Preşedinte din 21.12.2024
grup PSD
Vicepreşedinte din 21.12.2024
grup AUR
Secretar din 21.12.2024
grup PIR
Membru din 21.12.2024
grup USR
grup PNL
Membru din 03.02.2025
grup UDMR
Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, senatorul Titus Corlățean a primit la data de 5 octombrie a.c., o delegație americană compusă din Russell Bowers, „Speaker” al Camerei Reprezentanților din Arizona și Ben Toma, liderul majorității în Camera Reprezentanților din statul american menționat. În cadrul întrevederii au fost discutate evoluțiile politice din cele două state și importanța Parteneriatului Strategic româno-american. Au fost de asemenea abordate o serie de proiecte cu caracter științific și universitar derulate între universități românești și americane din statul Arizona. Oficialii menționați au abordat și situația de criză generată de pandemia COVID-19, modul în care guvernele gestionează restricțiile drepturilor și libertăților fundamentale. În acest cadru, oficialii români și americani au sesizat importanța dezbaterilor publice legate de drepturi fundamentale, precum libertatea conștiinței și religiei, delegația americană exprimând aprecierea, în acest context, pentru prezervarea în România a unui set important de valori moral-creștine, care azi în SUA constituie un subiect de controverse în plan politic și social.
Miercuri 29 septembrie 2021, cu ocazia celei de-a patra părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 27-30 septembrie 2021), senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, a prezentat, în calitate de raportor al Adunării, în cadrul reuniunii Comisiei APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului, memorandumul introductiv al proiectului de raport cu tema: Aspectele juridice ale aderării Uniunii Europene la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În prezentarea sa, senatorul Corlățean a menționat că Tratatul de reformare a cadrului juridic al Uniunii Europene - Tratatul de la Lisabona - a instituit în 2007 o obligație juridică în sarcina UE de a adera la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. A arătat că reluarea negocierilor între Comisia Europeană și secretarul general al Consiliului Europei, în 2019, după respingerea în 2014 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), din rațiuni de incompatibilitate cu tratatele UE, a pachetului de aderare din 2013, constituie un semnal încurajator pentru atingerea acestui important obiectiv. Senatorul român a relevat faptul că elaborarea acestui proiect de raport are ca scop urmărirea stadiului negocierilor în acest dosar complex, în contextul în care Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei este obligat să solicite avizul APCE privind instrumentele finale de aderare, așa cum este cazul pentru toate proiectele de tratate ale Consiliului Europei. Senatorul Corlățean a arătat că negocierile tehnice, inițiate în iunie 2020, au nevoie, pentru o mai mare legitimitate, de sprijinul politic al Adunării, ca forță motrice, care de-a lungul timpului a contribuit decisiv la elaborarea Convenției Europene a Drepturilor Omului și a sprijinit în mod consecvent sistemul Convenției, inclusiv prin exercitarea cu responsabilitate și bună-credință a prerogativei de alegere a judecătorilor la CEDO. Ulterior dezbaterilor pe marginea acestui proiect de raport, membrii comisiei au aprobat propunerea raportorului român de a fi organizată la reuniunea viitoare a comisiei o audiere la care să fie invitați negociatori implicați în procesul de identificare a soluțiilor juridice pentru aderarea UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, actori relevanți ai Consiliului Europei și Uniunii Europene în acest proces, precum și specialiști din mediile judecătorești și academic, cu expertiză solidă în domeniu.
În cadrul celei de-a patra părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care are loc în format hibrid, la Strasbourg și online, în perioada 27-30 septembrie 2021, senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, a luat cuvântul, în plenul Adunării, în calitatea sa de vicepreședinte al Comisiei APCE pentru alegerea judecătorilor la CEDO. De menționat că, în această calitate, senatorul Corlățean a prezidat lucrările Comisiei APCE pentru alegerea judecătorilor la CEDO (Paris, 16 și 17 septembrie a.c.) în cadrul căreia au fost audiați candidații pentru funcția de judecător la CEDO și au fost stabilite, prin vot, în urma unei evaluări riguroase, recomandările comisiei. În intervenția sa în plen, senatorul român a prezentat decizia comisiei, validată de Biroul Adunării, de a accepta listele naționale cu candidații Republicii Moldova, Republicii Cehe și Federației Ruse pentru funcția de judecător la CEDO și de a respinge lista de candidați a Ucrainei, în contextul neîndeplinirii criteriilor de eligibilitate de către unii dintre candidații selectați de autoritățile competente de la Kiev. Membrii Adunării au ales, în baza unei liste naționale de trei candidați pentru fiecare stat în parte, potrivit competenței conferite de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, judecătorii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru un mandat de 9 ani, din partea Republicii Moldova (Diana Scobioală), Republicii Cehe (Katerina Šimáčková) și Federației Ruse (Mihail Borisovici Lobov).
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), își desfășoară lucrările, pe parcursul acestei săptămâni, în format hibrid, la Strasbourg și online, în cadrul celei de-a patra părți a sesiunii sale ordinare. Senatul României este reprezentat la sesiunea de toamnă a APCE de senatorii Titus Corlățean, Viorel-Riceard Badea și Elena-Simona Spătaru, membri ai Delegației Parlamentului României la APCE. Ordinea de zi a sesiunii cuprinde dezbateri pe următoarele teme: activitatea Biroului şi a Comisiei Permanente ale APCE; observarea alegerilor parlamentare anticipate din Armenia (20 iunie 2021), Bulgaria (11 iulie 2021) și Republica Moldova (11 iulie 2021); consecințele umanitare ale conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan; inegalitățile socio-economice în Europa: necesitatea restaurării încrederii sociale prin întărirea drepturilor sociale; reprezentarea de gen în cadrul Adunării Parlamentare; intensificarea combaterii așa-ziselor crime săvârșite din onoare; consacrarea dreptului la un mediu sănătos: nevoia unei acțiuni întărite a Consiliului Europei; o democrație mai participativă pentru combaterea schimbărilor climatice; abordarea aspectelor referitoare la răspunderea penală și civilă în contextul schimbărilor climatice; criza climatică și statul de drept; lupta împotriva inegalităților din perspectiva dreptului la un mediu sigur, sănătos și curat; clima și migrația; politicile de cercetare și protecția mediului; linii directoare privind sfera imunităților parlamentare ale membrilor Adunării Parlamentare. Luni, 27 septembrie 2021, Adunarea a decis, la propunerea Biroului APCE, organizarea a trei dezbateri în procedură de urgență: cel de-al doilea Protocol Adițional la Convenția privind criminalitatea informatică pe tema cooperării întărite și a divulgării de probe electronice; situația din Afganistan: consecințele pentru Europa și pentru regiune; o presiune crescută la granițele Letoniei, Lituaniei și Poloniei cu Belarusul, precum și a două dezbateri de actualitate: Balcanii de Vest între provocări democratice și aspirațiile europene: rolul Consiliului Europei, respectiv persecuția politică a Rusiei asupra popoarelor indigene din Crimeea. De asemenea, luni, 27 septembrie a.c., Rik Daems, președintele APCE, a decernat Mariei Kalesnikova, militantă și lider al opoziției din Belarus, condamnată la închisoare de către autoritățile de la Minsk pentru activitatea sa politică, Premiul pentru Drepturile Omului Vaclav Havel, care recompensează acțiunile excepționale ale societății civile în sprijinul drepturilor omului. În plenul Adunării se vor adresa membrilor APCE și vor răspunde întrebărilor acestora: Péter Szijjártó, ministrul ungar al afacerilor externe și comerțului, președintele Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei[1], Marija Pejčinović Burić, secretarul general al Consiliului Europei, Stella Kyriakides, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară și Nikola Dimitrov, viceprim-ministru al Macedoniei de Nord pentru afaceri europene.