiterea, din timp, a proiectelor legislative pe care le urmăresc în vederea îndeplinirii Comitetelor. Roagă ca solicitarea membrilor comisiei de a fi informați asupra stadiului aderării/condiționalităților îndeplinite să fie tratată cu celeritate.
2. Comisia adresează solicitarea ca secretarii de stat pentru relația cu Parlamentul să informeze membrii acesteia cu privire la subiectele care țin de procesul de aderare, să semnaleze din timp pregătirea de proiecte de acte normative/trimiterea acestora spre dezbatere în Parlament, pentru ca membrii Comisiei să fie implicați atunci când acestea sunt deja pe circuitul legislativ.
3. Rugămintea doamnei Alexandru de a semnala Comisiei și noile studii, rapoarte, analize ale OCDE respectiv evenimente legate de OCDE în țară/în străinătate și care pot fi relevante pentru membrii Comisiei.
4. Date despre organizarea următoarei ședințe și comunicare/transmiterea informațiilor între membrii Comisiei. Se propune ca următoarea ședință să se organizeze în Camera Deputaților, având în vedere componența Comisiei respectiv să ia în calcul efoturile deja făcute pentru îndeplinirea condiționalităților din domeniul transparenței, al integrității și al bunei guvernări.  

 
 
 

Președintă   Victoria-Violeta Alexandru

Secretar,   Miklos Zoltan