B399/2025 Propunere legislativă pentru aprobarea obiectivului de investiții METRIS - Metrou Regional Inteligent Iași
Termen consultare până la data de: 10.11.2025, sau până când angajații Senatului decid cu de la sine putere să schimbe termenul și să interzică transmiterea de opinii prin formularul online care funcționează deficitar.
Proiectul de lege „METRIS - Metrou Regional Inteligent Iași” ar aproba prin lege un obiectiv de investiții (descrierea magistralelor, componente de infrastructură, termene de execuție, finanțare prin bugetul de stat/credite externe/fonduri UE/PPP, derogări privind ariile protejate etc.). Avizele oficiale transmise către Parlament sunt nefavorabile: - Consiliul Legislativ remarcă deficit de fundamentare, lipsa fișei financiare și riscul încălcării separației puterilor; - Consiliul Economic și Social avizează nefavorabil pe motive de oportunitate, lipsă de analiză cost-beneficiu și riscuri de mediu.
Jurisprudența CCR relevantă (în special Decizia nr. 643/2020) sancționează legile care aprobă obiective particulare fără fundamentare bugetară și care intră în competența executivului.






1. Toate riscurile la care este expus cetățeanul român (social, economic, administrativ, de mediu, de integritate)
A. Riscuri bugetare și fiscale • Lipsa fișei financiare și a sursei certe de finanțare: Proiectul prevede finanțare „de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor…, din credite externe și din fonduri europene nerambursabile și/sau prin parteneriat public-privat”, dar nu stabilește surse certe și nu prezintă fișa financiară necesară (impact anual, fluxuri de plată, garantări). Aceasta expune cetățeanul la riscul transferului costurilor către bugetul public (creșterea cheltuielilor bugetare anuale) și, implicit, la presiune fiscală viitoare (majorări de taxe/alte măsuri bugetare) pentru acoperirea finanțării. Jurisprudența CCR a sancționat adoptarea unor legi similare fără fișă financiară reală ca neconstituționale, pe motiv că se ignoră art. 138 alin. (5) și obligațiile bugetare ale Parlamentului. • Posibilă majorare a taxelor locale sau transferuri de sarcini financiare către administrații locale: Deși proiectul prevede finanțare centrală, realitatea implementării marii infrastructuri poate determina negocieri/compromisuri care să implice cofinanțare locală, taxe sau tarife de transport majorate.
B. Riscuri de utilizare necorespunzătoare / lipsă de transparență și corupție • Proceduri extinse de achiziții și contractare la valoare mare: Proiecte mari de infrastructură, cu componente PPP, credite externe și achiziții complexe, sunt situații în care riscul de favoritism, contracte nesigure, supraevaluare, subcontractări opace și conflict de interese crește, dacă mecanismele de transparență, control și anticorupție nu sunt consolidate (audit independent, publicarea proiectelor tehnico-economice, monitorizare transparentă a cheltuielilor). • Delegarea largă de competențe către Ministerul Transporturilor și norme de punere în aplicare adoptate în 60 de zile: Termene scurte și competențe largi pot facilita luarea de decizii netransparente fără o supraveghere parlamentară adecvată.
C. Riscuri de legalitate constituțională / separația puterilor • Legea aprobă în mod direct obiectivul, stabilind detalii tehnice, arii, derogări privind ariile protejate și competențe administrative - risc de intrare în sfera de competență a executivului (decizii administrative, aprobări tehnico-economice, studii), ceea ce poate contraveni principiului separației puterilor. CCR a constatat că legile care au caracter individual sau reglementează un proiect concret și operațiuni efective (în loc să creeze cadre generale) pot fi neconstituționale. În cazul METRIS, prevederile detaliate (definirea componentelor, derogări de la OUG 57/2007 etc.) ridică riscul unei decizii CCR similare celei cu nr. 643/2020.
D. Riscuri de mediu și pentru patrimoniu • Derogările expres prevăzute (Art. 9) care permit lucrări în ariile naturale protejate (scoatere definitivă sau temporară din circuitul agricol și silvic) precum și derogări privind procedura de evaluare a impactului de mediu, pot conduce la pierdere permanentă de habitat, degradarea mediului, afectarea sănătății publice pe termen lung. Aceasta impune riscul existentelor costuri externe (sănătate, remediere) care ajung tot la cetățean. Avizul CES semnalează explicit riscul scoaterii ariei protejate din circuitul protejat.
E. Riscuri de eficiență / oportunitate • Absența unei analize cost beneficiu detaliate și a alternativelor (trasee, transport public existent, autobuze/BRT, tramvai modern etc.) creează riscul alocării unei sume uriașe către o soluție poate neoptimă din punct de vedere cost/beneficiu. CES remarcă lipsa unei evaluări detaliate și termenelor arbitrare. (documente puse la dispoziție)
F. Riscuri sociale și de accesibilitate • Datorită posibilelor costuri mari de operare, tarifele publice ar putea fi ridicate dacă modelul de finanțare implică recuperări prin tarife, afectând accesul cetățeanului cu venituri mici.
G. Riscuri juridice pentru validitatea viitoare a legii • Din cauza problemelor expuse mai sus (lipsă fișă financiară, caracter individual), proiectul riscă a fi declarat neconstituțional de CCR, ceea ce ar genera pierderi (costuri de proiectare plătite anterior, demobilizare, litigii) și afectează încrederea publică.
2. Avantajele pentru cetățeanul român dacă proiectul ar fi adoptat (pozitive tangibile și intangibile)
A. Avantaje în mobilitate și timp • Reducerea aglomerației și a timpilor de călătorie pentru locuitorii zonei metropolitane Iași, degrevarea traficului auto pe arterele principale, îmbunătățirea predictibilității navetei, stimul economic prin conectivitate mai bună între zone rezidențiale, industriale și universitare.
B. Avantaje de mediu și sănătate (potențiale) • Dacă implementarea reduce semnificativ trafic auto și emisiile, se poate obține reducerea poluării atmosferice și a patologiilor asociate, diminuare a costurilor medicale pe termen lung și îmbunătățirea calității vieții (expunere menționată în expunerea de motive).
C. Avantaje economice și de dezvoltare regională • Proiectul poate stimula investiții complementare, creștere economică locală, joburi în construcții și ulterior în operare/mentenanță, atragere de investiții în zonele conectate (aeroport, gară, zone industriale). Poate contribui la reducerea inegalităților regionale pe termen lung.
D. Avantaje de infrastructură strategică • Realizarea unei rețele de transport de mare capacitate poate constitui o infrastructură strategică pe termen lung, care să sprijine dezvoltarea urbană coerentă.
E. Avantaje simbolice și politice • Aprobarea prin lege ar putea accelera prioritizarea proiectului la nivel național și ar arăta angajament public pentru dezvoltarea regiunii.
3. Decizie recomandată (adoptare / respingere) și motivare juridică și pragmatică Recomandare: Respingere în forma propusă sau amânare pentru reconstrucția legislativă și reîntocmirea documentației.
Motive: A. Motive juridice și constituționale • Proiectul, în forma curentă, prezintă riscuri serioase de neconstituționalitate: • caracterul substanțial detaliat și individual al legii (aprobarea directă a unui proiect concret cu prevederi tehnice și derogări) și • lipsa fișei financiare/sursei certe de finanțare, constituie motive serioase pentru ca CCR să constate depășirea rolului Parlamentului și lipsa fundamentării bugetare, în linie cu Decizia CCR nr. 643/2020 și alte decizii care cer fundamentare temeinică a legislației cu impact bugetar.
B. Motive procedurale și tehnico legislative • Avizul Consiliului Legislativ subliniază absenta fișei financiare și a analizei impactului asupra bugetului general consolidat și respectarea cerințelor din Legea nr. 24/2000 privind expunerea de motive; neîndeplinirea acestor obligații face proiectul vulnerabil la atac constituțional și administrativ. Din perspectivă tehnică legislativă, o lege cadru care declară obiectivul de interes național și stabilește competențe generale ar fi acceptabilă doar dacă urmează clar pașii executivi (studii, aprobări, finanțare) în sarcina Guvernului. Însă versiunea curentă reglementează detalii care sunt atenție executivă.
C. Motive de eficiență și protecție a interesului public • Adoptarea urgentă fără analize cost beneficiu, fără analiză alternativelor și fără garanții de protejare a ariilor naturale expune cetățeanul la costuri mari și daune de mediu. CES a recomandat respingerea pentru că legea nu este instrumentul potrivit pentru inițierea și finanțarea unui proiect de anvergură locală. Implementarea trebuie condusă în cooperare strânsă cu administrațiile locale și după studii aprofundate (document pus la dispoziție).
D. Consecințe practice ale adoptării în forma actuală • Adoptarea în forma actuală va crește riscul unei decizii CCR de anulare, ceea ce duce la risipă de resurse, litigii și pierdere încrederii publice. În plus, rămân neacoperite garanții anticorupție și mecanisme transparente de achiziții și monitorizare.
Propunere concretă de acțiune (ce trebuie făcut în loc de adoptare imediată) 1. Respingerea proiectului în forma propusă și reînnoirea inițiativei sub forma: • a) unei legi cadru care declară obiectivul de interes național, dar cere în mod obligatoriu întocmirea și aprobarea prealabilă de către Guvern a fișei financiare și a documentațiilor tehnico economice (cu termene și criterii clare); sau • b) pe calea Hotărârii de Guvern/decizii administrative (avizate și aprobate conform legii) după finalizarea studiilor de fezabilitate, a evaluării de mediu și a analizei cost beneficiu. 2. Exigența publicării documentației integrale (studiu de fezabilitate, indicatori tehnico economici, analiza cost beneficiu, surse de finanțare, plan de implementare etapizat) și consultare publică extinsă. 3. Introducerea obligatorie în textul care va reveni la parlament a clauzelor de transparență și control: audit extern independent, obligații de publicare periodică a cheltuielilor, mecanisme anti corupție în achiziții și în parteneriatele PPP. 4. Eliminarea sau clarificarea derogărilor privind ariile naturale protejate: orice scoatere din circuitul ariei protejate să fie condiționată de aprobarea explicită a evaluărilor de impact și de regula „ultima soluție”, cu măsuri de compensare ecologică clare. 5. Obligația ca adoptarea finală (dacă are loc) să fie precedată de aviz pozitiv al Guvernului cu fișa financiară și al CES/Consiliului Legislativ cu mențiuni tehnice.
Concluzie (pe scurt) În forma actuală, proiectul METRIS prezintă avantaje sociale și economice potențiale semnificative, dar riscurile juridice, bugetare, de mediu și de integritate sunt majore și pot pune în pericol interesul public. Pe baza jurisprudenței CCR (în special Decizia nr. 643/2020) și a avizelor primite, propun respingerea proiectului în forma actuală și reconfigurarea sa conform propunerilor concrete de mai sus, înainte de a-l promova din nou în Parlament.
Mai jos este o propunere sumară de pachet coerent de amendamente, redactate în format legislativ, menite să aducă proiectul în marja de constituționalitate și de tehnică legislativă, să reducă riscurile bugetare/ de mediu și să crească șansele de adoptare.
Titlul și domeniul Titlul legii se modifică și va avea următorul cuprins: „Lege-cadru privind dezvoltarea infrastructurii de transport public urban și metropolitan de tip metrou/metrou ușor și stabilirea proiectului-pilot METRIS – Metrou Regional Inteligent Iași”


Art. 1 – Obiect și caracter (1) Prezenta lege instituie cadrul general pentru planificarea, finanțarea, implementarea și operarea infrastructurii de transport public urban și metropolitan de tip metrou/metrou ușor, ca obiective de interes public și utilitate publică de importanță națională. (2) În cadrul prezentului act, proiectul-pilot METRIS – Metrou Regional Inteligent Iași, denumit în continuare METRIS, este calificat drept proiect strategic național condiționat, a cărui realizare este supusă îndeplinirii cumulative a condițiilor prevăzute la art. 3-6 din prezenta lege.
Explicație: Transformă actul dintr-un „ordin de execuție” într-o lege-cadru, evitând caracterul individual sancționat de CCR 643/2020 și păstrând rolul Parlamentului în stabilirea cadrului general, nu a operațiunilor administrative punctuale.
Art. 2 – Competențe și roluri instituționale (1) Guvernul, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), coordonează politicile publice și programele naționale privind infrastructura de metrou/metrou ușor. (2) Aprobarea documentațiilor tehnico-economice, inclusiv a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivele de investiții noi, se realizează prin hotărâre a Guvernului, conform art. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare. (3) Autoritățile administrației publice locale implementează proiectele la nivel local/metropolitan, în colaborare cu MTI, în condițiile cadrului normativ aplicabil, inclusiv în materia achizițiilor publice, parteneriatelor public-privat și ajutorului de stat, după caz.
Explicație: Se aliniază explicit la art. 42 Legea 500/2002 (indicatorii prin HG) pentru a elimina intruziunea legislativului în sfera executivă.
Art. 3 – Condiții prealabile obligatorii (condiții suspensive) (1) Realizarea proiectului-pilot METRIS se poate demara numai după: a) aprobarea, prin hotărâre a Guvernului, a indicatorilor tehnico-economici rezultați din studiul de fezabilitate, în condițiile art. 42 din Legea nr. 500/2002; b) parcurgerea integrală a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EIM), inclusiv, după caz, evaluarea adecvată pentru ariile naturale protejate, în condițiile Legii nr. 292/2018; c) obținerea avizului Ministerului Finanțelor și prezentarea fișei financiare, întocmită conform art. 111 alin. (1) teza a II-a din Constituție și art. 15 din Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară, care să cuprindă sursele de finanțare, profilul de plăți multianual, impactul asupra deficitului și datoriei, riscurile fiscale. (2) Documentațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se supun consultării publice potrivit legii.
Explicație: Condiția fișei financiare și a surselor reale de finanțare rezolvă criticile CCR (art. 138 alin. 5) și pe cele ale Consiliului Legislativ/CES. CCR 643/2020 reține explicit sancțiunea lipsei fișei financiare. Legea 292/2018 impune EIM integrată în aprobarea de dezvoltare.
Art. 4 – Finanțare și disciplină bugetară (1) METRIS poate fi finanțat din: a) fonduri europene nerambursabile, b) bugetul de stat prin bugetul MTI, c) împrumuturi externe, d) bugete locale, alte surse legal constituite, inclusiv parteneriat public-privat, în condițiile legii. (2) Creditele de angajament și creditele bugetare aferente implementării METRIS se aprobă anual prin legea bugetară, cu respectarea fișei financiare prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c). (3) În lipsa alocărilor bugetare aprobate conform alin. (2), în anul bugetar în curs nu pot fi încheiate acte juridice care să genereze obligații de plată pentru bugetul de stat în legătură cu METRIS.

Explicație: Se leagă finanțarea de cadrul bugetar multianual și de fișa financiară – exact ce impune jurisprudența CCR pentru a evita neconstituționalitatea.
Art. 5 – Mediu, arii naturale protejate și fond funciar forestier/agricol (1) Orice lucrări aferente METRIS se supun integral legislației de mediu, fără derogări generale. Pentru zone incluse în arii naturale protejate, procedurile de evaluare adecvată și avizare se desfășoară conform OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 292/2018. (2) Scoaterea definitivă sau temporară din fondul forestier sau din circuitul agricol se poate realiza numai potrivit legislației aplicabile și numai în măsura în care rezultă ca necesară din documentațiile tehnico-economice aprobate, cu asigurarea măsurilor de compensare prevăzute de lege. (3) Se interzic derogări generale de la regimul ariilor naturale protejate pentru METRIS; eventualele ajustări punctuale se pot realiza numai în condițiile legii, în baza procedurilor și avizelor prevăzute de legislația de mediu.
Explicație: Înlocuiește derogarea generală cu respectarea cadrului OUG 57/2007 și EIM (Legea 292/2018). Excepțiile generice sunt vulnerabile la controlul de constituționalitate și la standardele de proporționalitate.
Art. 6 – Transparență, integritate și control (1) MTI/entitatea implementatoare publică pe o platformă dedicată, actualizată trimestrial: contractele, actele adiționale, plățile efectuate, stadiul fizic și financiar, principalii subcontractori, indicatorii de performanță. (2) Contractele de achiziții, inclusiv în PPP, se derulează exclusiv prin procedurile legale aplicabile, cu publicarea proiectelor de contract și a criteriilor de atribuire înainte de lansarea procedurii. (3) Curtea de Conturi efectuează audit extern anual al proiectului. MTI asigură audit tehnic independent pentru verificarea conformității indicatorilor tehnico-economici pe toată durata execuției. (4) Contractele de PPP includ clauze obligatorii privind transparența, anticorupția, alocarea riscurilor, indicatorii de performanță și mecanismele de ajustare controlată a prețului.
Art. 7 – Calendar orientativ și etapizare (1) Calendarul de implementare are caracter orientativ și se corelează cu etapele de pregătire și finanțare: a) pregătire (studii, SF/ACB, EIM, indicatori prin HG): până la 24 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi; b) execuție etapizată a tronsoanelor cu cel mai mare raport cost-beneficiu, conform prioritizării aprobate prin HG: 2028-2034 (orientativ); c) punere în funcțiune etapizată și operaționalizare: ulterior recepției fiecărei etape. (2) Termenele ferme pentru fiecare etapă se stabilesc prin hotărârea Guvernului de aprobare a indicatorilor tehnico-economici și se pot modifica, motivat, prin hotărâre a Guvernului.
Explicație: Se evită termene imperative în lege, care ar transforma actul în „ordin de execuție” (criticabil pe temeiul CCR 643/2020).
Art. 8 – Conectivitate și integrare multimodală (1) Proiectele aferente METRIS se proiectează cu integrare obligatorie în noduri multimodale (aeroport, gară, zone industriale/universitare), conform strategiilor de mobilitate urbană durabilă. (2) Orice interferență cu infrastructuri naționale se realizează cu respectarea legislației sectoriale și a avizelor administratorilor de infrastructură.
Art. 9 – Raportare către Parlament (1) MTI transmite anual Parlamentului un raport privind stadiul pregătirii/implementării proiectelor în baza prezentei legi, inclusiv situația financiară, riscurile și măsurile de mitigare. (2) Raportul este public. Art. 10 – Dispoziții tranzitorii și finale (1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare, MTI elaborează normele metodologice de aplicare, aprobate prin hotărâre a Guvernului, incluzând: a) conținut-cadru al studiilor de fezabilitate și al analizelor cost-beneficiu pentru metrou/metrou ușor; b) criterii de prioritizare a tronsoanelor; c) matricea de risc pentru finanțare mixtă și PPP. (2) Dispozițiile contrare se abrogă. (3) Prevederile prezentei legi se aplică fără a aduce atingere procedurilor și cerințelor din legislația UE și națională privind ajutorul de stat, achizițiile publice, PPP și protecția mediului.
Note tehnico-juridice de susținere
Eliminarea caracterului individual: Legea stabilește un cadru general și desemnează METRIS ca proiect-pilot condiționat, lăsând aprobarea indicatorilor, traseelor, soluțiilor tehnice și a calendarului în competența executivului (HG), în linie cu CCR 643/2020.
Fișa financiară obligatorie și sursa de finanțare: Condiție suspensivă în corpul legii conform art. 111 alin. (1) teza a II-a și art. 138 alin. (5) – aliniere cu jurisprudența CCR 643/2020 și standardele de fundamentare bugetară din deciziile CCR 139/2019 și 682/2012.
Aprobarea indicatorilor prin HG: Referire expresă la art. 42 din Legea 500/2002, astfel cum este aplicată în practica guvernamentală și metodologiile aferente.
Mediu și arii protejate: Eliminarea derogării generale și introducerea obligativității EIM/ evaluare adecvată și avizării conform OUG 57/2007 și Legii 292/2018.
Transparență/anticorupție: Obligații de publicare, audit extern și clauze PPP pentru integritate.
Sugestii pentru Expunerea de motive (de actualizat în oglindă cu legea) • Introduceți o secțiune „Impact bugetar” cu fișa financiară agregată pe 10-12 ani (capex/opex, serviciul datoriei, scenarii de finanțare și riscuri), în linie cu exigențele CCR privind fundamentarea (Deciziile 682/2012 și 139/2019). • Secțiune „Impact asupra sistemului juridic”: motivarea opțiunii de lege-cadru, rolul HG pentru indicatori (art. 42 Legea 500/2002), compatibilitatea cu OUG 57/2007 și Legea 292/2018. • Secțiune „Consultări”: sinteza consultărilor cu MTI, MF, MMAP, autoritățile locale; răspuns la observațiile CES (necesitatea analizelor cost-beneficiu și calendar realist). • Secțiune „Măsuri de implementare”: etapizare, criterii de prioritizare, instrumente de transparență și control.
Avantajul pachetului de amendamente • Reduce la minimum riscul de neconstituționalitate (se evită caracterul individual; se introduce fișa financiară; se respectă separația puterilor). • Crește bancabilitatea proiectului (claritate în aprobarea indicatorilor, finanțare etapizată, EIM completă). • Răspunde criticilor din avizele Consiliului Legislativ și CES (fundamentare, analiză cost-beneficiu, mediu).


„Avizul” CES ...
1) Mandatul consultativ vs. prescripții imperative a) CES este organ consultativ al Parlamentului și Guvernului (art. 141 Constituție, Legea nr. 248/2013). Un aviz consultativ nu stabilește reguli imperative privind ce „instrument” normativ este permis sau cine „trebuie” să finanțeze proiecte. În aviz se formulează tranșant că „adoptarea unei legi nu reprezintă instrumentul potrivit” și că „sursele de finanțare sunt asigurate tot de către autoritățile locale și nu de la bugetul de stat”. Asemenea prescripții depășesc zona opiniei socio economice și intră în normative fără bază legală. Nu există o interdicție ca bugetul de stat să finanțeze infrastructură metropolitană atunci când aceasta e calificată ca obiectiv de interes național, cu indicatori aprobați prin HG, conform art. 42 din Legea 500/2002. b) Mai mult, tratamentul „legii” ca instrument per se nepotrivit este o generalizare periculoasă. Problema reală la astfel de legi este caracterul individual (lege „de proiect” concret) și lipsa fișei financiare, ambele circumscrise de CCR 643/2020 [1]. Or, CES critică instrumentul în sine, nu viciile concrete: caracterul individual și lipsa fișei financiare. Este o confuzie de nivel.
2) Ignorarea standardelor constituționale și a separației corecte între Legislativ și Executiv a) Decizia CCR nr. 643/2020: Parlamentul nu poate adopta legi cu caracter individual pentru un singur obiectiv de investiții (intră în sfera Executivului). Asta e miezul problemei.
Avizul CES nu operează cu această distincție de finețe, rezumându se la teza generică „nu prin lege”, deși soluția corectă este: lege cadru + indicatori prin HG (art. 42 Legea 500/2002), nu negarea apriorică a instrumentului legii.
b) Fișa financiară. CCR a statuat că lipsa fișei financiare și a unei surse reale încalcă art. 138 alin. (5) Constituție. Avizul CES nu cere explicit fișa financiară, deși acesta este elementul cheie ce separă un proiect constituțional de unul vulnerabil. A critica proiectul fără a pune reflectorul pe fișa financiară înseamnă a rata ținta esențială.
3) Afirmația „nu de la bugetul de stat” – nefundamentată juridic Nu există o normă care să interzică sau să descurajeze finanțarea de la bugetul de stat a unui proiect urban/metropolitan dacă acesta este încadrat ca obiectiv de interes național și urmează circuitul legal (indicatori prin HG, EIM, etc.). Dimpotrivă, practica guvernamentală pe obiective feroviare/metrou în București ilustrează clar rolul bugetului de stat la investiții de interes național (exemplificat și de Consiliul Legislativ în avizul său, prin HG privind M4). Afirmația CES este apodictică, fără citat legal, și creează impresia unei interdicții care nu există.
4) Analiza de oportunitate: bună în principiu, dar cu lipsă de ancore normative CES cere analiză cost beneficiu, studiu de cerere, densități, compararea alternativelor. Foarte bine: acestea sunt exact cerințele unei documentații de fundamentare serioase, iar Legea 292/2018 (EIM) și practica de aprobare a indicatorilor (art. 42 Legea 500/2002) împing oricum în această direcție. Problema avizului nu e „că vrea prea mult”, ci că nu le leagă de textele legale aplicabile (EIM, indicatori prin HG, fișă financiară). Fără ancoră, rămâne un „op ed” valid ca politică publică, dar slab ca aviz tehnico juridic.
5) Mediul: alarmism fără procedură CES avertizează că proiectul „poate duce la scoaterea unor arii naturale din lista de arii protejate”. În realitate, proiectul, în forma problematică supusă avizării, conținea o derogare generalistă de la OUG 57/2007 – exact ceea ce trebuie eliminat. Dar chiar și fără derogare, orice intervenție pe arii protejate are traseu procedural clar: EIM și evaluare adecvată (Legea 292/2018), cu avize și măsuri de compensare conform legii. Un aviz bun numește normele și explica mecanismul (condiționat, compensatoriu, proporțional). Avizul CES se oprește la „poate duce la…”, fără să atașeze cadrul juridic exact care guvernează asemenea situații.
6) Calendarul „arbitrar”: critică justă, tratament anemic E corect: termenele imperative în lege, fără indicatori aprobați, riscă să fie arbitrare. Aici CES are dreptate pe fond (calendarul trebuie să decurgă din SF/ACB și HG cu indicatori). Dar din nou, avizul nu conectează această observație la instrumentul corect: termene orientative în lege cadru + termene ferme în HG de aprobare a indicatorilor (art. 42 Legea 500/2002).
7) Nivelul de guvernanță: confuzie între „metropolitan” și „național” Faptul că proiectul deservește un areal metropolitan nu îl exclude de la calificarea „de interes național”, dacă are impact mare, conectivitate strategică și finanțare multianuală prin bugetul central plus fonduri europene. Avizul CES tratează „metropolitan” ≈ „doar local”, ceea ce nu este o categorie juridică, ci cel mult o opțiune de politică publică. Legea și practica bugetară (inclusiv prin hotărâri ale Guvernului pentru alte magistrale) infirmă această dihotomie tranșantă. ________________________________________ Concluzie: Avizul CES marchează puncte corecte de politică publică (nevoia de CBA, evitarea calendarului arbitrar, atenție la mediu), dar ratează ancorarea juridică esențială: CCR 643/2020 (caracter individual, fișa financiară) [1], art. 42 din Legea 500/2002 (indicatori prin HG) [2], Legea 292/2018 (EIM) [3]. În plus, formulează două teze problematice: • „Nu prin lege” – confundă problema reală (caracterul individual) cu instrumentul în sine. Soluția corectă este lege cadru + indicatori prin HG, nu o interdicție a legii în bloc. • „Nu de la bugetul de stat” – o afirmație non legală, fără bază normativă. Finanțarea de la bugetul de stat a unor proiecte strategice urbane/metropolitane este perfect posibilă dacă sunt respectate pașii legali (fișă financiară, EIM, indicatori în HG). • Este o ocazie ratată pentru un aviz cu adevărat util: în loc să ofere traseul de conformare (lege cadru, fișă financiară, EIM completă, indicatori prin HG, eliminarea derogărilor de mediu), avizul preferă generalități și prescripții categorice lipsite de citări juridice. ________________________________________ Ce ar fi trebuit să conțină (minim) un aviz CES riguros • trimiteri explicite la: • CCR 643/2020 (de evitat caracterul individual; obligativitatea fișei financiare). • Legea 500/2002, art. 42 (indicatorii tehnico economici prin HG; competența Executivului). • Legea 292/2018 (EIM și evaluare adecvată). • diferențiere între: • Lege cadru (acceptabilă) vs. lege de aprobare „directă” a proiectului (neconstituțională). • Calendar orientativ în lege vs. termene ferme în HG (post SF/ACB). • Clarificări privind finanțarea: • Este permisă finanțarea combinată (buget de stat, fonduri UE, PPP) dacă există fișă financiară și respectarea disciplinei bugetare; teza „nu de la bugetul de stat” nu are suport normativ. • Mediu: • Eliminarea oricărei derogări generale; integrare deplină în EIM și în regimul ariilor protejate.
Ce obligații legale a încălcat CES
CES nu a încălcat, formal, o obligație de lege prin emiterea avizului nefavorabil; are competența consultativă.
Însă CES a ratat obligații procedurale de „bună practică” și nu a formulat în aviz cerințele procedurale obligatorii care ar fi trebuit puse în prim plan (în special: fișa financiară și cerința aprobată HG pentru indicatori; cerințe care provin din dreptul intern și din jurisprudența CCR). Prin omisiune, avizul e incomplet și nu oferă Parlamentului pachetul minim de remedii. Aceasta este o lipsă profesională semnificativă, nu o încălcare formală de competență.
1) Rezumat succint al cerinței de legalitate / standardelor aplicabile a) CES este un organ consultativ; avizul său nu are caracter obligatoriu, dar are rolul de a furniza Parlamentului/Guvernului o expertiză socio economică și instituțională, aderentă la norme interne și bune practici europene/OCDE. (Legea 248/2013). b) Pentru proiecte de investiții cu impact bugetar major, normele interne și jurisprudența constituțională cer: fișă financiară detaliată, studiu de fezabilitate/analiză cost beneficiu, evaluare a impactului asupra mediului (EIM) unde este cazul și aprobare a indicatorilor prin Hotărâre de Guvern (Legea 500/2002 art. 42; Legea 292/2018; CCR 643/2020). c) Standardele de „better regulation” ale Comisiei Europene și recomandările OCDE (principii: impact assessment, consultare publică, subsidiaritate/proporționalitate, transparență) nu sunt în general obligații de drept primar invocabile direct împotriva unui organ consultativ, dar sunt cerințe cadru de calitate pe care un aviz tehnic serios trebuie să le reflecte (instrumente: ghiduri, impact assessment, consultări) — acestea definesc nivelul minim de fundamentare și transparență a oricărui aviz relevant.
Referințe: - Legea 248/2013; - Legea 24/2000; - Legea 500/2002 art. 42; - Legea 292/2018; - CCR 643/2020; - Better Regulation Guidelines (EC); - OECD Recommendation on Regulatory Policy and Governance.
2) Lista obligațiilor relevante (naționale / UE / OCDE / tratate) pe care un aviz consistent ar trebui să reflecte A. Obligații juridice interne (obligatorii) a. Solicitarea și analizarea fișei financiare / a impactului bugetar (art. 111 Constituție, Legea 69/2010, jurisprudența CCR — Decizia 643/2020). b. Verificarea existenței și calității documentațiilor tehnico economice și aprobarea indicatorilor prin HG (Legea 500/2002 art. 42). c. Respectul regulilor de tehnică legislativă privind expunerea de motive (Legea 24/2000 art. 31): impact financiar, impact juridic, consultări, implementare. d. Respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului/EIM, inclusiv evaluarea adecvată pentru ariile protejate (Legea 292/2018; OUG 57/2007 aplicabilă). B. Standardele / bune practici UE — relevante pentru calitatea avizului (de regulă soft law, dar normativ de referință) a. Existența unor analize de impact (impact assessment) și a consultărilor publice documentate (Better Regulation Guidelines & Toolbox — Comisia Europeană). b. Aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității în evaluarea necesității unei intervenții la nivel național/parlamentar (Protocolul privind subsidiaritatea; practica CE). c. Transparență și acces la documente (portaluri/consultări), precum recomandările Comisiei pentru „fitness check” și proceduri de consultare.
C. Recomandările OCDE Folosirea analizei cost beneficiu riguroase, consultarea părților interesate, evaluări ex ante și ex post, transparență în motive și conflicte de interese (OCDE Regulatory Policy Principles / Recommendation).
D. Tratate internaționale relevante (cu aplicare indirectă) a. Convenții ILO privind dialogul social, recomandări privind implicarea părților sociale în politicile ce afectează ocuparea și mobilitatea (relevante pentru CES ca organism tripartit). b. Obligații UE privind protecția mediului / EIA (Directiva EIA / legislația UE — transpusă în Legea 292/2018) — afectează modul în care un aviz trebuie să trateze posibile încălcări de drept european.
3. Ce obligații/standarde CES NU a îndeplinit (sau le a tratat insuficient) în avizul publicat
Observație generală: CES are competența legală de a aviza proiecte din domeniile sale de expertiză și de a formula recomandări. Dar un aviz „de calitate” - în sensul standardelor UE/OCDE și al cerințelor constituționale naționale - trebuie să documenteze în mod explicit o serie de elemente minimale. Avizul emis conține observații utile dar nu îndeplinește aceleași cerințe minimale pe care le impune lex specialis și bunele practici.
Iată ce lipsește sau este tratat superficial, cu justificarea concretă: a. Nu cere sau nu pune în prim plan obligația FIȘEI FINANCIARE (cerință constituțională și jurisprudențială) 1. Ce trebuia făcut: Avizul ar fi trebuit să solicite explicit (ca prioritate) fișa financiară trimisă de Guvern (sau să sublinieze că avizul este condiționat de existența acesteia), să analizeze cuantumul costurilor estimate, sursele de finanțare, impactul pe termen mediu/lung asupra deficitului și datoriei și riscurile fiscale. 2. Motiv legal: CCR 643/2020 a stabilit clar că lipsa fișei financiare pentru proiecte ce grevează bugetul conduce la vulnerabilități constituționale; Legea 69/2010 și dispozițiile constituționale impun analiza sursei de finanțare. 3. Omisiunea CES: Avizul semnalează aspecte bugetare, dar 1. nu pune în sarcina inițiatorului sau Guvernului obligația clară de prezentare a fișei financiare și 2. nu conține o analiză preliminară a riscului bugetar (nu comentează concret cifre, scenarii, ipoteze). Aceasta încalcă exigența de temeinică fundamentare cerută de Legea 24/2000 și CCR.
b. Nu verifică / nu condiționează aprobarea de existența și calitatea DOCUMENTAȚIILOR TEHNICO ECONOMICE (SF / ACB) și nu cere aprobarea indicatorilor prin HG 1. Ce trebuia făcut: CES ar fi trebuit să reamintească expres că aprobarea finală a indicatorilor, inclusiv a costurilor și a valorilor investiției, este atributul executivului (HG), conform art. 42 Legea 500/2002, și să solicite ca legea cadru să prevadă expres aprobarea indicatorilor prin HG înainte de angajarea efectivă a cheltuielilor. 2. Omisiunea CES: Avizul critică lipsa fundamentării, dar: 1. nu redă clar cadrul legal prin care trebuie adoptată fie aprobarea indicatorilor (HG) și 2. nu formulează o obligație procedurală coerentă pentru inițiator (de ex. „legea poate fi adoptată numai după aprobarea HG cu indicatorii tehnico economici și prezentarea fișei financiare”). 3. Consecință: CES nu conectează critica de oportunitate la soluția procedural legală necesară (HG + fișă).
c. Evaluarea de mediu (EIM) și respectarea regimului ariilor protejate - formulare precaută, dar fără cerințe procedurale stricte 1. Ce trebuia făcut: Avizul ar fi trebuit 1. să insiste că nicio derogare de la OUG 57/2007 sau din Legea 292/2018 nu poate fi acordată înainte de EIM completă; 2. să ceară în mod expres studiul de evaluare adecvată pentru ariile Natura 2000 (dacă este cazul), măsurile de compensare, și 3. să clarifice că legea nu poate conține derogări generale. 2. Omisiunea CES: Observă riscul scoaterii unor arii din lista protejată, dar nu tranșează: nu cere ca legea să prevadă clar interdicția derogărilor generale și nici cerința expresă a EIM prealabile. Aceasta slăbește protecția mediului și nu aliniază avizul la cerințele europene privind EIA/SEA (transpuse în Legea 292/2018).
d. Nu aplică criteriile de „better regulation”/OCDE pentru analiza impactului (AI succinct / lipsă de referințe la alternative) 1. Ce trebuia făcut: Un aviz în spiritul Better Regulation trebuia să conțină o listă minimă de cerințe: 1. analiză cost beneficiu comparativă față de alternative (BRT, tramvai modernizat, optimizări de trafic), 2. estimări de beneficii nete, 3. evaluarea riscurilor și scenarii finanțare, 4. consultări cu actorii locali și operatorii de transport. Recomandările OCDE impun consultarea părților interesate și documentarea deciziei. 2. Omisiunea CES: A cerut în mod general „analiză amănunțită” dar nu a cerut un model clar de evaluare, nu a listat alternativele obligatorii de evaluat și nu a cerut consultări documentate. Ca urmare, avizul rămâne la nivel de opinie generală, nu la nivelul unui control tehnic al calității reglementării (impact assessment).
e. Lipsa unei cerințe de TRANSPARENȚĂ PROCEDURALĂ și consultare publică aplicată (documentare limitată) 1. Ce trebuia făcut: Să includă o cerință expresă ca proiectul (sau inițiatorii) să publice integral studiile, SF/ACB, EIM, fișa financiară, și să demonstreze consultarea părților interesate (administrații locale, operatori, asociații de mediu, cetățeni). Aceasta e cerința Better Regulation/OCDE pentru legitimitate și calitate. 2. Omisiunea CES: Avizul recomandă cooperarea cu administrația locală, dar nu solicită un calendar/format de consultare publică, nici publicarea documentelor esențiale.
f. Lipsa de aliniere explicită la standardele OCDE / CE privind subsidiaritatea și proporționalitatea 1. Ce trebuia făcut: CES trebuia să verifice (și să raporteze) dacă intervenția la nivel național (lege) respectă principiul subsidiarității/proporționalității (dacă problema poate fi mai bine tratată la nivel local sau executiv). Better Regulation impune analiza subsidiarității pentru măsuri cu impact mare. 2. Omisiunea CES: Argumentează „act local” vs „lege nu e instrumentul potrivit” dar nu aplică testul subsidiarității/proporționalității și nu raportează concluzii pe criterii obiective (impact, eficiență, capacitate administrativă).
g. Absența abordării guvernanței proiectului / anticorupție / transparență în PPP 1. Ce trebuia făcut: Avizul trebuia să recomande (de principiu) clauze obligatorii de transparență, audit, evaluare ex post, selectie publică, conflict of interest management în cazul PPP, conform bune practici OCDE privind guvernanța corporativă și achizițiile publice. 2. Omisiunea CES: Nu indică măsuri concrete de anticorupție, control independent, audit extern sau cerințe privind procedurile PPP. Aceasta lasă o zonă importantă de risc neadresată.
h. Conferirea unei concluzii „nefavorabile” fără a fi însoțită de un set operativ de remedieri (inadecvat ca instrument consultativ) 1. Ce trebuia făcut: Un aviz nefavorabil bine construit nu doar respinge, ci și listează remediile exacte. De exemplu: „Legea poate fi reintrodusă doar ca lege cadru care prevede: (i) obligația fișei financiare aprobate de Guvern; (ii) interdicția derogărilor generale de mediu; (iii) aprobarea indicatorilor prin HG după SF; (iv) publicarea documentelor; (v) consultări și audit extern” 2. Omisiunea CES: Avizul este critic, dar nu oferă pachet operațional de corectare, astfel reducându i utilitatea practică.

4. Constatări privind obligațiile UE / OCDE / tratate și natura lor (ce era obligatoriu juridic și ce e „bună practică”) • Obligații juridice efective (pe care CES ar fi trebuit să le menționeze/solicite): • existența fișei financiare (drept constituțional + jurisprudență CCR), • EIM conform legislației naționale (transpunere a obligațiilor UE), • aprobarea indicatorilor prin HG (Legea 500/2002). Acestea sunt cerințe juridice certe; CES nu le-a pus în prim plan și nu a condiționat avizul de respectarea lor.
• Obligații/standarde UE & OCDE aplicabile în materie de calitate a reglementării: Majoritatea sunt standarde de bună reglementare (soft law) - impact assessment, consultări, subsidiaritate/proporționalitate, transparență, analiza alternativelor - și sunt cerințe de calitate pe care un aviz tehnic serios trebuie să reflecte. Ele nu sunt întotdeauna „obligații juridice” directe pentru CES (organ consultativ), dar constituie standardul la care avizul ar trebui să corespundă pentru a fi profesional și util. CES nu le a implementat integral în aviz (ex.: nu a cerut ACB comparativă, nu a cerut consultări documentate).
• Tratate/instrumente internaționale (ILO etc.): CES, ca organ tripartit, ar fi putut invoca obligații de consultare socială conform spiritului ILO (dialog tripartit), dar acestea sunt recomandări/standard de bună practică pentru consultare socială - nu creează o obligație procedurală strictă privind conținutul unui aviz tehnic. Totuși, invocarea lor ar fi fost coerentă în justificarea unei consultări extinse a părților sociale. CES nu a folosit explicit aceste standarde pentru a impune consultări în aviz.

5. Concluzii practice și recomandări minimaliste pentru remediere (ce ar fi trebuit să facă CES, în ordine prioritară) Pentru a-și fi respectat mandatul consultativ în mod profesionist și în acord cu cerințele constituționale, UE și bunele practici OCDE, CES trebuia - minim - să includă în aviz următoarele elemente explicite: 1. Condiție sine qua non: cererea/obligativitatea FIȘEI FINANCIARE trimisă de Guvern și analiza acesteia (cu scenarii, ipoteze de finanțare, impact asupra deficitului/datoriei). (Obligație juridică/CCR). 2. Solicitarea aprobării prin HG a indicatorilor tehnico economici (art. 42 Legea 500/2002) înainte de demararea contractării cheltuielilor (procedură executivă). (Obligație procedurală). 3. Examinarea și solicitarea obligatorie a studiilor SF/analizei cost beneficiu cu alternative (BRT, tramvai, optimizare), în acord cu instrumentele OCDE/Better Regulation (impact assessment). (Bună practică / cerință de calitate). 4. Exigența EIM completă și a evaluării adecvate pentru ariile protejate (transpusă în Legea 292/2018), plus interzicerea derogărilor „generale” în lege. (Obligație juridică europeană/transpunere). 5. Cerințele de transparență: publicarea integrala a SF/ACB/EIM/fișei financiare și desfășurarea consultării publice documentate, cu raport de consultare (Better Regulation / OCDE). (Bună practică, dar relevantă pentru legitimitate). 6. Recomandarea expresă a unor mecanisme anticorupție/guvernanță pentru PPP: audit extern independent, publicarea contractelor, clauze de penalizare pentru abateri, monitorizare periodică. (Bună practică OCDE). 7. Oferirea unui model de remediere: text model/condiții în care Parlamentul ar putea relua inițiativa (lege cadru + HG + fișă + EIM).
Concluzie Avizul CES conține observații valabile de politică publică, dar nu a respectat standardul minim de calitate a avizului impus de instrumentele naționale (Legea 24/2000; Legea 500/2002; Legea 292/2018) și de bunele practici UE/OCDE. În termeni practici: el nu cere în mod expres fișa financiară (decisivă din perspectiva CCR), nu condiționează aprobarea pe existența indicatorilor HG, nu impune EIM completă și nu solicită ACB comparativă și consultări documentate.
Din perspectiva dreptului UE/OCDE: CES nu a urmat pe deplin „toolbox ul” de better regulation (impact assessment, subsidiaritate/proporționalitate, consultări), astfel că avizul nu oferă un cadru operational de remediere.













„Avizul” CL ...
Avizul CL surprinde corect două nuclee constituționale: 1) neconstituționalitatea unei legi „de proiect unic” și 2) absența fișei financiare (art. 138 alin. 5).
În schimb, el este incomplet sub trei aspecte esențiale pentru o evaluare profesionistă și aliniată la normele/ standardele relevante: 1. Nu trasează explicit calea de conformare (lege cadru + HG pentru indicatori – art. 42 Legea 500/2002) și tratarea bugetară prin fișă financiară ca filtru procedual efectiv (nu doar observație). 2. Nu integrează cerințele de drept UE transpuse (EIM completă; zero derogări generale în lege pentru arii protejate). 3. Nu reflectă standardele de „better regulation” ale UE/OCDE (ACB comparativă, alternative tehnice, consultări publice documentate, transparență și integritate în PPP).
În această formă, avizul este util, dar incomplet. Un aviz complet ar fi furnizat Parlamentului „checklistul” de constituționalitate, compatibilitate UE și calitate a reglementării, împreună cu soluțiile precise de remediere, evitând reluări sterile ale procesului legislativ și riscuri de neconstituționalitate.
Obligații legale interne pe care CL trebuia să le urmărească mai explicit
1) Fișa financiară – pivotul constituțional a) Ce trebuia: Avizul ar fi trebuit să condiționeze expres procedura de continuare pe prezentarea fișei financiare de către Guvern și să recomande reconfigurarea proiectului în forma unei legi cadru însoțită de analiza completă a impactului bugetar (profil multianual, surse, risc fiscal). b) De ce: CCR 643/2020 face din fișa financiară condiție sine qua non pentru constituționalitate (art. 138 alin. 5: stabilirea sursei). c) Ce lipsește: CL semnalează problema, dar nu cere explicit pachetul minim de documente financiare și scenariile de finanțare pe care Parlamentul să le condiționeze pentru orice reluare a proiectului.
2) Aprobarea indicatorilor tehnico economici prin HG (art. 42 Legea 500/2002) a) Ce trebuia: Avizul CL să recomande expres: i) indicatorii tehnico economici ai „METRIS” se aprobă prin HG, numai după SF/ACB și după EIM, în conformitate cu art. 42 din Legea 500/2002; ii) corpul legii să fie de tip cadru (fără termene imperative și fără detalii tehnice). b) De ce: Art. 42 din Legea 500/2002 este cadrul general pentru investiții publice. Practica guvernamentală pentru proiecte de metrou operează prin HG de aprobare a indicatorilor. c) Ce lipsește: CL arată corect că intră în competența Executivului, dar nu trasează explicit drumul (legislativ vs. executiv): lege cadru + HG.
3) EIM/evaluarea adecvată – cerință de drept al UE transpusă a) Ce trebuia: Avizul să stabilească cerința unei EIM complete (Legea 292/2018) înainte de aprobarea oricăror derogări sau trasee ce pot interfera cu arii protejate; interzicerea în lege a oricăror derogări generale; trimitere la evaluarea adecvată pentru situri Natura 2000. b) De ce: EIM este procedură integrată în aprobarea de dezvoltare și reflectă obligații UE transpuse (Directiva EIA). c) Ce lipsește: CL a menționat cadrul bugetar și constituțional, nu și cerința EIM (explicită) ca filtru obligatoriu (inclusiv pentru compatibilitatea cu dreptul UE).
Conformitatea cu dreptul UE și recomandările OCDE – ce nu a abordat CL
1) Better Regulation / Impact assessment / Alternative a) Ce trebuia: Să recomande explicit ca proiectul de lege să fie precedat de o analiză de impact riguroasă (analiză cost beneficiu comparativă, scenarii de cerere, alternative: BRT, tramvai modernizat, managementul cererii), în linie cu „Better Regulation Guidelines & Toolbox” ale Comisiei (deși nu sunt obligatorii pentru CL, reprezintă standardul de calitate al reglementării). b) De ce: Un aviz profesionist asupra unei legi cu impact major trebuie să verifice existența unor evaluări ex ante solide, altfel Parlamentul legiferează „în orb”. c) Ce lipsește: CL nu cere explicit ACB comparativă, nici consultări publice documentate, nici testul subsidiaritate/proporționalitate (analiză minimală a motivului intervenției la nivel de lege națională vs. instrumente executive/locale) în spiritul instrumentarului UE.
2) Compatibilitatea cu dreptul UE în materie de mediu și achiziții/PPP a) Ce trebuia: CL să atenționeze că orice mecanism de finanțare (inclusiv PPP) trebuie să fie compatibil cu regulile ajutorului de stat, achizițiilor publice și transparenței și să recomande inserarea în lege a unor clauze cadru pentru: publicarea contractelor, audit extern independent, prevenirea conflictelor de interese. Standardele OCDE privind guvernanța regulatorie și a întreprinderilor publice cer astfel de garanții. b) Ce lipsește: Avizul nu atinge în mod substanțial zona de integritate/anticorupție și transparență pentru proiecte de amploare.
3) Participarea publică – spiritul Convenției de la Aarhus (și bune practici UE) a) Ce trebuia: CL să recomande consultări publice formale și publicarea documentațiilor (SF/ACB/EIM/fișa financiară). Aarhus și instrumentarul Better Regulation promovează participare reală la decizia cu impact de mediu/urban. b) Ce lipsește: Avizul nu solicită explicit raport de consultare publică și calendar de transparență.
Standardele de „Better Regulation”/OCDE sunt predominant „soft law” în raport cu CL, însă ele conturează nivelul de calitate al evaluării pe care un aviz profesionist ar trebui să îl atingă.
Nerespectarea lor nu e o „încălcare” juridică per se, dar e o lacună profesională serioasă.
Atribuții depășite vs. atribuții neexercitate 1) Atribuții depășite? CL are mandat constituțional (art. 79) de a aviza proiectele „în vederea sistematizării, unificării și coordonării” legislației, ceea ce implică examinarea tehnică, coerența și conformitatea cu Constituția și dreptul UE. În practică, CL poate semnala riscuri de neconstituționalitate. A afirma însă concluzii tranșante asupra oportunității politice (dincolo de temeiurile tehnico juridice) ar depăși utilitatea mandatului.
În avizul analizat, CL a rămas, în esență, în zona tehnico juridică (caracter individual, fișă financiară, rolul HG). Nu reiese un exces evident (ultra vires). Critica aici nu este că „a depășit atribuțiile”, ci că nu a folosit pe deplin instrumentarul legal/UE/OCDE pentru a formula un plan de conformare complet.
2) Atribuții neexercitate (sau exercitate insuficient) a) Nu a impus explicit condiția fișei financiare ca filtru de continuare a procedurii (nu doar ca observație de principiu). b) Nu a „legat” tranșant proiectul de mecanismul art. 42 din Legea 500/2002 (HG pentru indicatori), ca traseu obligatoriu, în locul dispozițiilor tehnice din lege. c) Nu a analizat conformitatea cu dreptul UE pe axa EIM/Natura 2000 (Legea 292/2018 – transpunere) și nu a cerut eliminarea oricărei derogări generale în corpul legii (chiar dacă proiectul invocat conține o derogare; cerința de eliminare ca „condiție”). d) Nu a introdus cerințe de „better regulation” (ACB, alternative, consultări) și de integritate/PPP (transparență, audit, anticorupție).