B400/2025 Propunere legislativă privind avertizarea și alarmarea populației în situațiile de urgență generate de cutremure
Termen de consultare publică: 10.11.2025, dacă funcționarii Senatului nu decid cu de la sine putere modificarea datei.

Inițiativa are un scop legitim (reducerea riscului pentru viața și integritatea cetățenilor), însă, în forma actuală, riscă să dubleze/fragmenteze sistemul existent, să impună un canal tehnic (SMS) nepotrivit pentru avertizare în secunde și să lase neacoperite aspecte esențiale de guvernanță, conformitate UE, accesibilitate, protecția datelor și securitate cibernetică. Integrarea explicită în RO-ALERT (cell broadcast ca prim canal), clarificarea rolurilor (DSU/IGSU – operare; STS – tehnic; INCDFP – științific; ANCOM – reglementare tehnică; CNA – media) și introducerea garanțiilor juridico-tehnice propuse mai sus sunt determinante pentru avize favorabile și eficiență reală.
1) Riscurile pentru cetățenii români generate de adoptarea proiectului
a. Suprapunere/duplicare cu RO-ALERT și risc de incoerență operațională: În România există deja un sistem de avertizare publică operat legal – RO-ALERT – cu bază legală, proceduri, roluri instituționale, gratuitate și interconectare cu rețelele mobile, mesajele având caracter de recomandare. Introducerea unui „Sistem Alertă cutremur” paralel, care transmite SMS și „mesaje RO-ALERT”, fără arhitectură unică și fără integrare explicită sub aceeași autoritate operațională (DSU/IGSU) poate crea mesaje contradictorii sau redundante, cu efect de panică și scăderea încrederii publice la următoarele alerte.
b. Fezabilitate tehnică insuficient analizată (întârzieri SMS vs cell broadcast): SMS-urile nu sunt un mecanism adecvat pentru avertizare cu „secunde” înainte: sunt transmisii punct-la-punct, se pot aglomera/întârzia în rețele, iar livrarea nu e garantată în intervalul critic. Regimul european al avertizării publice prin rețele mobile favorizează difuzarea de tip cell broadcast (emisii pe celule radio, instantanee la scară), pe care RO-ALERT o utilizează deja, în linie cu Codul european al comunicațiilor electronice. Legiferarea unui canal SMS obligatoriu riscă ineficiență tehnică în exact fereastra de timp vizată.
c. Incertitudini privind competențele și guvernanța: Proiectul plasează crearea alertei la STS (aplicație dedicată) pe baza datelor INCDFP, dar nu clarifică în centru cine decide „declanșarea” și politica de diseminare în raport cu structura operațională a DSU/IGSU stabilită pentru cutremure (rolurile sunt reglementate distinct în regulamentul IGSU). Această ambiguitate instituțională poate conduce la latențe, conflicte de comandă sau la lipsa asumării răspunderii în timp real.
d. Conformitatea UE (art. 110 EECC) și transpunerea națională: EECC impune existența unui sistem de avertizare publică pe rețelele mobile, care în România este deja implementat și operat (RO-ALERT). Un nou sistem trebuie să fie integrat/compatibil cu cerințele EECC și cu transpunerea în dreptul român (Legea 198/2022 care a modificat OUG 111/2011). Nerespectarea arhitecturii „unice/coerente” poate ridica probleme de conformitate și eficiență.
e. Protecția datelor și confidențialitatea comunicațiilor: Deși proiectul nu vizează date personale în sens clasic, transmiterea în masă prin SMS poate implica prelucrări la nivel de operatori și log-uri de rețea. Este necesară o analiză DPIA și referințe la confidențialitatea comunicațiilor, pentru a evita ingerințe nejustificate. Lipsa acestor garanții crește riscul juridic.
f. Accesibilitate și incluziune: Legea audiovizualului cere accesibilitatea informațiilor publice de urgență pentru persoanele cu dizabilități, iar standardele UE impun măsuri de accesibilitate (de exemplu, mesaje TTS, limbaj simplificat, canale multiple). Proiectul nu detaliază aceste garanții; absența lor expune la riscuri de discriminare și contestații.
g. Risc de alarme false și responsabilitate: Pragurile propuse (ML>4 intermediar/ML>3,5 crustal) pot genera alerte multiple cu utilitate redusă pentru public. Fără un regim de control al calității, testare, audit, jurnalizare și proceduri de retragere/corecție, se pot produce false alarme. În plus, dacă nu se reia în mod expres regimul de răspundere din OUG 46/2019 (caracter de recomandare, fără sancțiuni pentru neconformare), există risc de confuzie juridică privind obligațiile cetățenilor.
h. Securitate cibernetică și reziliență: Orice sistem informatic nou pentru alerte publice devine vector critic. Fără referințe la cerințe de securitate cibernetică, testări de penetrare, redundanță și continuitate (inclusiv integrare în politicile naționale de securitate cibernetică), există vulnerabilități suplimentare.
i. Costuri și întârzieri în implementare: Obligativitatea canalului SMS poate presupune investiții operatori + interfețe noi, negociere tarifară (deși gratuitate pentru public), testări, care pot întârzia operaționalizarea și pot dubla costuri față de RO-ALERT deja funcțional.
2) Beneficii potențiale pentru cetățeni
a. Timp de reacție (unde există fereastră tehnică utilă): Pentru unele seisme de adâncime intermediară (Vrancea), un sistem de avertizare timpurie poate oferi între câteva secunde și câteva zeci de secunde înaintea undei S, suficient pentru gesturi de autoprotecție (oprirea utilajelor, blocarea automatizărilor, adăpostire). Alinierea cu practica internațională de sisteme multi-canal poate fi benefică, dacă este proiectată corect din punct de vedere tehnic și instituțional.
b. Acoperire multi-canal și redundanță: Consacrarea în lege a unei difuzări pe canale audiovizuale, RO-ALERT și SMS (dacă SMS rămâne opțional/fallback) poate crește probabilitatea recepției mesajului de către cât mai multe persoane, inclusiv persoane fără smartphone sau fără configurare CB activă.
c. Coerență cu politicile publice privind riscul seismic: Legea 212/2022 și reglementările MDLPA privind evaluarea și reducerea riscului seismic sunt întărite de o componentă de alertare timpurie bine integrată, ceea ce poate contribui la reducerea victimelor și a pagubelor.
d. Claritatea rolurilor științifice și operaționale: Stabilirea în lege a fluxului INCDFP (date seismice) → STS (interfață tehnică) → DSU/IGSU/RO-ALERT (difuzare) poate, după amendare, crea un lanț unitar, transparent, auditat.
3) Instituții care ar trebui consultate înainte de raportul final • Ministerul Afacerilor Interne – DSU/IGSU: autoritatea operațională în managementul cutremurelor și utilizatorul instituțional al RO-ALERT; corelare cu Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremur. • Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS): dezvoltator/operare tehnică RO-ALERT și al interfețelor securizate; responsabilități tehnice și de securitate. • Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM): reglementări/decizii tehnice în rețelele mobile, compatibilitate cu EECC/art. 110, capacități cell broadcast vs SMS, obligații operatori. • Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP): detectare, parametri, latențe, praguri, fiabilitate estimărilor – definirea politicii de alertare științific fundamentate. • Consiliul Național al Audiovizualului (CNA): regimul mesajelor de interes public pe canale media, obligații de difuzare și accesibilitate. • Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA): corelare cu politicile și programele de reducere a riscului seismic; consistență cu Legea 212/2022 și strategiile aferente. • Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP): evaluare DPIA, confidențialitatea comunicațiilor. • Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC): standarde de securitate cibernetică pentru platforma/aplicația de alertare. • Operatorii mobili și asociațiile profesionale din telecom (pentru impactul tehnic/operațional). • Societatea Română de Radiodifuziune/Societatea Română de Televiziune și furnizori privați de servicii media (pentru fluxurile audiovizuale). • Secretariatul General al Guvernului – coordonare interinstituțională a transpunerii EECC (Legea 198/2022).
4) Amendamentele ar trebui să privească:
a. Arhitectura și guvernanța • Unicitate și integrare: consacrarea expresă că „Alertă cutremur” este componentă specializată a sistemului național de avertizare publică operat prin RO-ALERT, cu utilizarea principală a difuzării de tip cell broadcast conform art. 110 EECC și transpunerii naționale (Legea 198/2022 care modifică OUG 111/2011). • Lanț decizional: stabilirea clară a rolurilor – INCDFP produce automat parametrii evenimentului; validare/filtrare conform algoritmilor agreați; DSU/IGSU (comandant acțiune) autorizează transmiterea în funcție de nivelurile de urgență reglementate; STS execută diseminarea tehnică; ANCOM stabilește parametrii tehnici/obligațiile operatorilor. • Eliminarea obligativității SMS ca canal primar: SMS doar ca fallback în scenarii în care cell broadcast nu este disponibil sau pentru categorii specifice (de ex. abonamente M2M critice), cu mențiunea riscurilor de latență; canalul principal rămâne RO-ALERT (cell broadcast). • Canale audiovizuale: introducerea obligației CNA/furnizorilor de a difuza automat „mesaje de interes public de urgență seismică” cu cerințe de accesibilitate (subtitrare, limbaj simplu, semnal sonor/vizual), în acord cu Legea 504/2002 și DSMAV.
b. Politici de alertare și praguri • Definirea în norme a politicii de alertare: praguri diferențiate pe tip de eveniment, acoperire geografică, timp estimat până la sosirea undei S, cu protocol de „no-regret” pentru alerte timpurii; audit periodic cu INCDFP/DSU. • Gestionarea falselor alarme: mecanisme de corecție/anulare, mesaj de „all-clear”, jurnalizare evenimente, indicatori de performanță (TTA – time-to-alert, acuratețe geospațială). • Conformitate cu regulamentul IGSU pentru cutremure: niveluri de urgență și integrare în planurile existente.
c. Protecția datelor și confidențialitatea comunicațiilor • Introducerea unui capitol privind protecția datelor și confidențialitatea comunicațiilor: DPIA obligatorie, minimizare date, lipsa profilării, perioade clare de retenție a log-urilor tehnice, acces controlat, transparență publică (raport anual anonim cu indicatori). • Clarificarea naturii mesajelor: preluarea textului din OUG 46/2019 – mesajele au caracter de recomandare și gratuitate; nerespectarea nu atrage răspunderea persoanelor.
d. Securitate cibernetică și reziliență • Cerințe de securitate cibernetică: standarde tehnice (segregare de rețea, autentificare puternică, jurnalizare, testări periodice de penetrare), audit independent anual, plan de continuitate, exerciții naționale integrate cu DNSC/STS/IGSU.
e. Obligații tehnice și rolul ANCOM/operatorilor • Mandatarea ANCOM să emită deciziile tehnice necesare (profil CB, prioritizare trafic de urgență, interfețe, testare periodică cu operatorii), în continuitate cu rolul său legal. • Stabilirea expresă a gratuității pentru public și a modului de compensare/costuri pentru operatori, dacă e cazul, pe modelul RO-ALERT.
f. Accesibilitate și incluziune • Obligații de accesibilitate: limbaj ușor, opțiuni audio/TTS, pictograme standardizate, adaptări pentru persoane cu dizabilități, traduceri minime (EN) în zone turistice; corelare cu Legea audiovizualului și DSMAV.
g. Transparență, testare și educație • Exerciții periodice anunțate public, fără a genera panică, cu evaluări și publicarea indicatorilor (TTA, acoperire, feedback). • Corelare cu Strategia națională de reducere a riscurilor de dezastre 2024–2035 (componenta de comunicare a riscului și educație).
h. Corelări legislative • Trimiteri exprese în text la: • OUG 46/2019 (RO-ALERT) [7]; OUG 111/2011 (cu modificările prin Legea 198/2022 – EECC); • Legea 504/2002 (CNA); • regulamentul IGSU pentru cutremure; • Legea 212/2022 (reducerea riscului seismic). • Mandatarea adoptării normelor în termen scurt, cu consultarea instituțiilor listate la pct. 3 și a operatorilor.   Amendamente propuse – tabel pe articole
Articolul 1 Text inițial din proiect Text propus (amendat) Motivare Art. 1 (1) Prezenta lege reglementează implementarea și operarea Sistemului „Alertă cutremur”, prin care este realizată avertizarea timpurie și alarmarea populației în situații de urgență generate de cutremure, la nivel local și național, în funcție de magnitudinea inițială estimată a seismelor. Art. 1 (1) Prezenta lege reglementează implementarea și operarea funcționalității specializate „Alertă cutremur” ca parte integrantă a Sistemului de avertizare a populației în situații de urgență „RO-ALERT”, în vederea avertizării timpurii și alarmării populației în situații de urgență generate de cutremure, la nivel local și național, în funcție de parametrii evenimentului seismologic. Integrare explicită în RO-ALERT, conform EECC art. 110 și cadrului național existent (OUG 46/2019) pentru a evita dublarea sistemelor și incoerențe operaționale. Art. 1 (2) Sistemul „Alertă cutremur” se realizează prin aducerea la cunoștința populației a informațiilor referitoare la iminența producerii unor situații de urgență generate de cutremure, anterior producerii acestora, cu prezentarea informațiilor preliminare referitoare la seism, prin transmiterea de mesaje SMS prin intermediul rețelelor celulare, inclusiv prin intermediul mesajelor RO-ALERT, respectiv prin canale audiovizuale, cu prioritate și gratuit. Art. 1 (2) Avertizarea se realizează cu prioritate prin difuzare de tip cell broadcast în cadrul RO-ALERT, în conformitate cu art. 110 din Directiva (UE) 2018/1972 și transpunerea națională, putând fi completată, ca măsură suplimentară, de: a) mesaje de interes public pe canale audiovizuale; b) mesaje SMS ca mecanism de rezervă (fallback) în cazurile prevăzute de normele metodologice. Toate mesajele sunt transmise gratuit către public. Stabilirea canalului principal (cell broadcast/RO-ALERT), SMS ca fallback, pentru eficiență în fereastra de secunde; Aliniere la EECC și practică RO-ALERT. Art. 1 (3)-(5) definiții SMS/RO-ALERT/canale audiovizuale Art. 1 (3) În sensul prezentei legi, termenii „mesaje RO-ALERT”, „cell broadcast”, „rețele și servicii de comunicații electronice”, „furnizori de servicii media audiovizuale” au înțelesul din OUG nr. 46/2019, OUG nr. 111/2011, cu modificările și completările ulterioare, respectiv Legea nr. 504/2002. (4) Definițiile specifice politicii de alertare se stabilesc în normele metodologice. Evităm dublarea definițiilor și menținem trimiterea la actele-cadru; Ușurează întreținerea normativă.
Articolul 2 Text inițial din proiect Text propus (amendat) Motivare Art. 2 Mesajul de alertă conține cel puțin: a) ora detectării; b) locul (lat/long); c) magnitudinea local estimată; d) adâncimea estimată. Art. 2 (1) Mesajul de alertă conține cel puțin: a) ora detectării; b) aria geografică vizată (în format cartografic/celular); c) parametri seismici preliminari (magnitudine/adâncime/tip sursă); d) recomandări standardizate de autoprotecție; e) identificator unic al alertei. (2) Formatul, limbajul simplificat, elementele de accesibilitate și codurile de prioritate se stabilesc prin norme. Adăugăm aria vizată (geografic), recomandări concrete, identificator, și impunem format accesibil, în linie cu bunele practici și cerințele AVMS/ accesibilitate.
Articolul 3 Text inițial din proiect Text propus (amendat) Motivare Art. 3 Mesajul se creează prin aplicație STS, pe baza informațiilor INCDFP, care comunică date pentru cutremure … ML>4 (intermediar), ML>3,5 (crustal), produse pe teritoriul României sau în imediata apropiere, prin transmiterea unor seturi de date stabilite prin normele de punere în aplicare a legii. Art. 3 (1) INCDFP transmite în timp real către platforma tehnică operată de STS seturile de date standardizate prevăzute în norme. (2) Decizia operațională de transmitere a alertei către populație se ia de către DSU/IGSU, potrivit regulamentelor privind gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremure, în baza politicii de alertare aprobate prin norme. (3) Pragurile tehnice, tipologia evenimentelor, ferestrele de timp și regulile de filtrare/confirmare se stabilesc prin normele metodologice, cu avizul INCDFP și DSU/IGSU. Mutăm pragurile din lege în norme (flexibilitate), introducem rolul decizional DSU/IGSU și lanțul INCDFP→STS→DSU/IGSU→difuzare, în acord cu regulamentul IGSU și RO-ALERT.
Articolul 4 Text inițial din proiect Text propus (amendat) Motivare Art. 4 (1) Mesajul se transmite operatorilor … și furnizorilor de servicii media audiovizuale, care asigură aducerea la cunoștință publică a mesajului.



(2) Transmiterea uneia sau tuturor persoanelor prevăzute la alin. (1), în funcție de magnitudinea estimată, în condițiile stabilite în norme. Art. 4 (1) Difuzarea către populație se realizează cu prioritate prin RO-ALERT (cell broadcast), fiind completată de furnizorii de servicii media audiovizuale care au obligația de a difuza imediat mesajele de interes public de urgență, potrivit deciziilor CNA.
(2) ANCOM emite deciziile tehnice necesare pentru parametrii de difuzare prin rețelele mobile; CNA emite deciziile pentru obligațiile editoriale ale furnizorilor de servicii media audiovizuale. (3) Aria de difuzare se determină în funcție de zona vizată, potrivit politicii de alertare. Clarificăm canalul prioritar, rolurile ANCOM/CNA, și difuzarea geografică (targetare).
Articolul 5 Text inițial din proiect Text propus (amendat) Motivare Art. 5 Transmiterea mesajelor prin SMS sau canale audiovizuale se realizează în condițiile stabilite de autoritățile de reglementare, respectiv decizii ANCOM și decizii CNA. Art. 5 (1) ANCOM stabilește, prin decizie, cerințele tehnice pentru difuzarea RO-ALERT (cell broadcast), inclusiv testarea periodică, prioritizarea traficului de urgență, interfețele și standardele. (2) CNA stabilește, prin decizie, cadrul difuzării imediate a mesajelor de interes public de urgență, inclusiv cerințe de accesibilitate. (3) Transmiterea de SMS se utilizează exclusiv ca mecanism suplimentar în cazurile și condițiile din norme. Ancorează rolul ANCOM în CB/RO-ALERT și CNA în AVMS; SMS devine fallback; Aliniere la EECC și OUG 46/2019.
Articolul 6 Text inițial din proiect Text propus (amendat) Motivare Art. 6 (1) Dacă transmiterea este realizată prin RO-ALERT, regulile de diseminare teritorială se adaptează la caracteristicile specifice.
(2) Modalitatea și condițiile de conectare, precum și mecanismul de comunicare a alertei între sistemele INCDFP și RO-ALERT se stabilesc prin protocol … Art. 6 (1) Transmiterea prin RO-ALERT se realizează potrivit OUG nr. 46/2019 și deciziilor ANCOM, cu diseminare teritorială prin cell broadcast, conform ariei vizate. (2) Protocolul tehnic INCDFP–DSU/IGSU–STS stabilește formatele de date, SLA-uri, redundanța și măsurile de securitate și continuitate; acesta se anexează la normele metodologice. Precizăm referințele și conținutul protocolului (tehnic + securitate/continuitate), în linie cu practica.
Articolul 7 Text inițial din proiect Text propus (amendat) Motivare Art. 7 (1) În 6 luni de la intrarea în vigoare, MDLPA și MAI, prin ordin comun, adoptă normele. (2) Protocolul de la art. 6 alin. (2) se încheie în 4 luni. Art. 7 (1) În 90 de zile, MAI (DSU/IGSU) împreună cu STS elaborează și aprobă, cu avizul ANCOM, INCDFP, CNA, MDLPA, DNSC și ANSPDCP, normele metodologice privind politica de alertare, fluxurile operaționale, accesibilitatea, protecția datelor și securitatea cibernetică. (2) Protocolul prevăzut la art. 6 alin. (2) se încheie în 60 de zile. Scădem termenele (urgență), schimbăm autoritatea normativă în favoarea celor operaționali/tehnici, adăugăm avizele instituțiilor relevante (ANCOM, INCDFP, CNA, MDLPA, DNSC, ANSPDCP).
Articol nou – Protecția datelor și confidențialitatea comunicațiilor Text inițial Text propus Motivare - Art. 8 (1) Prelucrarea datelor și a metadatelor tehnice necesare difuzării alertelor se realizează cu respectarea legislației privind protecția datelor și a confidențialității comunicațiilor. (2) MAI (DSU/IGSU) și STS efectuează o evaluare de impact (DPIA) înainte de operaționalizare; măsurile de minimizare, control acces și retenție limitată se prevăd în norme. (3) Log-urile tehnice nu pot fi utilizate pentru alte scopuri decât auditarea și securitatea sistemului. Introducem garanții GDPR/ePrivacy, DPIA, minimizare, retenție și limitarea scopului (modelând pe regimul RO-ALERT).
Articol nou – Securitate cibernetică și reziliență Text inițial Text propus Motivare - Art. 9 (1) Platforma și interfețele „Alertă cutremur” respectă standarde de securitate cibernetică, sunt supuse testelor periodice de penetrare și audit independent anual. (2) STS asigură redundanța, continuitatea, segregarea funcțională și monitorizarea 24/7. (3) DNSC este informat despre incidentele de securitate și poate recomanda măsuri. Întărește reziliența și guvernanța cibernetică, în linie cu bunele practici și rolurile instituționale.
Articol nou – Accesibilitate și limbaj Text inițial Text propus Motivare - Art. 10 (1) Mesajele se formulează în limbaj simplu, includ elemente de accesibilitate și, după caz, componente audio/vizuale standardizate. (2) CNA stabilește cerințele de accesibilitate la difuzarea audiovizuală. (3) Normele pot prevedea traduceri esențiale în limba engleză pentru zone turistice. Conform DSMAV/Legea audiovizualului – accesibilitate la informații publice de urgență.
Articol nou – Exerciții, testare și transparență Text inițial Text propus Motivare - Art. 11 (1) Se organizează exerciții periodice anunțate, conform calendarului stabilit prin norme. (2) MAI publică anual indicatorii de performanță (timp de alertare, acoperire, raport de evenimente/false alarme). Crește încrederea publică și calitatea operațională; Aliniere la bune practici.
Articol nou – Dispoziții financiare Text inițial Text propus Motivare - Art. 12 (1) Transmiterea alertelor către public este gratuită. (2) Costurile justificate ale operatorilor pentru configurări/mentenanță în scopul RO-ALERT se acoperă potrivit reglementărilor aplicabile; detaliile se stabilesc în normele metodologice. Reconfirmă gratuitatea pentru public; mecanismele de cost pentru operatori se aliniază la regimul existent. Având în vedere: • Dreptul fundamental la viață și la securitate al persoanei consacrat în art. 22 alin. (1) din Constituția României, care impune statului să adopte toate măsurile legislative și administrative necesare pentru asigurarea protecției cetățenilor în situații de pericol iminent; • Necesitatea asigurării clarității, previzibilității și coerenței legii în conformitate cu art. 1 alin. (5) și art. 61 alin. (1) din Constituție, astfel încât să fie excluse orice ambiguități, inconsistențe și suprapuneri legislative ce pot afecta eficiența sistemului național de alertă și alarmă publică; • Importanța respectării principiului separației puterilor în stat reglementat de art. 1 alin. (4) și art. 61 alin. (3), care presupune definirea clară a competențelor instituțiilor implicate (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcția pentru Situații de Urgență și alte autorități abilitate) și evitarea conflictelor de jurisdicție; • Cerința armonizării reglementărilor naționale cu dreptul Uniunii Europene, în special cu Codul european al comunicațiilor electronice (Directiva (UE) 2018/1972), precum și cu exigențele legale privind protecția datelor cu caracter personal și accesibilitatea informațiilor publice; • Amendamentele propuse, care integrează în mod clar și explicit sistemul „Alertă cutremur” ca o funcționalitate specializată a sistemului național RO-ALERT, cu canalul principal de difuzare bazat pe tehnologia cell broadcast; • Stabilirea clară a lanțului decizional și procedurii operaționale pentru avertizarea populației, respectiv rolurile distincte și complementare ale instituțiilor implicate; • Introducerea reglementărilor privind protecția datelor, securitatea cibernetică, accesibilitatea mesajelor și mecanismele riguroase de control al calității, audit și testare periodică a sistemului;
Veți vedea că: • Proiectul de lege revizuit conform amendamentelor respectă în mod esențial dispozițiile Constituției României, asigurând un echilibru între protecția drepturilor fundamentale și eficiența administrativă; • Amendamentele elimină criticile principale formulate anterior în privința duplicării sistemului național de avertizare, a neclarităților procedurale și tehnice, și a aspectelor ce țin de protecția datelor și accesibilității; • Sistemul național unitar de avertizare și alarmare este astfel fundamentat legal, clar reglementat, și pregătit să funcționeze optim în protejarea vieții și sănătății cetățenilor;
Consider că Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situații de Urgență și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență își vor exprima un punct de vedere pozitiv privind proiectul de lege privind avertizarea și alarmarea populației în situațiile de urgență generate de cutremure, cu condiția adoptării amendamentelor propuse conform documentului de față. Aceste amendamente asigură o clarificare substanțială și operativă a rolurilor și responsabilităților instituționale, în conformitate cu atribuțiile legale conferite DSU/IGSU.
Argumente și recomandări principale: 1. Clarificarea rolurilor instituționale Amendamentele prevăd cu claritate faptul că DSU/IGSU deține rolul decizional în declanșarea alertelor către populație în funcție de nivelul de urgență seismică, asigurând astfel respectarea principiului unicității comenzii în gestionarea situațiilor de urgență. Această claritate este esențială pentru evitarea întârzierilor și a conflictelor instituționale, garantând o reacție rapidă și coordonată. 2. Integrarea sistemului „Alertă cutremur” în RO-ALERT Recunoașterea sistemului „Alertă cutremur” ca funcționalitate specializată a sistemului național RO-ALERT va fi apreciată, deoarece aceasta evită fragmentarea comunicațiilor de urgență și permite folosirea eficientă a infrastructurii existente, inclusiv a tehnologiei cell broadcast pentru transmiterea alertelor cu prioritate. 3. Definirea fluxului informațional Proiectul revizuit stabilește un flux transparent al informațiilor, în care INCDFP furnizează datele științifice preliminare, STS operează infrastructura tehnică, iar DSU/IGSU realizează analizarea și decizia de transmitere a alertelor. Această delimitare respectă configurația legală și promovează responsabilitatea clară a fiecărei instituții. 4. Respectarea și promovarea standardelor europene și naționale Adoptarea principiilor din Codul european al comunicațiilor electronice (art. 110 EECC), precum și corelarea cu legislația românească (OUG 46/2019, Legea 198/2022), asigură o integrare eficientă și compatibilitate cu bunele practici internaționale, ceea ce este fundamental pentru obținerea finanțărilor europene și pentru siguranța cetățenilor. 5. Protecția datelor, securitatea cibernetică și accesibilitatea Ministerul susține includerea în proiect a garanțiilor privind protecția datelor cu caracter personal, inclusiv realizarea de evaluări de impact (DPIA), și a standardelor de securitate cibernetică aplicabile infrastructurii critice. De asemenea, apreciem măsurile pentru asigurarea accesibilității informațiilor de urgență pentru persoanele cu dizabilități, în conformitate cu normele în vigoare. 6. Necesitatea unor norme metodologice și protocoale Sunt binevenite prevederile care stabilesc aprobarea rapidă, în coordonare interinstituțională, a normelor metodologice de operare a sistemului, precum și elaborarea și încheierea de protocoale clare între DSU/IGSU, INCDFP, STS și alte instituții implicate. 7. Implementarea unui sistem integrat, auditabil și transparent Cred Ministerul ar recomanda ca odată cu adoptarea legii să fie implementate și mecanisme continue de testare, audit și raportare publică care să asigure transparența, fiabilitatea și acceptabilitatea sistemului de alertă în rândul populației.


„Avizul” CES
1. Observații generale asupra Avizului CES (documentul depus) Din foaia de parcurs transmisă nu rezultă explicit dacă: (a) avizul a fost adoptat cu majoritatea de 2/3 din membrii plenului prezenți (art.6(6)); (b) s-a respectat cvorumul legal la ședință (art.16 și art.19); (c) avizul a fost transmis inițiatorului în termenul legal de 7 zile (art.7).
Aceste elemente procedurale trebuie verificate în registrul intern CES (nu sunt în textul avizului).
Consecință: Posibile lacune procedurale formale care influențează validitatea/forța consultativă a avizului.
2. Critici punctuale: a. Afirmația CES: „propunerea legislativă dublează platforma națională deja existentă - RO-ALERT, introducând un sistem paralel (SMS + TV/Radio) și creând o dublă comandă și mesaje potențial divergente.” CES afirmă „dublă comandă” și „mesaje potențial divergente” - sunt riscuri reale, dar această formulare generală nu explică mecanismul concret (ex.: în ce condiții ar interveni comanda dublă? în lipsa protocolului?). Lipsesc recomandări practice (cum remediem: integrare RO-ALERT, protocol, clarificare responsabilități). Avizul rămâne diagnostic, dar nepropunând remediile tehnice/legislative concrete, reduce utilitatea ca instrument consultativ.
b. Afirmația CES: „cadrul actual permite conectarea entităților abilitate (inclusiv INCDFP) ca surse către RO-ALERT, fără a fi necesară o nouă lege. Standardele europene definesc Cell Broadcast drept mecanismul de public warning, subliniind limitele SMS-ului (nelocalizare, întârzieri).” Avizul nu spune ce exact trebuie modificat în proiect pentru respectarea acestor standarde (ex.: eliminarea SMS din lista de canale primare; trimiterea la OUG 46/2019 sau art. 110 EECC). Recomandările ar trebui să fie prescriptive pentru a fi utile.
c. Afirmația CES: „proiectul generează risc de conflict de competențe și răspunderi între INCDFP și IGSU (autoritate cu responsabilitatea deciziei de alarmare publică conform arhitecturii naționale).” Avizul ar fi fost mai puternic dacă: (i) cita prevederile normative relevante (HG/Regulament IGSU) și (ii) propunea o formulare legală concretă care să stingă riscul (ex.: art. în lege care stabilește: „decizia de transmitere aparține IGSU/DSU; INCDFP furnizează date tehnice”).
d. Afirmația CES: „inițiativa nu evaluează posibilitatea tehnică de a avea un sistem de avertizare timpurie cu fereastră reală de timp, ținând cont de bunele practici.” CES semnalează absența evaluării tehnice, dar nu spune clar ce evaluare ar fi necesară (ex.: STUDIU INCDFP + test interoperabilitate STS/ANCOM), ceea ce reduce acțiunea practică a documentului.
e. Afirmația CES: „proiectul este lacunar și, în condiții reale, poate crea mai multă panică decât aplicarea măsurilor necesare.” Parțial corect: Mesaje frecvente, contradictorii sau insuficient calibrate pot provoca panică; însă afirmația e normativă și greu de cuantificat fără studii de sociologie a riscului. Critica e justificată ca risc potențial, dar necesită dovezi empirice (ex.: simulări/teste).
Afirmarea riscului de „panică” e puternică, dar CES nu susține cu date (câtă panică, în ce condiții). Ar fi trebuit să recomande testări comportamentale/evaluări de percepție publică.
3. Fiecare obligație neîndeplinită sau îndeplinită parțial - listă detaliată a obligațiilor prevăzute de Legea 248/2013
(A) Obligația de motivare pentru avizul nefavorabil (art. 6 alin. (5)) - Îndeplinită (100%): Avizul conține motivare clară: enumerarea riscurilor (dublare RO-ALERT; conflict competențe; limitări tehnice; risc de panică).
(B) Obligația adoptării avizului prin votul plenului cu majoritate de două treimi din membrii CES prezenți (art. 6 alin. (6)) - Neconfirmată/Îndeplinire parțială (estimare 30%): Avizul doar menționează că în ședința din 1.10.2025 „avizează NEFAVORABIL”, dar nu menționează numărul membrilor prezenți sau rezultatul votului (numărul voturi pentru/împotrivă/abțineri). Conform art. 6(6), această mențiune trebuie să fie în procesul verbal/raportul intern; în absența ei, nu avem dovada îndeplinirii.
(C) Obligația transmiterii avizului/punctelor de vedere inițiatorului sub semnătura președintelui (art. 6 alin. (8)) - Probabil îndeplinită (parțial verificabilă): Documentul are semnătura digitală a președintelui și data. Rezonabil de presupus că a fost transmis, dar în variantă publică nu apare data și metoda transmiterii. Estimare 70%.
(D) Obligația de emitere a avizului în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la primirea solicitării (art. 7 alin. (1)) - Neconfirmată/posibil neîndeplinită (estimare 20%): Documentul nu indică data primirii proiectului de către CES; nu se poate verifica termenul legal. Fără registrul intern nu putem confirma.
(E) Obligația de a permite inițiatorului să participe la dezbatere (art. 6 alin. (1)) - Neconfirmată (dacă a fost invitat sau nu): Textul nu menționează dacă inițiatorul (parlamentar / Guvern) a participat; art. 6(1) prevede invitația. Lipsă de confirmare.
(F) Obligația de a adopta avize în ședință publică (art. 19 alin. (2)) - Parțial îndeplinită/posibil neaplicabil: Avizul a fost emis „online”; art. 19(2) impune ședințele a fi publice, „în afara cazurilor expres stabilite de biroul executiv”. Textul nu spune dacă s a considerat o excepție. Deci neconfirmat.







„Avizul” CL ...
Se remarcă prin:
1. Lipsa indicațiilor bibliografice/științifice specifice la afirmațiile tehnice (studiu/raport/metrici). 2. Insuficientă precizare a consultărilor efective (liste instituții consultate și răspunsuri) - CL recomandă consultări, dar nu arată că le a efectuat sau cu ce rezultate concrete. 3. Parțială lipsă de propuneri textuale complete (CL recomandă reformulări, dar de multe ori nu furnizează textul complet de înlocuire pentru toate articolele). 4. Utilizarea unor afirmații „de valoare” (ex.: „poate crea panică”) fără date empirice - ar fi trebuit însoțite de propuneri de testare și indicatori. 5. Limbaj uneori vag/nuantat, care lasă inițiatorul în sarcină excesivă pentru definirea finală (ex.: „se recomandă să se reglementeze în regulament” - dar nu spune exact ce). 6. Avizul nu declară explicit termenul solicitat de Biroul Senatului și nu publică secțiunea care atestă respectarea termenului (proveniența datei 09.10.2025 nu e clar legată de termenul solicitat). 7. Absența unei liste minimă de documente necesare; formularea „studiile” rămâne vagă. 8. Absența, în textul avizului, a unui rezumat al consecințelor financiare sau a unor recomandări precise privind impactul financiar (cerut de Legea 24/2000); CL semnalează lipsa, dar nu cuantifică ce informații exacte trebuie aduse. 9. Absența un set de condiții/criterii ce, odată îndeplinite, ar permite susținerea neechivocă a proiectului; absența acestui set transformă avizul în listă de observații, nu în standard de conformare.

B400/2025 Propunere legislativă privind avertizarea și alarmarea populației în situațiile de urgență generate de cutremure
Termen de consultare publică: 10.11.2025, dacă funcționarii Senatului nu decid cu de la sine putere modificarea datei.

Inițiativa are un scop legitim (reducerea riscului pentru viața și integritatea cetățenilor), însă, în forma actuală, riscă să dubleze/fragmenteze sistemul existent, să impună un canal tehnic (SMS) nepotrivit pentru avertizare în secunde și să lase neacoperite aspecte esențiale de guvernanță, conformitate UE, accesibilitate, protecția datelor și securitate cibernetică. Integrarea explicită în RO-ALERT (cell broadcast ca prim canal), clarificarea rolurilor (DSU/IGSU – operare; STS – tehnic; INCDFP – științific; ANCOM – reglementare tehnică; CNA – media) și introducerea garanțiilor juridico-tehnice propuse mai sus sunt determinante pentru avize favorabile și eficiență reală.
1) Riscurile pentru cetățenii români generate de adoptarea proiectului
a. Suprapunere/duplicare cu RO-ALERT și risc de incoerență operațională: În România există deja un sistem de avertizare publică operat legal – RO-ALERT – cu bază legală, proceduri, roluri instituționale, gratuitate și interconectare cu rețelele mobile, mesajele având caracter de recomandare. Introducerea unui „Sistem Alertă cutremur” paralel, care transmite SMS și „mesaje RO-ALERT”, fără arhitectură unică și fără integrare explicită sub aceeași autoritate operațională (DSU/IGSU) poate crea mesaje contradictorii sau redundante, cu efect de panică și scăderea încrederii publice la următoarele alerte.
b. Fezabilitate tehnică insuficient analizată (întârzieri SMS vs cell broadcast): SMS-urile nu sunt un mecanism adecvat pentru avertizare cu „secunde” înainte: sunt transmisii punct-la-punct, se pot aglomera/întârzia în rețele, iar livrarea nu e garantată în intervalul critic. Regimul european al avertizării publice prin rețele mobile favorizează difuzarea de tip cell broadcast (emisii pe celule radio, instantanee la scară), pe care RO-ALERT o utilizează deja, în linie cu Codul european al comunicațiilor electronice. Legiferarea unui canal SMS obligatoriu riscă ineficiență tehnică în exact fereastra de timp vizată.
c. Incertitudini privind competențele și guvernanța: Proiectul plasează crearea alertei la STS (aplicație dedicată) pe baza datelor INCDFP, dar nu clarifică în centru cine decide „declanșarea” și politica de diseminare în raport cu structura operațională a DSU/IGSU stabilită pentru cutremure (rolurile sunt reglementate distinct în regulamentul IGSU). Această ambiguitate instituțională poate conduce la latențe, conflicte de comandă sau la lipsa asumării răspunderii în timp real.
d. Conformitatea UE (art. 110 EECC) și transpunerea națională: EECC impune existența unui sistem de avertizare publică pe rețelele mobile, care în România este deja implementat și operat (RO-ALERT). Un nou sistem trebuie să fie integrat/compatibil cu cerințele EECC și cu transpunerea în dreptul român (Legea 198/2022 care a modificat OUG 111/2011). Nerespectarea arhitecturii „unice/coerente” poate ridica probleme de conformitate și eficiență.
e. Protecția datelor și confidențialitatea comunicațiilor: Deși proiectul nu vizează date personale în sens clasic, transmiterea în masă prin SMS poate implica prelucrări la nivel de operatori și log-uri de rețea. Este necesară o analiză DPIA și referințe la confidențialitatea comunicațiilor, pentru a evita ingerințe nejustificate. Lipsa acestor garanții crește riscul juridic.
f. Accesibilitate și incluziune: Legea audiovizualului cere accesibilitatea informațiilor publice de urgență pentru persoanele cu dizabilități, iar standardele UE impun măsuri de accesibilitate (de exemplu, mesaje TTS, limbaj simplificat, canale multiple). Proiectul nu detaliază aceste garanții; absența lor expune la riscuri de discriminare și contestații.
g. Risc de alarme false și responsabilitate: Pragurile propuse (ML>4 intermediar/ML>3,5 crustal) pot genera alerte multiple cu utilitate redusă pentru public. Fără un regim de control al calității, testare, audit, jurnalizare și proceduri de retragere/corecție, se pot produce false alarme. În plus, dacă nu se reia în mod expres regimul de răspundere din OUG 46/2019 (caracter de recomandare, fără sancțiuni pentru neconformare), există risc de confuzie juridică privind obligațiile cetățenilor.
h. Securitate cibernetică și reziliență: Orice sistem informatic nou pentru alerte publice devine vector critic. Fără referințe la cerințe de securitate cibernetică, testări de penetrare, redundanță și continuitate (inclusiv integrare în politicile naționale de securitate cibernetică), există vulnerabilități suplimentare.
i. Costuri și întârzieri în implementare: Obligativitatea canalului SMS poate presupune investiții operatori + interfețe noi, negociere tarifară (deși gratuitate pentru public), testări, care pot întârzia operaționalizarea și pot dubla costuri față de RO-ALERT deja funcțional.
2) Beneficii potențiale pentru cetățeni
a. Timp de reacție (unde există fereastră tehnică utilă): Pentru unele seisme de adâncime intermediară (Vrancea), un sistem de avertizare timpurie poate oferi între câteva secunde și câteva zeci de secunde înaintea undei S, suficient pentru gesturi de autoprotecție (oprirea utilajelor, blocarea automatizărilor, adăpostire). Alinierea cu practica internațională de sisteme multi-canal poate fi benefică, dacă este proiectată corect din punct de vedere tehnic și instituțional.
b. Acoperire multi-canal și redundanță: Consacrarea în lege a unei difuzări pe canale audiovizuale, RO-ALERT și SMS (dacă SMS rămâne opțional/fallback) poate crește probabilitatea recepției mesajului de către cât mai multe persoane, inclusiv persoane fără smartphone sau fără configurare CB activă.
c. Coerență cu politicile publice privind riscul seismic: Legea 212/2022 și reglementările MDLPA privind evaluarea și reducerea riscului seismic sunt întărite de o componentă de alertare timpurie bine integrată, ceea ce poate contribui la reducerea victimelor și a pagubelor.
d. Claritatea rolurilor științifice și operaționale: Stabilirea în lege a fluxului INCDFP (date seismice) → STS (interfață tehnică) → DSU/IGSU/RO-ALERT (difuzare) poate, după amendare, crea un lanț unitar, transparent, auditat.
3) Instituții care ar trebui consultate înainte de raportul final • Ministerul Afacerilor Interne – DSU/IGSU: autoritatea operațională în managementul cutremurelor și utilizatorul instituțional al RO-ALERT; corelare cu Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremur. • Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS): dezvoltator/operare tehnică RO-ALERT și al interfețelor securizate; responsabilități tehnice și de securitate. • Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM): reglementări/decizii tehnice în rețelele mobile, compatibilitate cu EECC/art. 110, capacități cell broadcast vs SMS, obligații operatori. • Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP): detectare, parametri, latențe, praguri, fiabilitate estimărilor – definirea politicii de alertare științific fundamentate. • Consiliul Național al Audiovizualului (CNA): regimul mesajelor de interes public pe canale media, obligații de difuzare și accesibilitate. • Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA): corelare cu politicile și programele de reducere a riscului seismic; consistență cu Legea 212/2022 și strategiile aferente. • Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP): evaluare DPIA, confidențialitatea comunicațiilor. • Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC): standarde de securitate cibernetică pentru platforma/aplicația de alertare. • Operatorii mobili și asociațiile profesionale din telecom (pentru impactul tehnic/operațional). • Societatea Română de Radiodifuziune/Societatea Română de Televiziune și furnizori privați de servicii media (pentru fluxurile audiovizuale). • Secretariatul General al Guvernului – coordonare interinstituțională a transpunerii EECC (Legea 198/2022).
4) Amendamentele ar trebui să privească:
a. Arhitectura și guvernanța • Unicitate și integrare: consacrarea expresă că „Alertă cutremur” este componentă specializată a sistemului național de avertizare publică operat prin RO-ALERT, cu utilizarea principală a difuzării de tip cell broadcast conform art. 110 EECC și transpunerii naționale (Legea 198/2022 care modifică OUG 111/2011). • Lanț decizional: stabilirea clară a rolurilor – INCDFP produce automat parametrii evenimentului; validare/filtrare conform algoritmilor agreați; DSU/IGSU (comandant acțiune) autorizează transmiterea în funcție de nivelurile de urgență reglementate; STS execută diseminarea tehnică; ANCOM stabilește parametrii tehnici/obligațiile operatorilor. • Eliminarea obligativității SMS ca canal primar: SMS doar ca fallback în scenarii în care cell broadcast nu este disponibil sau pentru categorii specifice (de ex. abonamente M2M critice), cu mențiunea riscurilor de latență; canalul principal rămâne RO-ALERT (cell broadcast). • Canale audiovizuale: introducerea obligației CNA/furnizorilor de a difuza automat „mesaje de interes public de urgență seismică” cu cerințe de accesibilitate (subtitrare, limbaj simplu, semnal sonor/vizual), în acord cu Legea 504/2002 și DSMAV.
b. Politici de alertare și praguri • Definirea în norme a politicii de alertare: praguri diferențiate pe tip de eveniment, acoperire geografică, timp estimat până la sosirea undei S, cu protocol de „no-regret” pentru alerte timpurii; audit periodic cu INCDFP/DSU. • Gestionarea falselor alarme: mecanisme de corecție/anulare, mesaj de „all-clear”, jurnalizare evenimente, indicatori de performanță (TTA – time-to-alert, acuratețe geospațială). • Conformitate cu regulamentul IGSU pentru cutremure: niveluri de urgență și integrare în planurile existente.
c. Protecția datelor și confidențialitatea comunicațiilor • Introducerea unui capitol privind protecția datelor și confidențialitatea comunicațiilor: DPIA obligatorie, minimizare date, lipsa profilării, perioade clare de retenție a log-urilor tehnice, acces controlat, transparență publică (raport anual anonim cu indicatori). • Clarificarea naturii mesajelor: preluarea textului din OUG 46/2019 – mesajele au caracter de recomandare și gratuitate; nerespectarea nu atrage răspunderea persoanelor.
d. Securitate cibernetică și reziliență • Cerințe de securitate cibernetică: standarde tehnice (segregare de rețea, autentificare puternică, jurnalizare, testări periodice de penetrare), audit independent anual, plan de continuitate, exerciții naționale integrate cu DNSC/STS/IGSU.
e. Obligații tehnice și rolul ANCOM/operatorilor • Mandatarea ANCOM să emită deciziile tehnice necesare (profil CB, prioritizare trafic de urgență, interfețe, testare periodică cu operatorii), în continuitate cu rolul său legal. • Stabilirea expresă a gratuității pentru public și a modului de compensare/costuri pentru operatori, dacă e cazul, pe modelul RO-ALERT.
f. Accesibilitate și incluziune • Obligații de accesibilitate: limbaj ușor, opțiuni audio/TTS, pictograme standardizate, adaptări pentru persoane cu dizabilități, traduceri minime (EN) în zone turistice; corelare cu Legea audiovizualului și DSMAV.
g. Transparență, testare și educație • Exerciții periodice anunțate public, fără a genera panică, cu evaluări și publicarea indicatorilor (TTA, acoperire, feedback). • Corelare cu Strategia națională de reducere a riscurilor de dezastre 2024–2035 (componenta de comunicare a riscului și educație).
h. Corelări legislative • Trimiteri exprese în text la: • OUG 46/2019 (RO-ALERT) [7]; OUG 111/2011 (cu modificările prin Legea 198/2022 – EECC); • Legea 504/2002 (CNA); • regulamentul IGSU pentru cutremure; • Legea 212/2022 (reducerea riscului seismic). • Mandatarea adoptării normelor în termen scurt, cu consultarea instituțiilor listate la pct. 3 și a operatorilor.   Amendamente propuse – tabel pe articole
Articolul 1 Text inițial din proiect Text propus (amendat) Motivare Art. 1 (1) Prezenta lege reglementează implementarea și operarea Sistemului „Alertă cutremur”, prin care este realizată avertizarea timpurie și alarmarea populației în situații de urgență generate de cutremure, la nivel local și național, în funcție de magnitudinea inițială estimată a seismelor. Art. 1 (1) Prezenta lege reglementează implementarea și operarea funcționalității specializate „Alertă cutremur” ca parte integrantă a Sistemului de avertizare a populației în situații de urgență „RO-ALERT”, în vederea avertizării timpurii și alarmării populației în situații de urgență generate de cutremure, la nivel local și național, în funcție de parametrii evenimentului seismologic. Integrare explicită în RO-ALERT, conform EECC art. 110 și cadrului național existent (OUG 46/2019) pentru a evita dublarea sistemelor și incoerențe operaționale. Art. 1 (2) Sistemul „Alertă cutremur” se realizează prin aducerea la cunoștința populației a informațiilor referitoare la iminența producerii unor situații de urgență generate de cutremure, anterior producerii acestora, cu prezentarea informațiilor preliminare referitoare la seism, prin transmiterea de mesaje SMS prin intermediul rețelelor celulare, inclusiv prin intermediul mesajelor RO-ALERT, respectiv prin canale audiovizuale, cu prioritate și gratuit. Art. 1 (2) Avertizarea se realizează cu prioritate prin difuzare de tip cell broadcast în cadrul RO-ALERT, în conformitate cu art. 110 din Directiva (UE) 2018/1972 și transpunerea națională, putând fi completată, ca măsură suplimentară, de: a) mesaje de interes public pe canale audiovizuale; b) mesaje SMS ca mecanism de rezervă (fallback) în cazurile prevăzute de normele metodologice. Toate mesajele sunt transmise gratuit către public. Stabilirea canalului principal (cell broadcast/RO-ALERT), SMS ca fallback, pentru eficiență în fereastra de secunde; Aliniere la EECC și practică RO-ALERT. Art. 1 (3)-(5) definiții SMS/RO-ALERT/canale audiovizuale Art. 1 (3) În sensul prezentei legi, termenii „mesaje RO-ALERT”, „cell broadcast”, „rețele și servicii de comunicații electronice”, „furnizori de servicii media audiovizuale” au înțelesul din OUG nr. 46/2019, OUG nr. 111/2011, cu modificările și completările ulterioare, respectiv Legea nr. 504/2002. (4) Definițiile specifice politicii de alertare se stabilesc în normele metodologice. Evităm dublarea definițiilor și menținem trimiterea la actele-cadru; Ușurează întreținerea normativă.
Articolul 2 Text inițial din proiect Text propus (amendat) Motivare Art. 2 Mesajul de alertă conține cel puțin: a) ora detectării; b) locul (lat/long); c) magnitudinea local estimată; d) adâncimea estimată. Art. 2 (1) Mesajul de alertă conține cel puțin: a) ora detectării; b) aria geografică vizată (în format cartografic/celular); c) parametri seismici preliminari (magnitudine/adâncime/tip sursă); d) recomandări standardizate de autoprotecție; e) identificator unic al alertei. (2) Formatul, limbajul simplificat, elementele de accesibilitate și codurile de prioritate se stabilesc prin norme. Adăugăm aria vizată (geografic), recomandări concrete, identificator, și impunem format accesibil, în linie cu bunele practici și cerințele AVMS/ accesibilitate.
Articolul 3 Text inițial din proiect Text propus (amendat) Motivare Art. 3 Mesajul se creează prin aplicație STS, pe baza informațiilor INCDFP, care comunică date pentru cutremure … ML>4 (intermediar), ML>3,5 (crustal), produse pe teritoriul României sau în imediata apropiere, prin transmiterea unor seturi de date stabilite prin normele de punere în aplicare a legii. Art. 3 (1) INCDFP transmite în timp real către platforma tehnică operată de STS seturile de date standardizate prevăzute în norme. (2) Decizia operațională de transmitere a alertei către populație se ia de către DSU/IGSU, potrivit regulamentelor privind gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremure, în baza politicii de alertare aprobate prin norme. (3) Pragurile tehnice, tipologia evenimentelor, ferestrele de timp și regulile de filtrare/confirmare se stabilesc prin normele metodologice, cu avizul INCDFP și DSU/IGSU. Mutăm pragurile din lege în norme (flexibilitate), introducem rolul decizional DSU/IGSU și lanțul INCDFP→STS→DSU/IGSU→difuzare, în acord cu regulamentul IGSU și RO-ALERT.
Articolul 4 Text inițial din proiect Text propus (amendat) Motivare Art. 4 (1) Mesajul se transmite operatorilor … și furnizorilor de servicii media audiovizuale, care asigură aducerea la cunoștință publică a mesajului.



(2) Transmiterea uneia sau tuturor persoanelor prevăzute la alin. (1), în funcție de magnitudinea estimată, în condițiile stabilite în norme. Art. 4 (1) Difuzarea către populație se realizează cu prioritate prin RO-ALERT (cell broadcast), fiind completată de furnizorii de servicii media audiovizuale care au obligația de a difuza imediat mesajele de interes public de urgență, potrivit deciziilor CNA.
(2) ANCOM emite deciziile tehnice necesare pentru parametrii de difuzare prin rețelele mobile; CNA emite deciziile pentru obligațiile editoriale ale furnizorilor de servicii media audiovizuale. (3) Aria de difuzare se determină în funcție de zona vizată, potrivit politicii de alertare. Clarificăm canalul prioritar, rolurile ANCOM/CNA, și difuzarea geografică (targetare).
Articolul 5 Text inițial din proiect Text propus (amendat) Motivare Art. 5 Transmiterea mesajelor prin SMS sau canale audiovizuale se realizează în condițiile stabilite de autoritățile de reglementare, respectiv decizii ANCOM și decizii CNA. Art. 5 (1) ANCOM stabilește, prin decizie, cerințele tehnice pentru difuzarea RO-ALERT (cell broadcast), inclusiv testarea periodică, prioritizarea traficului de urgență, interfețele și standardele. (2) CNA stabilește, prin decizie, cadrul difuzării imediate a mesajelor de interes public de urgență, inclusiv cerințe de accesibilitate. (3) Transmiterea de SMS se utilizează exclusiv ca mecanism suplimentar în cazurile și condițiile din norme. Ancorează rolul ANCOM în CB/RO-ALERT și CNA în AVMS; SMS devine fallback; Aliniere la EECC și OUG 46/2019.
Articolul 6 Text inițial din proiect Text propus (amendat) Motivare Art. 6 (1) Dacă transmiterea este realizată prin RO-ALERT, regulile de diseminare teritorială se adaptează la caracteristicile specifice.
(2) Modalitatea și condițiile de conectare, precum și mecanismul de comunicare a alertei între sistemele INCDFP și RO-ALERT se stabilesc prin protocol … Art. 6 (1) Transmiterea prin RO-ALERT se realizează potrivit OUG nr. 46/2019 și deciziilor ANCOM, cu diseminare teritorială prin cell broadcast, conform ariei vizate. (2) Protocolul tehnic INCDFP–DSU/IGSU–STS stabilește formatele de date, SLA-uri, redundanța și măsurile de securitate și continuitate; acesta se anexează la normele metodologice. Precizăm referințele și conținutul protocolului (tehnic + securitate/continuitate), în linie cu practica.
Articolul 7 Text inițial din proiect Text propus (amendat) Motivare Art. 7 (1) În 6 luni de la intrarea în vigoare, MDLPA și MAI, prin ordin comun, adoptă normele. (2) Protocolul de la art. 6 alin. (2) se încheie în 4 luni. Art. 7 (1) În 90 de zile, MAI (DSU/IGSU) împreună cu STS elaborează și aprobă, cu avizul ANCOM, INCDFP, CNA, MDLPA, DNSC și ANSPDCP, normele metodologice privind politica de alertare, fluxurile operaționale, accesibilitatea, protecția datelor și securitatea cibernetică. (2) Protocolul prevăzut la art. 6 alin. (2) se încheie în 60 de zile. Scădem termenele (urgență), schimbăm autoritatea normativă în favoarea celor operaționali/tehnici, adăugăm avizele instituțiilor relevante (ANCOM, INCDFP, CNA, MDLPA, DNSC, ANSPDCP).
Articol nou – Protecția datelor și confidențialitatea comunicațiilor Text inițial Text propus Motivare - Art. 8 (1) Prelucrarea datelor și a metadatelor tehnice necesare difuzării alertelor se realizează cu respectarea legislației privind protecția datelor și a confidențialității comunicațiilor. (2) MAI (DSU/IGSU) și STS efectuează o evaluare de impact (DPIA) înainte de operaționalizare; măsurile de minimizare, control acces și retenție limitată se prevăd în norme. (3) Log-urile tehnice nu pot fi utilizate pentru alte scopuri decât auditarea și securitatea sistemului. Introducem garanții GDPR/ePrivacy, DPIA, minimizare, retenție și limitarea scopului (modelând pe regimul RO-ALERT).
Articol nou – Securitate cibernetică și reziliență Text inițial Text propus Motivare - Art. 9 (1) Platforma și interfețele „Alertă cutremur” respectă standarde de securitate cibernetică, sunt supuse testelor periodice de penetrare și audit independent anual. (2) STS asigură redundanța, continuitatea, segregarea funcțională și monitorizarea 24/7. (3) DNSC este informat despre incidentele de securitate și poate recomanda măsuri. Întărește reziliența și guvernanța cibernetică, în linie cu bunele practici și rolurile instituționale.
Articol nou – Accesibilitate și limbaj Text inițial Text propus Motivare - Art. 10 (1) Mesajele se formulează în limbaj simplu, includ elemente de accesibilitate și, după caz, componente audio/vizuale standardizate. (2) CNA stabilește cerințele de accesibilitate la difuzarea audiovizuală. (3) Normele pot prevedea traduceri esențiale în limba engleză pentru zone turistice. Conform DSMAV/Legea audiovizualului – accesibilitate la informații publice de urgență.
Articol nou – Exerciții, testare și transparență Text inițial Text propus Motivare - Art. 11 (1) Se organizează exerciții periodice anunțate, conform calendarului stabilit prin norme. (2) MAI publică anual indicatorii de performanță (timp de alertare, acoperire, raport de evenimente/false alarme). Crește încrederea publică și calitatea operațională; Aliniere la bune practici.
Articol nou – Dispoziții financiare Text inițial Text propus Motivare - Art. 12 (1) Transmiterea alertelor către public este gratuită. (2) Costurile justificate ale operatorilor pentru configurări/mentenanță în scopul RO-ALERT se acoperă potrivit reglementărilor aplicabile; detaliile se stabilesc în normele metodologice. Reconfirmă gratuitatea pentru public; mecanismele de cost pentru operatori se aliniază la regimul existent. Având în vedere: • Dreptul fundamental la viață și la securitate al persoanei consacrat în art. 22 alin. (1) din Constituția României, care impune statului să adopte toate măsurile legislative și administrative necesare pentru asigurarea protecției cetățenilor în situații de pericol iminent; • Necesitatea asigurării clarității, previzibilității și coerenței legii în conformitate cu art. 1 alin. (5) și art. 61 alin. (1) din Constituție, astfel încât să fie excluse orice ambiguități, inconsistențe și suprapuneri legislative ce pot afecta eficiența sistemului național de alertă și alarmă publică; • Importanța respectării principiului separației puterilor în stat reglementat de art. 1 alin. (4) și art. 61 alin. (3), care presupune definirea clară a competențelor instituțiilor implicate (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcția pentru Situații de Urgență și alte autorități abilitate) și evitarea conflictelor de jurisdicție; • Cerința armonizării reglementărilor naționale cu dreptul Uniunii Europene, în special cu Codul european al comunicațiilor electronice (Directiva (UE) 2018/1972), precum și cu exigențele legale privind protecția datelor cu caracter personal și accesibilitatea informațiilor publice; • Amendamentele propuse, care integrează în mod clar și explicit sistemul „Alertă cutremur” ca o funcționalitate specializată a sistemului național RO-ALERT, cu canalul principal de difuzare bazat pe tehnologia cell broadcast; • Stabilirea clară a lanțului decizional și procedurii operaționale pentru avertizarea populației, respectiv rolurile distincte și complementare ale instituțiilor implicate; • Introducerea reglementărilor privind protecția datelor, securitatea cibernetică, accesibilitatea mesajelor și mecanismele riguroase de control al calității, audit și testare periodică a sistemului;
Veți vedea că: • Proiectul de lege revizuit conform amendamentelor respectă în mod esențial dispozițiile Constituției României, asigurând un echilibru între protecția drepturilor fundamentale și eficiența administrativă; • Amendamentele elimină criticile principale formulate anterior în privința duplicării sistemului național de avertizare, a neclarităților procedurale și tehnice, și a aspectelor ce țin de protecția datelor și accesibilității; • Sistemul național unitar de avertizare și alarmare este astfel fundamentat legal, clar reglementat, și pregătit să funcționeze optim în protejarea vieții și sănătății cetățenilor;
Consider că Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situații de Urgență și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență își vor exprima un punct de vedere pozitiv privind proiectul de lege privind avertizarea și alarmarea populației în situațiile de urgență generate de cutremure, cu condiția adoptării amendamentelor propuse conform documentului de față. Aceste amendamente asigură o clarificare substanțială și operativă a rolurilor și responsabilităților instituționale, în conformitate cu atribuțiile legale conferite DSU/IGSU.
Argumente și recomandări principale: 1. Clarificarea rolurilor instituționale Amendamentele prevăd cu claritate faptul că DSU/IGSU deține rolul decizional în declanșarea alertelor către populație în funcție de nivelul de urgență seismică, asigurând astfel respectarea principiului unicității comenzii în gestionarea situațiilor de urgență. Această claritate este esențială pentru evitarea întârzierilor și a conflictelor instituționale, garantând o reacție rapidă și coordonată. 2. Integrarea sistemului „Alertă cutremur” în RO-ALERT Recunoașterea sistemului „Alertă cutremur” ca funcționalitate specializată a sistemului național RO-ALERT va fi apreciată, deoarece aceasta evită fragmentarea comunicațiilor de urgență și permite folosirea eficientă a infrastructurii existente, inclusiv a tehnologiei cell broadcast pentru transmiterea alertelor cu prioritate. 3. Definirea fluxului informațional Proiectul revizuit stabilește un flux transparent al informațiilor, în care INCDFP furnizează datele științifice preliminare, STS operează infrastructura tehnică, iar DSU/IGSU realizează analizarea și decizia de transmitere a alertelor. Această delimitare respectă configurația legală și promovează responsabilitatea clară a fiecărei instituții. 4. Respectarea și promovarea standardelor europene și naționale Adoptarea principiilor din Codul european al comunicațiilor electronice (art. 110 EECC), precum și corelarea cu legislația românească (OUG 46/2019, Legea 198/2022), asigură o integrare eficientă și compatibilitate cu bunele practici internaționale, ceea ce este fundamental pentru obținerea finanțărilor europene și pentru siguranța cetățenilor. 5. Protecția datelor, securitatea cibernetică și accesibilitatea Ministerul susține includerea în proiect a garanțiilor privind protecția datelor cu caracter personal, inclusiv realizarea de evaluări de impact (DPIA), și a standardelor de securitate cibernetică aplicabile infrastructurii critice. De asemenea, apreciem măsurile pentru asigurarea accesibilității informațiilor de urgență pentru persoanele cu dizabilități, în conformitate cu normele în vigoare. 6. Necesitatea unor norme metodologice și protocoale Sunt binevenite prevederile care stabilesc aprobarea rapidă, în coordonare interinstituțională, a normelor metodologice de operare a sistemului, precum și elaborarea și încheierea de protocoale clare între DSU/IGSU, INCDFP, STS și alte instituții implicate. 7. Implementarea unui sistem integrat, auditabil și transparent Cred Ministerul ar recomanda ca odată cu adoptarea legii să fie implementate și mecanisme continue de testare, audit și raportare publică care să asigure transparența, fiabilitatea și acceptabilitatea sistemului de alertă în rândul populației.


„Avizul” CES
1. Observații generale asupra Avizului CES (documentul depus) Din foaia de parcurs transmisă nu rezultă explicit dacă: (a) avizul a fost adoptat cu majoritatea de 2/3 din membrii plenului prezenți (art.6(6)); (b) s-a respectat cvorumul legal la ședință (art.16 și art.19); (c) avizul a fost transmis inițiatorului în termenul legal de 7 zile (art.7).
Aceste elemente procedurale trebuie verificate în registrul intern CES (nu sunt în textul avizului).
Consecință: Posibile lacune procedurale formale care influențează validitatea/forța consultativă a avizului.
2. Critici punctuale: a. Afirmația CES: „propunerea legislativă dublează platforma națională deja existentă - RO-ALERT, introducând un sistem paralel (SMS + TV/Radio) și creând o dublă comandă și mesaje potențial divergente.” CES afirmă „dublă comandă” și „mesaje potențial divergente” - sunt riscuri reale, dar această formulare generală nu explică mecanismul concret (ex.: în ce condiții ar interveni comanda dublă? în lipsa protocolului?). Lipsesc recomandări practice (cum remediem: integrare RO-ALERT, protocol, clarificare responsabilități). Avizul rămâne diagnostic, dar nepropunând remediile tehnice/legislative concrete, reduce utilitatea ca instrument consultativ.
b. Afirmația CES: „cadrul actual permite conectarea entităților abilitate (inclusiv INCDFP) ca surse către RO-ALERT, fără a fi necesară o nouă lege. Standardele europene definesc Cell Broadcast drept mecanismul de public warning, subliniind limitele SMS-ului (nelocalizare, întârzieri).” Avizul nu spune ce exact trebuie modificat în proiect pentru respectarea acestor standarde (ex.: eliminarea SMS din lista de canale primare; trimiterea la OUG 46/2019 sau art. 110 EECC). Recomandările ar trebui să fie prescriptive pentru a fi utile.
c. Afirmația CES: „proiectul generează risc de conflict de competențe și răspunderi între INCDFP și IGSU (autoritate cu responsabilitatea deciziei de alarmare publică conform arhitecturii naționale).” Avizul ar fi fost mai puternic dacă: (i) cita prevederile normative relevante (HG/Regulament IGSU) și (ii) propunea o formulare legală concretă care să stingă riscul (ex.: art. în lege care stabilește: „decizia de transmitere aparține IGSU/DSU; INCDFP furnizează date tehnice”).
d. Afirmația CES: „inițiativa nu evaluează posibilitatea tehnică de a avea un sistem de avertizare timpurie cu fereastră reală de timp, ținând cont de bunele practici.” CES semnalează absența evaluării tehnice, dar nu spune clar ce evaluare ar fi necesară (ex.: STUDIU INCDFP + test interoperabilitate STS/ANCOM), ceea ce reduce acțiunea practică a documentului.
e. Afirmația CES: „proiectul este lacunar și, în condiții reale, poate crea mai multă panică decât aplicarea măsurilor necesare.” Parțial corect: Mesaje frecvente, contradictorii sau insuficient calibrate pot provoca panică; însă afirmația e normativă și greu de cuantificat fără studii de sociologie a riscului. Critica e justificată ca risc potențial, dar necesită dovezi empirice (ex.: simulări/teste).
Afirmarea riscului de „panică” e puternică, dar CES nu susține cu date (câtă panică, în ce condiții). Ar fi trebuit să recomande testări comportamentale/evaluări de percepție publică.
3. Fiecare obligație neîndeplinită sau îndeplinită parțial - listă detaliată a obligațiilor prevăzute de Legea 248/2013
(A) Obligația de motivare pentru avizul nefavorabil (art. 6 alin. (5)) - Îndeplinită (100%): Avizul conține motivare clară: enumerarea riscurilor (dublare RO-ALERT; conflict competențe; limitări tehnice; risc de panică).
(B) Obligația adoptării avizului prin votul plenului cu majoritate de două treimi din membrii CES prezenți (art. 6 alin. (6)) - Neconfirmată/Îndeplinire parțială (estimare 30%): Avizul doar menționează că în ședința din 1.10.2025 „avizează NEFAVORABIL”, dar nu menționează numărul membrilor prezenți sau rezultatul votului (numărul voturi pentru/împotrivă/abțineri). Conform art. 6(6), această mențiune trebuie să fie în procesul verbal/raportul intern; în absența ei, nu avem dovada îndeplinirii.
(C) Obligația transmiterii avizului/punctelor de vedere inițiatorului sub semnătura președintelui (art. 6 alin. (8)) - Probabil îndeplinită (parțial verificabilă): Documentul are semnătura digitală a președintelui și data. Rezonabil de presupus că a fost transmis, dar în variantă publică nu apare data și metoda transmiterii. Estimare 70%.
(D) Obligația de emitere a avizului în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la primirea solicitării (art. 7 alin. (1)) - Neconfirmată/posibil neîndeplinită (estimare 20%): Documentul nu indică data primirii proiectului de către CES; nu se poate verifica termenul legal. Fără registrul intern nu putem confirma.
(E) Obligația de a permite inițiatorului să participe la dezbatere (art. 6 alin. (1)) - Neconfirmată (dacă a fost invitat sau nu): Textul nu menționează dacă inițiatorul (parlamentar / Guvern) a participat; art. 6(1) prevede invitația. Lipsă de confirmare.
(F) Obligația de a adopta avize în ședință publică (art. 19 alin. (2)) - Parțial îndeplinită/posibil neaplicabil: Avizul a fost emis „online”; art. 19(2) impune ședințele a fi publice, „în afara cazurilor expres stabilite de biroul executiv”. Textul nu spune dacă s a considerat o excepție. Deci neconfirmat.







„Avizul” CL ...
Se remarcă prin:
1. Lipsa indicațiilor bibliografice/științifice specifice la afirmațiile tehnice (studiu/raport/metrici). 2. Insuficientă precizare a consultărilor efective (liste instituții consultate și răspunsuri) - CL recomandă consultări, dar nu arată că le a efectuat sau cu ce rezultate concrete. 3. Parțială lipsă de propuneri textuale complete (CL recomandă reformulări, dar de multe ori nu furnizează textul complet de înlocuire pentru toate articolele). 4. Utilizarea unor afirmații „de valoare” (ex.: „poate crea panică”) fără date empirice - ar fi trebuit însoțite de propuneri de testare și indicatori. 5. Limbaj uneori vag/nuantat, care lasă inițiatorul în sarcină excesivă pentru definirea finală (ex.: „se recomandă să se reglementeze în regulament” - dar nu spune exact ce). 6. Avizul nu declară explicit termenul solicitat de Biroul Senatului și nu publică secțiunea care atestă respectarea termenului (proveniența datei 09.10.2025 nu e clar legată de termenul solicitat). 7. Absența unei liste minimă de documente necesare; formularea „studiile” rămâne vagă. 8. Absența, în textul avizului, a unui rezumat al consecințelor financiare sau a unor recomandări precise privind impactul financiar (cerut de Legea 24/2000); CL semnalează lipsa, dar nu cuantifică ce informații exacte trebuie aduse. 9. Absența un set de condiții/criterii ce, odată îndeplinite, ar permite susținerea neechivocă a proiectului; absența acestui set transformă avizul în listă de observații, nu în standard de conformare.