I. Amendamente pentru obținerea avizelor favorabile (pe bune, nu politic)
1. Corelarea denumirilor oficiale și a trimiterilor • La art. 4^1 alin. (1), în loc de „Consiliul Național Tripartit”, se va utiliza denumirea „Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS)”, în conformitate cu Legea nr. 367/2022. • Text propus: „Comitetele multisectoriale se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS)…”
• În tot proiectul, în loc de „Ministerul Educației și Cercetării”, se utilizează denumirea actuală „Ministerul Educației”. Exemplu de înlocuit: art. 4^4 lit. a), b), c), art. 4^5 alin. (1) lit. c).
2. Corecție tehnico-legislativă la trimiterea greșită din art. 42 alin. (4) • Textul actual: „…care să îndeplinească condițiile de la art. 42 alin. (1) și (4)”. • Corect: „…care să îndeplinească condițiile de la art. 42 alin. (1)–(3)”.
Motivare: alin. (4) este chiar textul privind multisectorialul, Condițiile materiale sunt la alin. (1)–(3).
3. Clarificare – componenta comitetelor multisectoriale (cerință CES) Art. 42 alin. (4) – după corecția de mai sus, se adaugă teza a II-a: „În cazul comitetelor multisectoriale, pentru fiecare sector reprezentat trebuie să existe cel puțin o organizație patronală reprezentativă la nivel de sector și cel puțin o federație sindicală reprezentativă la nivel de sector, care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1)–(3) pentru sectorul respectiv.” Efect: exclude interpretarea că reprezentativitatea există doar per ansamblu, nu per sector.
4. Clarificare – pierderea calității de membru/dreptului de vot (cerință CES) Art. 4^7 alin. (2) – se păstrează fondul, dar se clarifică mecanismul: Text nou alin. (2^1): „În cazul în care o confederație patronală sau sindicală reprezentativă la nivel național devine membră în temeiul art. 42 alin. (3) lit. b), iar ulterior se constituie ca membru în comitetul sectorial o organizație patronală sau, după caz, o federație sindicală reprezentativă la nivel de sector în sectorul respectiv, confederația de nivel național își păstrează calitatea de membru fără drept de vot în raport cu sectorul pentru care s-a dobândit reprezentativitatea la nivel de sector.”
Corelare cu alin. (3) existent: menține regula ieșirii de drept când nu mai există afiliere; noua normă evită suprapunerea indezirabilă a drepturilor de vot.
5. Clarificare – dizolvarea „de drept” doar în lipsa îndeplinirii atât a condițiilor principale, cât și a celor subsidiare (cerință CES) Art. 4^7 alin. (4) – înlocuire integrală: „În situația în care Comitetul sectorial/multisectorial nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 41 și art. 42 (condițiile principale), inclusiv ipotezele subsidiare prevăzute la art. 42 alin. (3) lit. b) și c), iar, într-un termen de 6 luni de la data intervenirii situației, nu se iau măsuri de remediere, comitetul se dizolvă de drept.” Efect: dizolvarea operează doar dacă nu sunt îndeplinite nici condițiile principale, nici cele subsidiare (exact cerința CES).
6. Clarificare – reorganizare/redenumire sector; păstrarea personalității juridice (cerință CES) • Art. 4^8 alin. (3) – reformulare: „În cazul admiterii cererii de reorganizare potrivit alin. (2), comitetul sectorial/multisectorial își păstrează personalitatea juridică și statutul de utilitate publică, asigurându-se continuitatea tuturor drepturilor și obligațiilor. În scopul evitării interpretărilor, sintagmele «noile comitete sectoriale/multisectoriale» sau «devin» nu se utilizează pentru situațiile reglementate de prezentul alineat.” • Art. II (dispozițiile tranzitorii) – adăugare alineat nou: „(… ) În cazul admiterii cererii formulate în temeiul prezentului articol, comitetul sectorial/multisectorial își păstrează personalitatea juridică și statutul de utilitate publică, cu continuitatea activităților, a drepturilor și obligațiilor, inclusiv a activului și pasivului.”
7. Clarificare – aderarea ulterioară și înscrierea în registru (întărirea art. 4^0 privind aderarea) • La art. 4^0 (numerotarea OCR este 4^0 în proiect; corespunde art. 4^10 din draft): după alin. (3), se introduce: „(4) În toate situațiile de aderare ulterioară, dacă comitetul nu notifică tribunalul în termenul prevăzut de art. 48 alin. (1), organizația care a dobândit calitatea de membru poate solicita înscrierea modificării direct tribunalului, în temeiul hotărârii interne de admitere, a dovezii reprezentativității și a dovezii comunicării către comitet.”
8. Ajustări de vocabular pentru a evita redundanțe/confuzii: • În art. 4^2 lit. w) și p), folosiți o singură literă pentru aceeași atribuție privind COR (evitați dublarea „avizelor/avizării” pentru COR). Recomand unificarea pe „acordă avize consultative solicitanților pentru actualizarea Clasificării Ocupațiilor din România, în condițiile legii, la solicitarea autorităților competente.” • La art. 4^2 lit. e)–g), păstrați formularea sub coordonarea ANC (unde e cazul), în mod explicit: „sub coordonarea Autorității Naționale pentru Calificări (ANC), potrivit competențelor legale ale acesteia” – pentru a evita suprapuneri de atribuții. 9. Finanțare/secretariat – clarificări punctuale • Art. 4^3 alin. (2)–(3): precizați că sprijinul bugetar pentru cele două posturi de la secretariatul tehnic și suma aferentă cheltuielilor curente se asigură în limita bugetului alocat cu această destinație, fără a impune un titular bugetar (pentru a evita conflictul cu arhitectura bugetară). • Art. 4^4: înlocuiți „Ministerului Educației și Cercetării” cu „Ministerului Educației”; introduceți, unde e cazul, formularea „în condițiile legii, în coordonare cu ANC, acolo unde atribuțiile privesc calificări/standarde ocupaționale”. 10. Tehnică legislativă – numerotări și denumiri consistente • Uniformizați diacriticele și indicele articolelor 4^1–4^8. • Aliniați sintagmele pentru „sectoare de negociere colectivă” la terminologia din Legea nr. 367/2022. ________________________________________ II. Eliminarea redundanțelor cu normele în vigoare - în ipoteza adoptării legii 1. Redundanțe/posibile suprapuneri cu Legea nr. 367/2022 • Denumirea organului „Consiliul Național Tripartit” – corectarea la CNTDS elimină ambiguitatea. • „Ministrul responsabil cu dialogul social” – menținerea formulării generice evită actualizări repetate la reorganizări ulterioare (în prezent, domeniul este la MMFTSS). Amendament integrat: vezi secțiunea anterioară
2. Redundanțe cu competențele ANC • La art. 4^2 lit. e)–g) și f), h), x): introduceți expres „sub coordonarea ANC, potrivit legii”, astfel încât definirea/elaborarea/validarea standardelor de pregătire profesională și a calificărilor să fie expres corelate cu rolul legal al ANC (evită percepția de suprapunere). Text tip: „… sub coordonarea Autorității Naționale pentru Calificări (ANC), potrivit competențelor legale ale acesteia.” 3. Redundanțe privind COR • Actualizarea COR este gestionată de autoritățile competente (INS, minister de resort al muncii) prin acte specifice; comitetelor le rămâne un rol consultativ/subsidiar. Formulați atribuția doar ca „aviz consultativ la solicitarea autorităților competente”, fără a sugera un rol decisiv. Text tip unic (art. 4^2 lit. p/w unificat): „acordă avize consultative solicitanților/autorităților competente în vederea actualizării Clasificării Ocupațiilor din România (COR), în condițiile legii.” (Păstrează buna corelare cu rolul instituțiilor competente; evită dublarea). 4. Denumiri de ministere • În tot actul, înlocuiți „Ministerul Educației și Cercetării” cu „Ministerul Educației”. [13] • Păstrați generic „ministrul responsabil cu dialogul social” (fără a fixa denumiri ce pot fi reorganizate). ________________________________________ III. Modificări corelative ale altor norme • Legea nr. 132/1999 (coroborată prin proiectul actual): • Introduceți o dispoziție finală care precizează: „În tot cuprinsul legii, denumirea «Ministerul Educației și Cercetării» se înlocuiește cu «Ministerul Educației».” • Introduceți: „În tot cuprinsul legii, denumirea «Consiliul Național Tripartit» se înlocuiește cu «Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS)».” ________________________________________ IV. Textul amendamentelor propuse (formă redactată) A. Art. 4^1 alin. (3) – denumirea organului Text nou: „Comitetele multisectoriale se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS) în baza acordului încheiat între organizațiile din sectoarele respective îndreptățite să participe la constituirea unui comitet sectorial pentru fiecare dintre aceste sectoare.” B. Art. 42 alin. (4) – corecția trimiterii și regulă multisectorială Text nou: „Pentru înființarea unui comitet multisectorial este necesar acordul de asociere a câte o organizație patronală și una sindicală din fiecare sector reprezentat în comitet, care să îndeplinească condițiile de la alin. (1)–(3) pentru sectorul respectiv. În cazul comitetelor multisectoriale, pentru fiecare sector reprezentat trebuie să existe cel puțin o organizație patronală reprezentativă la nivel de sector și cel puțin o federație sindicală reprezentativă la nivel de sector.” C. Art. 4^7 alin. (2^1) – suprapunerea confederației cu membru sectorial Text nou: „În cazul în care o confederație patronală sau sindicală reprezentativă la nivel național devine membră în temeiul art. 42 alin. (3) lit. b), iar ulterior devine membră o organizație patronală sau, după caz, o federație sindicală reprezentativă la nivel de sector pentru sectorul respectiv, confederația reprezentativă la nivel național își păstrează calitatea de membru fără drept de vot pentru acel sector.” D. Art. 4^7 alin. (4) – dizolvarea de drept, principal vs. subsidiar Text nou: „În situația în care Comitetul sectorial/multisectorial nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 41 și art. 42, inclusiv ipotezele subsidiare prevăzute la art. 42 alin. (3) lit. b) și c), iar, într-un termen de 6 luni de la data intervenirii situației, nu se iau măsuri de remediere, comitetul se dizolvă de drept.” E. Art. 4^8 alin. (3) – reorganizare/redenumire; continuitate Text nou: „În cazul admiterii cererii prevăzute la alin. (2), comitetul sectorial/multisectorial își păstrează personalitatea juridică și statutul de utilitate publică, asigurându-se continuitatea activităților, drepturilor și obligațiilor, inclusiv a activului și pasivului comitetului.” F. Art. II (tranzitorii) – personalitate juridică la admiterea cererii Text nou alin. (…): „În cazul admiterii cererii prevăzute la alin. (1), comitetul sectorial/multisectorial își păstrează personalitatea juridică și statutul de utilitate publică, preluând în integralitate activitățile, drepturile și obligațiile, inclusiv activul și pasivul.” G. Art. 4^2 lit. p)/w) – atribuții COR (unificare și rol consultativ) Text nou: „acordă avize consultative, la solicitarea autorităților competente, în vederea actualizării Clasificării Ocupațiilor din România (COR), în condițiile legii.”
H. Art. 4^2 lit. e)–g) – sub coordonarea ANC Inserție comună: „… sub coordonarea Autorității Naționale pentru Calificări (ANC), potrivit competențelor legale ale acesteia.” I. Art. 4^3 alin. (2)–(3) – precizare bugetară Final de alineat: „… se asigură în limita bugetului alocat cu această destinație, potrivit legii.” J. Art. 4^4 lit. a), b), c) și art. 4^5 alin. (1) lit. c) – denumirea ministerului Înlocuiți „Ministerului Educației și Cercetării” cu „Ministerului Educației”. K. Dispoziție finală de corelare terminologică în lege: În tot cuprinsul legii: (i) denumirea «Consiliul Național Tripartit» se înlocuiește cu «Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS)»; (ii) denumirea «Ministerul Educației și Cercetării» se înlocuiește cu «Ministerul Educației».” L. Art. 4^0 (aderare) – notificarea directă la registru Text nou alin. (4): „În cazul neîndeplinirii obligației de notificare de către comitet, potrivit art. 48 alin. (1), organizația admisă ca membru poate solicita tribunalului înscrierea modificării, anexând hotărârea internă de admitere, dovada reprezentativității și dovada comunicării către comitet.” ________________________________________ V. Exemple practice de aplicare (pentru claritate) • Reorganizare sector: dacă sectorul „Industrie Auto” devine „Industrie Auto și E-Mobilitate”, comitetul existent depune documentația, iar după admitere își păstrează personalitatea juridică și statutul de utilitate publică (nu se creează „un nou comitet”), evitând întreruperi contractuale/proiecte (art. 4^8 alin. (3) propus). • Multisector: pentru „Agro-Alimentar + Retail Alimentar”, în comitet intră minim (i) o organizație patronală reprezentativă la nivel de sector și (ii) o federație sindicală reprezentativă la nivel de sector pentru fiecare din cele două sectoare (nu doar „per ansamblu”), garantând reprezentativitatea reală în ambele subdomenii (art. 42 alin. (4) propus). • Suprapunere confederație/sector: dacă o confederație națională intră inițial ca membru (în lipsa organizării sectoriale), iar ulterior apare o federație sindicală reprezentativă pe sector, confederația rămâne membră fără vot pentru acel sector; votul îl exercită organizația sectorială (art. 4^7 alin. (2^1) propus). ________________________________________ VI. De ce aceste amendamente cresc șansele pentru avize favorabile • Răspund punctual observațiilor formulate în punctul de vedere al CES (corecții de trimitere; claritate la dizolvare; continuitatea personalității juridice; reguli multisectoriale; regimul membrilor confederativi). • Elimină potențiale conflicte și redundanțe cu cadrul în vigoare: • denumiri corecte ale autorităților și organelor colegiale (CNTDS, Ministerul Educației). • compatibilitatea cu reorganizările administrației centrale (menținerea formulei generice pentru „ministrul responsabil cu dialogul social”). • respectarea rolului ANC în arhitectura calificărilor (prin inserția „sub coordonarea ANC”). • rol consultativ pentru COR, fără a interfera cu procedurile autorităților competente.
Rezultatul: text coerent, aliniat la Legea dialogului social și la organizarea actuală a ministerelor, cu mecanisme clare de guvernanță și continuitate juridică a comitetelor.






„Avizul” CES ...
Avizul CES conține observații utile și reflectă consens larg, însă suferă de deficiențe procedurale și de fond: - lipsa unei evaluări socio economice și bugetare sistematice, - insuficienta separare și motivare a pozițiilor părților, - ambiguități terminologice - lipsa unor propuneri textuale concrete. Juridic, aceste omisiuni reduc eficiența consultării prevăzute de Legea nr. 248/2013 și expun decizia legislativă la riscul incoerențelor, contestărilor și la pierderea utilității practice a avizului. CES trebuia să livreze o motivare robustă, probe și amendamente textuale - elemente care lipsesc sau sunt insuficient dezvoltate în aviz.
1. Aviz insuficient motivat (fără analiză juridico economică completă) • Temeiul legal: Legea nr. 248/2013 conferă CES rol consultativ și obligă la formularea de puncte de vedere motivate, cu evaluări de natură economică și socială acolo unde este cazul (CES are competența de a emite opinii care să informeze decizia legislativă). • Ce observăm în aviz: Predomină enunțuri generale de susținere, observații de natură tehnică și recomandări punctuale, dar lipsește o evaluare sistematică a impactului socio economic și bugetar al modificărilor (ex.: nu există calcule/proiecții, nu e explicat efectul asupra finanțării comitetelor multisectoriale, asupra bugetului MMFTSS/Ministerul Educației etc.). • De ce e grav: Un aviz care nu indică în mod clar consecințele financiare și sociale nu îndeplinește finalitatea consultării: decidenții rămân fără informații esențiale pentru a evalua oportunitatea și compatibilitatea proiectului cu principiile bugetare și de politică publică. • Juridic, aceasta trebuie reținută ca o deficiență procedurală care subminează utilitatea consultării CES, în special în materii cu impact bugetar.
Concluzie: CES nu a îndeplinit obligația de a furniza o motivare completă și o evaluare a impactului, ceea ce slăbește valoarea consultativă a avizului și îl face vulnerabil la critici privind superficialitatea analizei.
2. Avizul nu explicitează clar pozițiile părților componente și nu separă voturile/opiniile - lipsă a trasabilității reprezentativității • Temeiul legal: Legea/Regulamentul CES prevăd că Punctele de vedere trebuie să reflecte pluralitatea părților componente (patronală, sindicală, societate civilă), iar deciziile să fie consemnate cu mențiunea votului (fără a ascunde divergențele). Aceasta face parte din obligația de transparență și din rolul CES de forum de dialog social. • Ce observăm în aviz: Deși există mențiuni sumare despre cum au votat părțile („patronală - pentru”, „sindicale - pentru cu observații”), textul nu reține și nu explică în mod detaliat contradicțiile, nu produce o separare clară a opiniilor concurente sau nu oferă un sinopsis al motivelor contrare (dacă există). Observațiile părții sindicale și ONG urilor sunt menționate sumar ca „cu observații” fără listare clară a obiecțiilor separate. • De ce e grav: Lipsa unei înregistrări clare a pozițiilor și argumentelor părților limitează obligația CES de „reflecție a dialogului social” și transmite un semnal de ambiguitate: Parlamentul/Guvernul nu pot cunoaște cu exactitate unde există divergente și de ce. • Din perspectiva securității juridice și transparenței decizionale, aceasta este o deficiență.

Concluzie: CES nu a respectat cu rigurozitate cerința de a reflecta clar și argumentat pozițiile părților componente, diminuând valoarea deliberativă a avizului.
3. Avizul conține exprimări ambigue (posibilă inconsecvență terminologică) care nu oferă soluții normative precise • Temeiul legal: Avizele CES trebuie să ofere observații precise, eventual propuneri de formulare care pot fi transpuse în amendamente; funcția practică a avizului e tocmai aceea de a facilita corectarea sau îmbunătățirea proiectului. • Ce observăm în aviz: Recomandări utile (p. ex. corectarea trimiterii art.42 alin.(4) -> (1)–(3); precizări privind păstrarea personalității juridice etc.) - dar formulele propuse sunt, în multe cazuri, orientative și nu citează textele concrete de amendat (nu sunt date propuneri litere/aliniațe exacte), ceea ce lasă loc de interpretări divergente. Unele formulări (ex.: „ar trebui” sau „ar fi util”) nu ridică propuneri legislative ferme. • De ce e grav: Din punct de vedere tehnic legislativ, un aviz care nu propune formulări concrete crește probabilitatea ca inițiatorul să ignore sau să interpreteze diferit observațiile. • Juridic, CES nu-și îndeplinește funcția utilă de îndrumare legislativă concretă.
Concluzie: Avizul rămâne uneori la nivel de recomandare generală, fără suficiente propuneri textuale, ceea ce îi diminuează eficiența practică.
4. Lipsa unui examen complet al compatibilității cu alte acte normative (evaluare incompletă a redundanțelor) • Temeiul legal: Funcția CES include identificarea incoerențelor și suprapunerilor normative și recomandarea remedierilor (rol consultativ extins). Legea prevede consultarea pe acte care afectează domenii socio economice. • Ce observăm în aviz: Se fac observații despre corelarea cu Legea nr. 367/2022 și se arată câteva nepotriviri (conf. textului avizului), dar avizul nu conține o analiză exhaustivă a eventualelor conflicte sau redundanțe cu alte norme (ex.: acte privind ANC, COR, reglementări ale ministerelor), nici propuneri de modificare ale acelor acte. Observațiile sunt mai mult de natură doctrinară și orientativă. • De ce e grav: Dacă avizul nu identifică și nu propune corelări normative clare, proiectul poate genera tulburări aplicative sau conflicte normative ulterioare (interpretative, procedurale). • Juridic, CES nu-și onorează obligația de a preveni incoerențele legislative.
Concluzie: Avizul este insuficient pentru a garanta integrarea armonioasă a proiectului în ansamblul normativ existent.
5. Deficiențe procedurale privind claritatea dispozițiilor tranzitorii și impactul asupra personalității juridice (incoerență care afectează securitatea juridică) • Temeiul legal: Rolul CES include atenționarea asupra efectelor tranzitorii și a consecințelor juridice (păstrarea personalității juridice, preluarea activelor/pasivelor etc.), acestea fiind elemente esențiale pentru asigurarea continuității juridice a entităților recunoscute ca utilitate publică.
• Ce observăm în aviz: CES recomandă clarificări (de ex. menționarea expresă că, la admiterea cererii de reorganizare, comitetul își păstrează personalitatea juridică), dar textul propus de CES rămâne la nivel de recomandare. Nu se vede o analiză a mecanismelor judiciare/administrative (ce urmează să depună comitetul la tribunal, consecințe patrimoniale exacte etc.). • De ce e grav: Ambiguitatea tranzitoriilor expune comitetele și terții (furnizori, angajați, finanțatori publici) la incertitudine juridică: vor exista contestări de interpretare, riscuri la înscriere/regim fiscal/contabil. • Juridic, CES avea obligația (ca organ consultativ central) de a solicita propuneri textuale și proceduri clare, pentru a elimina riscul litigiilor.
Concluzie: Avizul semnalează problema, dar nu oferă suficientă claritate procedurală pentru a elimina riscurile.
6. Lipsa recomandărilor practice privind mecanismele de probare a reprezentativității (standardizare și predictibilitate juridică) • Temeiul legal: Reglementările privind reprezentativitatea (din Legea dialogului social și din legislația conexă) cer criterii clare. CES, în calitate de forum tripartit, trebuie să atragă atenția când proiectul creează ambiguități în modul în care se probează reprezentativitatea. • Ce observăm în aviz: CES recomandă ca reprezentativitatea să fie garantată pe întreaga durată a comitetului și sugerează trimitere la art. 41/42, dar nu propune un set standard, un model de dovezi sau procedura exactă de evaluare (cine apreciază, criterii, termene). • De ce e grav: Fără mecanisme precizate, apar disputele privind valoarea probatorie (hotărâri civile, certificate de reprezentativitate etc.). • Juridic, CES trebuia să solicite sau să formuleze un cadru procedural standardizat.
Concluzie: Avizul remarcă problema, dar nu oferă instrumente practice pentru rezolvare. Este o omisiune relevantă.
7. Publicarea și accesibilitatea avizului - formatul limitat poate reduce transparența decizională • Temeiul legal: Legea/regulamentul CES urmăresc transparentizarea activității (publicare a avizelor, explicarea pozițiilor). • Ce observăm: Documentul conține semnături și mențiuni, însă nu lasă clar în aviz structura consultărilor (note de fundamentare, anexe metodologice, opinii separate în text integrat), ceea ce face dificilă evaluarea publică a raționamentului. • De ce e grav: Lipsa unui format complet (ex.: anexe cu calcule, voturi separate) limitează capacitatea părților terțe de a evalua soliditatea avizului și reduce rolul CES de facilitator al dialogului social transparent.
Concluzie: CES ar fi trebuit să însoțească avizul cu documentație suport (sinopsis voturi, anexe metodologice) pentru a asigura transparență deplină.

8. Nu s au propus amendamente textuale ferme (deficit de utilitate practică) • Temeiul legal/funcțional: CES, ca organ consultativ de rang înalt, trebuie nu doar să sesizeze probleme, ci, acolo unde e cazul, să propună formulări concrete, pentru a facilita corectarea de către inițiator. • Ce observăm: Deși avizul conține recomandări precise (ex.: corectarea trimiterii, precizarea continuității personalității juridice), lipsesc unele propuneri textuale standardizate care ar fi putut fi preluate imediat ca amendamente în proiect. • De ce e grav: absența textelor model face ca inițiatorul să interpreteze și, posibil, să nu transpuna recomandările CES exact cum intenționa acesta; rezultatul este scăderea influenței practice a avizului.
Concluzie: Avizul rămâne parțial neoperațional pentru legiuitor.

Cu alte ... aceleași cuvinte ... dacă nu se conformează „directivelor de partid” se schimbă ... compoziția. Deci orice proiect „din surse neconfirmate de Guvern” se tratează cu gradul de dispreț corespunzător poziției la guvernare. Cetățenii oricum nu contează!