L535/2025
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general
|
| Număr de înregistrare: |
1087
|
| Vizibil: |
Da
|
| Data de postare a opiniei: |
16.11.2025 07:48:00
|
| De la: |
Liviu P
|
|
|
| Textul opiniei: |
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, vizând introducerea finanțărilor multianuale, reprezintă un subiect ce trebuie analizat cu obiectivitate, punând pe primul plan interesul național și al cetățenilor români.
1. Oportunitatea adoptării proiectului de lege Adoptarea proiectului de lege este, în principiu, oportună din perspectiva eficienței administrative și a planificării pe termen lung a sectorului nonprofit. Cadrul juridic actual, care restricționează finanțările la durata unui singur an bugetar, a fost identificat ca o limitare semnificativă.
Introducerea acordurilor-cadru pe o perioadă de maximum 4 ani ar permite: • Planificare strategică și predictibilitate pentru organizațiile nonprofit. • Stabilitate în angajarea personalului specializat și dezvoltarea de parteneriate durabile. • Reducerea poverii administrative și o mai bună concentrare pe rezultate concrete.
Cu toate acestea, oportunitatea reală depinde de modul în care va fi gestionat riscul impactului bugetar structural, care necesită o reorganizare a procedurilor existente și o monitorizare riguroasă pentru a evita discontinuitățile financiare.
2. Beneficiarii reali (ascunși) ai modificării legii Beneficiarul vizibil este sectorul nonprofit (ONG-urile), care dobândește stabilitate financiară și posibilitatea de a dezvolta proiecte complexe și sustenabile. Însă, din perspectivă obiectivă, beneficiarii reali sau ascunși care ar putea avea de câștigat cel mai mult sunt: • Marile ONG-uri și fundații internaționale: Proiectele complexe și multianuale (maximum 4 ani ) necesită o capacitate administrativă și financiară ridicată, existând riscul ca doar organizațiile „mari” să fie eligibile, excluzând ONG-urile mici și locale. Aceste organizații mari, adesea legate de interese străine sau de rețele globale, vor obține o predictibilitate sporită în accesarea fondurilor publice românești.
• Autoritățile finanțatoare: Acestea beneficiază de reducerea costurilor administrative și de optimizarea procedurilor de evaluare și monitorizare.
• Grupuri de interes politic/economic: Stabilitatea finanțării multianuale face ca anumite proiecte să fie mult mai valoroase. Prin controlul asupra autorităților finanțatoare, grupările politice pot dirija sume considerabile către fundații sau asociații aflate în sfera lor de influență, asigurându-le o sursă de venit stabilă pe 4 ani, fără a fi necesară realocarea anuală.
3. Beneficiile modificării propuse pentru toți cetățenii români Beneficiul direct pentru cetățeni ar consta în îmbunătățirea calității și continuității serviciilor oferite de organizațiile nonprofit la nivel local.
• Impact durabil în comunități: Proiectele sociale, educaționale și culturale ar putea fi planificate pe termen lung, generând un impact mai durabil.
• Eficiență sporită a banului public: Se așteaptă o creștere a eficienței în utilizarea fondurilor publice, deoarece proiectele vor avea un raport cost-beneficiu superior, ceea ce ar trebui să maximizeze impactul social generat de fiecare leu investit.
• Planificare locală mai bună: Comunitățile locale își vor putea planifica mai eficient propriile resurse și strategii de dezvoltare, cunoscând că anumite componente vor beneficia de sprijin financiar stabil.
4. Riscurile la care sunt expuși cetățenii români Riscurile asociate cu adoptarea modificărilor țin de lipsa de control și de potențialul de deturnare a scopului legii: • Lipsa de control bugetar anual: Deși se prevăd contracte anuale subsecvente pentru menținerea controlului, acordul-cadru pe 4 ani creează un angajament pe termen lung care poate fi dificil de revizuit. Dacă bugetul național nu prevede sumele necesare în anii următori, pot apărea discontinuități, punând în pericol proiecte vitale.
• Favorizarea ONG-urilor „de casă”: Stabilitatea financiară pe 4 ani este extrem de atractivă. Autoritățile finanțatoare ar putea fi tentate să aloce aceste contracte pe termen lung organizațiilor apropiate politic, asigurându-le o finanțare sigură, chiar dacă nu sunt cele mai performante.
• Risc MAJOR de excludere a organizațiilor mici/naționale: Condiționarea de a avea o capacitate mare ar putea marginaliza ONG-urile mici, dar autentice, care se concentrează pe interese strict locale și naționale, în favoarea entităților cu agendă globală sau politică.
5. Circuitul banilor și scurgerea către partidele politice Propunerea legislativă nu introduce un mecanism direct de scurgere a banilor către partidele politice, deoarece finanțarea este destinată activităților nonprofit de interes general. Totuși, circuitul indirect, care poate fi speculat, funcționează astfel: 1. Angajamentul multianual - o autoritate finanțatoare (controlată politic) încheie un acord-cadru de finanțare multianuală (max. 4 ani ) cu o organizație nonprofit (ONG). 2. Alocarea anuală - finanțarea se alocă anual pe baza contractelor subsecvente și a aprobării rapoartelor de progres. 3. Scurgerea (potențială) - ONG-ul primește fonduri publice stabile, ceea ce îi permite să angajeze personal și să achiziționeze servicii. • Donații/sponsorizări indirecte - o parte din banii primiți din fonduri publice (sau din resursele complementare atrase datorită stabilității) ar putea fi folosiți pentru a sprijini discret campanii politice, evenimente sau media favorabile partidului care a facilitat finanțarea. • Personal politic camuflat - personalul angajat de ONG-ul finanțat multianual ar putea fi, în realitate, activiști de partid sau persoane care, sub masca muncii nonprofit, desfășoară acțiuni cu caracter politic.
Acest mecanism este unul de favorizare politică prin asigurarea unei baze financiare stabile pentru entități afiliate, nu o scurgere directă, dar reprezintă un risc major de deturnare a banului public de la scopul său inițial.
6. Obligațiile ONG-urilor în schimbul stabilității financiare În schimbul predictibilității și stabilității financiare oferite de acordurile-cadru multianuale (maximum 4 ani), care le permite o mai bună planificare strategică și reducerea poverii administrative, organizațiile nonprofit care vor beneficia de aceste facilități ar trebuie să ofere în schimb garanții sporite de responsabilitate și performanță în slujba cetățeanului român: Beneficiu primit (stabilitate multianuală) Obligații și garanții oferite în schimb (Contrapartida la beneficii) Predictibilitate și planificare pe 4 ani Cofinanțare atragere de resurse Obligația de a asigura o cofinanțare sau de a atrage parteneriate complementare (private sau locale) de minimum 10% din valoarea totală a finanțării multianuale, pentru a dovedi sustenabilitatea și credibilitatea proiectului. Reducerea poverii administrative anuale Raportare extinsă de impact: Suplimentar față de raportul anual de progres și financiar, beneficiarul este obligat să depună un Raport de impact național la jumătatea perioadei (Anul 2) și la final (Anul 4), care să măsoare și să cuantifice efectele pe termen lung asupra comunităților și în raport cu interesul public definit. Angajament de cheltuieli pe termen lung Clauză de reziliere pentru non-performanță: Includerea în acordul-cadru a unei clauze de reziliere automată, cu recuperarea sumelor nejustificate, în cazul în care indicatorii de performanță (KPI) stabiliți inițial nu sunt atinși timp de doi ani consecutiv. Utilizare eficientă a fondurilor publice Disponibilitate publică a expertizei: Obligația de a organiza cel puțin un eveniment anual (conferință/seminar) în care să își prezinte public expertiza și rezultatele obținute din finanțarea multianuală, pentru a facilita transferul de cunoștințe către alte ONG-uri și administrația publică. Contribuție la procesul de legiferare Transfer de expertiză asumat: Beneficiarul se obligă ca, la cererea expresă a autorității finanțatoare sau a altor autorități publice și strict pe domeniul de specialitate al proiectului finanțat, să pună la dispoziție gratuit date, analize și expertiză tehnică dobândită, în scopul fundamentării deciziilor publice. Această participare nu este obligatorie pe toate actele normative, ci doar pe cele relevante pentru expertiza proprie.
Aceste obligații asigură că stabilitatea oferită prin lege este răsplătită cu o responsabilitate crescută și cu o concentrare neclintită pe rezultate durabile pentru toți cetățenii români.
Opinie personală: Adoptare cu amendamente stricte
Propunerea legislativă s-ar putea adopta, dar numai cu condiționarea modificărilor, prin impunerea unor amendamente stricte care să protejeze banul public și interesele naționale.
Argumente Pro (adoptare) • Eficiență și calitate a proiectelor: Finanțarea multianuală permite proiecte mai serioase, complexe și cu impact social mai mare. • Profesionalizarea sectorului: Stabilitatea de 4 ani facilitează angajarea și menținerea personalului specializat, ridicând standardele sectorului nonprofit.
Argumente contra (Respingere/Riscuri) • Risc de politizare și clientelism: Stabilitatea pe 4 ani crește miza și atracția pentru favorizarea ONG-urilor de casă, deturnând fondurile de la obiectivele naționale. • Rigiditate bugetară: Angajamentul pe 4 ani impune constrângeri semnificative asupra bugetelor anuale, putând afecta flexibilitatea în cazul unor crize sau priorități naționale neprevăzute.
Concluzie: Proiectul ar trebui adoptat numai după ce se introduc garanții legislative clare care să asigure: (1) O cotă de finanțare dedicată ONG-urilor mici și locale pentru a preveni excluderea acestora, și (2) Criterii de eligibilitate suplimentare care să filtreze organizațiile cu agende străine sau politice, punând accentul pe proiecte care servesc explicit interesele naționale și suveranitatea României.
|
|
|
|
|