PREAMBUL: După cum am constatat deja, documente de tipul acesta și altele similare acestuia NU AJUNG la membri comisiilor de avizare sau de raport pentru simplul motiv că funcționarii publici NU AU CHEF să înregistreze și să își obosească mânuțele. Spre bucuria doamnelor și domnilor parlamentari care, de obicei, nu se obosesc să analizeze și să răspundă cetățeanului. Doar au trecut alegerile și nu mai este nevoie de tânguirea pentru vot! Mai mult, unii habar nu au ce se discută atât în timpul ședințelor din comisii, și votează după cum le dictează conștiința – când sună telefonul cu vocea conștiinței colective de partid.
Ar fi interesant de văzut câți dintre semnatarii propunerii legislative au contribuit cu adevărat la textul legii și/sau la expunerea de motive, câți au desfășurat campanii de informare sau au consultat beneficiarii reali (și pe câți dintre ei). Utopie curată, nu-i așa?

Sumarul esențial al propunerii
Proiectul declară turismul balnear drept domeniu strategic prioritar și instituie un cadru de sprijin (fond special, facilități fiscale, scheme de ajutor de stat, centre de excelență, programe de promovare, mecanisme PPP), cu responsabilități ministeriale și termene pentru norme metodologice și rapoarte anuale (vezi art.1–6 și Anexa 1 din textul proiectului).
1. Riscurile la care este expus cetățeanul român (juridic, economic, social, de mediu)
a) Riscuri juridice și de conformitate UE 1. Ajutoare de stat și facilități fiscale: 1. instituirea „schemelor de ajutor de stat” și a „facilităților fiscale” fără delimitare clară de la început crește riscul de incompatibilitate cu regulile UE privind ajutoarele de stat; 2. orice schemă trebuie notificată/avizată conform OUG 77/2014 și regulilor Comisiei Europene, altfel pot interveni obligații de recuperare a sumelor de la beneficiari (costuri pentru stat și efecte negative pentru utilizatori). 2. Drepturi medicale transfrontaliere și recunoaștere de servicii: 1. promovarea tratamentelor balneare ca servicii medicale poate intersecta Directivele UE privind drepturile pacienților (2011/24/UE). 2. Dacă serviciile vor fi prezentate drept „asistență medicală” cu decontare transfrontalieră sau cu includere în pachete de asigurări, trebuie clarificat statutul (serviciu turistic vs. serviciu medical) pentru a evita conflicte de reglementare, responsabilitate și decontare.
b) Riscuri bugetare și fiscale pentru cetățean 1. Crearea „fondului special” și facilități fiscale pot genera presiune asupra bugetului național/locale; 2. Costurile indirecte (subvenții, investiții, redevențe reduse) pot fi transferate către contribuabili dacă nu există mecanisme de evaluare cost eficiență și de recuperare a investițiilor. 3. Posibilă captură financiară: 1. finanțări publice generoase fără criterii stricte de selecție pot subvenționa investitori privați sau afaceri cu profit ridicat, fără beneficii sociale proporționale.
c) Riscuri pentru consumator și calitate medicală 1. Lipsa unei delimitări clare între servicii turistice și acte medicale (standardizare, responsabilitate profesională, acreditare) poate pune pacienții în risc (tratament neadecvat, garanții medicale insuficiente). 2. Propunerea menționează standarde, dar subtilele delegări (ordonanțe, ordine ministeriale) pot întârzia implementarea sau pot crea inconsistențe.
d) Riscuri de mediu și de exploatare a resurselor naturale Intensificarea exploatării apelor minerale, nămolurilor și resurselor geotermale poate genera risc de supraexploatare, degradare a patrimoniului natural, poluare sau epuizare pe termen mediu, dacă nu se cer studii de impact și reguli stricte de gestiune durabilă (nu se văd detalii solide în text).
e) Riscuri instituționale și de guvernanță Multiplicitatea instituțiilor responsabilizate (MEAT/MEAT re-denumit în text, MS, MF, MIPE etc.) și delegarea frecventă la hotărâri/ordine/planuri metodologice vor produce suprapuneri, birocrație, lipsă de responsabilitate clară! Cetățeanul pierde transparența asupra modului în care sunt alocate și cheltuite resursele. (Oricum nu există interes de transparentizare din partea legiuitorului! Deci trebuie blocată orice fereastră prin care să fie observate derapajele!)
2. Beneficiile pentru cetățeanul român (principale) (dimensiunea caracterelor reflectă dimensiunea beneficiilor) 1. Sănătate publică și prevenție Dezvoltarea infrastructurii balneare, promovarea serviciilor de recuperare și prevenție pot contribui la îmbunătățirea stării de sănătate a populației, scăderea presiunii pe spitalele acute și pot sprijini refacerea capacității de muncă (redundant menționată în expunerea de motive).
2. Economic / ocupare Generare de locuri de muncă (directe în stațiuni și indirecte în turism, transport, alimentație, retail), creșterea activității economice locale, creșterea veniturilor din turism și potențial de export de servicii (turism medical).
3. Dezvoltare teritorială / reducerea dezechilibrelor a) Posibil impact pozitiv în zone defavorizate (stațiuni rurale sau mici orașe) prin investiții și atragere turiști pe perioade mai lungi (balnear = „4 anotimpuri”). d) Cercetare și inovare b) Centre de excelență și finanțare a cercetării pot aduce progres în tratamente balneare, standardizare, dezvoltare de produse și proceduri validate științific.
3. Beneficiarii reali (economici, politici etc.) – pe cine ar avantaja de fapt proiectul 1. Investitori privați în hoteluri/resorturi/spa: facilitățile fiscale, accesul la fonduri și schemele de ajutor îi avantajează direct. 2. Companii de construcții și furnizori de echipamente medicale/terapeutice: programe de modernizare și reabilitare generează contracte mari. 3. Actori locali (primării, regii autonome) care gestionează redevențe/terenuri și pot beneficia de creștere fiscală locală - dar și riscul de clientelism în alocarea investițiilor. 4. Grupuri politice locale sau naționale: posibil capital politic prin proiecte de infrastructură de mare vizibilitate. 5. Instituții de tip PPP și consultanță: legea promovează PPP ca instrument și centre de excelență - beneficiile sunt și pentru firmele de consultanță/management de proiecte. Observație: Fără mecanisme transparente de selecție și monitorizare (criterii clare pentru acces la fonduri, evaluare cost beneficiu, publicitate a contractelor) există risc de alocare discreționară către „afiliați” politici sau economici. Cu alte cuvine (ȘI) PE AICI E ȘPAGA DUMNEAVOASTRĂ!
Comparație succintă cu practici din UE (modele și diferențe)
• Germania (Kurorte): Sistemul de Kurorte este bine reglementat, cu stațiuni recunoscute oficial, standarde medicale ridicate și integrare între tratamente balneare și asigurări sociale în anumite cazuri. Există un cadru istoric, intensivă reglementare locală și acces facil al turiștilor germani la astfel de servicii. Modelul german combină reglementare strictă, recunoaștere oficială a stațiunilor și promovare puternică. (De aceea nu se poate aplica și în România!)
• Cehia și Ungaria: Țări cu tradiție balneară au mixuri de finanțare publică și privată. În unele cazuri, pachete de tratament balnear sunt incluse în asigurări sociale pentru anumite categorii (pensionari, persoane cu indicații medicale), existând sisteme de acreditare și control al calității. România are potențial comparabil, dar îi lipsește în prezent coerența de reglementare și integrarea cu asigurările (din expunere reiese prea vag intenția de a crea această coerență).
Concluzie a comparației: Bunele practici includ clarificarea statutului (turism vs. serviciu medical), standarde stricte de calitate/acreditare, reguli de durabilitate a exploatării resurselor naturale și transparență în schemele de sprijin. Propunerea PSD merge în direcția acestor bune practici. Rămân (ca de obicei) lacune (detalii, garanții, evaluare ex ante/post). Altfel nu ar exista posibilitatea „manevrelor”! Cu avizul favorabil al CES! :)))))
Probleme textuale și juridice identificate în proiect (puncte critice) • Terminologie imprecisă între serviciu turistic și serviciu medical: necesită definire clară a serviciilor balneare care fac obiectul sprijinului (ex.: tratament medical prescris vs. servicii spa comerciale). • Delegare extensivă la norme metodologice, HG și ordine ministeriale fără criterii-limită clare: riscă lipsă de transparență, întârzieri și decizii discreționare. • Lipsa unor mecanisme obligatorii de evaluare cost beneficiu și selecție transparentă pentru accesare a fondului special și a schemelor de ajutor. • Nu se regăsesc în text garanții expres pentru protecția mediului și managementul durabil al resurselor naturale (monitorizare extracție ape/minerale, redevențe, studii de impact). • Nu sunt precizate clar criteriile de eligibilitate pentru facilitățile fiscale (ex.: condiții de menținere a locurilor de muncă, obligații de co finanțare, interdicții privind distribuirea profiturilor etc.).
Recomandări concrete (pentru protejarea interesului cetățeanului – adică cele pe care urmează să le evite toate comisiile!) a) Conformitate cu regulile UE privind ajutorul de stat Introducerea unei prevederi explicite: „Orice schemă de sprijin financiar/ fiscal prevăzută de prezenta lege se aprobă numai după evaluare economică și notificare conform OUG 77/2014, respectiv după obținerea avizului/deciziei Comisiei/autorității competente, acolo unde este aplicabil.” (astfel se reduc riscurile de recuperare ulterioară).
b) Clarificarea statutului serviciilor Distincție normativă clară între: (i) servicii balneare considerate acte medicale (cu accreditare MS, decontare CNAS, responsabilități profesioniste), și (ii) servicii turistice comerciale (hotel spa). Criterii pentru includere în pachetele finanțate public: indicații medicale, prescriere medicală, acreditare MS.
c) Mecanisme de transparență și selecție Proceduri competitive, criterii clare, evaluare cost beneficiu, obligații de cofinanțare și clauze anti abuz (clauze clawback) pentru beneficiarii de subvenții.
d) Protecția mediului și gestionarea resurselor Introducerea obligativității studiilor de impact, planurilor de exploatare durabilă și a monitorizării independente a extragerii factorilor naturali (apă, nămol), plus redevențe adecvate și mecanisme de protecție pentru resursele geologice.
e) Măsuri pentru calitate și drepturile pacienților Reguli stricte de acreditare medicală, registre publice ale operatorilor autorizați, proceduri de reclamații și răspundere clară pentru actele medicale; aliniere la Directivele UE privind drepturile pacienților (2011/24/UE). f) Monitorizare și evaluare independentă Cerința unui audit extern/independent periodic pentru fondul special și schemele de sprijin; publicarea anuală a tuturor contractelor, criteriilor și rezultatelor economice/sociale.