Inițiativa este bine intenționată dar prematură în forma curentă: aproape acceptabilă ca politică publică doar după clarificări tehnice și juridice, analiză de impact riguroasă, norme metodologice și implementare etapizată (pilotare).
Peste 50 de motive pentru ... RESPINGEREA propunerii legislative în forma inițiatorului.
1. Motivare politică Adoptarea legii LSA nu reprezintă o măsură de control suveran național, ci un act de aliniere tehnică la strategiile supranaționale (Farm to Fork), care validează, sub denumirea de „lanț scurt,” accesul piețelor europene și extracomunitare. Acest lucru constituie o diluare inacceptabilă a suveranității economice și o acceptare implicită a globalizării, contrar luptei declarate a cetățenilor. Soluția politică autentică, conform așteptărilor societății civile, implică consolidarea controlului vertical de stat asupra lanțurilor de valoare și investiții, nu reglementarea microeconomică.
2. Motivare administrativă Propunerea introduce un cadru administrativ hiper-complex prin cele opt niveluri de proximitate și criteriile de evaluare multi-factoriale. Aceste prevederi generează o birocrație excesivă și sunt fundamental incompatibile cu obiectivul cetățenilor de simplificare radicală, automatizare și utilizare a Identității Digitale pentru eficientizarea instituțiilor. Sarcina administrativă crescută va consuma resurse care ar trebui direcționate către investițiile strategice.
3. Motivare juridică Limitarea ponderii prețului la maxim 50% pentru achizițiile agroalimentare, combinată cu utilizarea unor criterii subiective precum „impactul social,” creează o zonă propice pentru discreționaritate și favoritisme. Din punct de vedere juridic, această ambiguitate va duce la un număr sporit de litigii și contestații, afectând principiile de transparență și rațiune cerute pentru o administrație justă și eficientă.
4. Motivări practice 1. Definiții vagi/ambigue: definiția „lanțului scurt de aprovizionare” și delimitarea celor 8 niveluri geografice sunt neclare, conțin termeni deschiși la interpretare și creează incertitudine juridică. 2. Incoerențe terminologice și de structură: introducerea numeroaselor puncte noi (59.ggg–62.jjj) fără aliniere terminologică completă la restul Legii 98/2016. 3. Conflicte cu principiile generale ale achizițiilor publice: reducerea rolului prețului la maxim 50% ar putea afecta principiul economicității/eficienței cheltuirii banului public. 4. Lipsa unei fundamentări legislative solide pentru anumite mecanisme (ex.: modul de calcul al „prospețimii” în ore/zile; cum se probează utilizarea LSA). 5. Probleme de delimitare a competențelor administrative: trimiterea la arondări ANAF ori la nomenclatoare NUTS fără corelare procedurală clară poate genera suprapuneri de competențe. 6. Riscuri de litigii și neconstituționalitate: textul permite discreționaritate care va genera contestații frecvente, încălcând principiul securității juridice. 7. Lipsa/regimul normelor metodologice: nu este prevăzut un calendar și responsabilități clare pentru normele de aplicare, ceea ce afectează aplicabilitatea imediată. 8. Observații de tehnică legislativă: necesitatea clarificării tranziției pentru contractele aflate în derulare și pentru contractele în curs de pregătire la intrarea în vigoare. 9. Impact socio-economic insuficient documentat: expunerea de motive e optimistă, dar nu conține studii de impact detaliate (cost-beneficiu) pentru sectoarele afectate (industrie alimentară, procesare, distribuție). 10. Riscuri pentru micii procesatori: prevederile pot favoriza anumite tipuri de operatori locali dar pot exclude alți actori care asigură lanțul de aprovizionare (probleme de scală, volum, logistică). 11. Efecte asupra ocupării forței de muncă: posibile transferuri de costuri care pot afecta angajarea în industria alimentară; este necesară analiza efectelor pe muncă, salarizare, competitivitate a IMM-urilor. 12. Inegalități regionale: cele 8 niveluri pot produce tratamente diferențiate între regiuni, avantaje pentru anumite arii și dezavantaje pentru altele - necesitatea unor mecanisme compensatorii. 13. Lipsa măsurilor de sprijin concomitente: promovarea LSA fără politici de investiții, infrastructură logistică și de procesare locală ar putea produce rezultate limitate. 14. Necesitatea consultării partenerilor sociali în definirea criteriilor (prospețime, impact social) și a modalităților de apreciere. 15. Lipsa unei evaluări bugetare consolidate: expunerea de motive afirmă „fără impact bugetar”, dar limitarea rolului prețului la 50% poate conduce la creșteri de preț la achizițiile publice - Guvernul va cere evaluare bugetară pe termen scurt/mediu/lung. 16. Probleme de coerență interministerială: prevederile ating domenii multiple (AGRICULTURĂ, MEDIU, SĂNĂTATE, FINANȚE, ECONOMIE) și necesită coordonare; Nu există mecanisme de coordonare și un plan de implementare interministerial. 17. Riscul de creștere a costurilor serviciilor publice (cantine, spitale, școli) și impact asupra serviciilor sociale - cerință pentru evaluarea impactului pe beneficiari finali. 18. Implementare practică și capacitate administrativă: nu sunt specificate resurse administrative, instruire, sisteme informatice (inclusiv compatibilizare SEAP/SEAP module) pentru aplicare. 19. Compatibilitate cu obligațiile internaționale și politică comercială: necesitatea evaluării impactului asupra relațiilor comerciale și obligațiilor la nivel UE/WTO. 20. Solicitare reguli metodologice detaliate și calendar de intrare în vigoare. 21. Necesitatea clarificării definițiilor tehnice: termeni precum „produs agroalimentar” (în ce stadiu de prelucrare intră), „prospețime” (standard de calitate, indicatori), „niveluri LSA” - ministerul va cere norme tehnice clare. 22. Probleme de trasabilitate și certificare: cum se dovedește apartenența la LSA; necesitatea unor registre/etichete/trasee și costurile administrative aferente. 23. Risc de fragmentare a pieței interne: cerințele locale foarte stricte pot limita accesul producătorilor mai mari care desfășoară activități regionale/naționale. 24. Necesitatea mecanismelor de sprijin pentru producătorii locali (investiții, ambalare, logistică, facilități de acces pe piața publică). 25. Întrebări privind normele sanitare și fitosanitare care se aplică (corelare ANSVSA), inclusiv pentru prospețime și termene de livrare. 26. Necesitatea alinierii cu Politica Agricolă Comună și cu programele naționale de dezvoltare rurală. 27. Implicații practice în documentația de atribuire: introducerea criteriilor noi (prospețime, LSA, impact social) impune modificări semnificative ale documentației standard; nu există instrucțiuni clare și modele standardizate. 28. Riscul de creștere a contestațiilor: criteriile subiective conduc la litigii; nu există reguli de evaluare obiective, punctaj clar și metodologie de probare. 29. Probleme de compatibilitate SEAP/fluxuri informatice: necesitatea adaptării platformei (SEAP) pentru a prelua noile criterii și probe; costuri și termene de implementare. 30. Necesitatea clarificării rolului ANAF/NUTS în stabilirea arondărilor: sunt necesare clarificări pentru a evita erori în faza de calificare a ofertelor. 31. Reglementarea ex-ante a modului în care autoritățile contractante verifică și probează „utilizarea LSA”. 32. Risc de aplicare neunitară: fără norme metodologice, se vor genera aplicări diferențiate la nivelul autorităților contractante. 33. Contestarea afirmației „fără impact bugetar”: nu există analize detaliate care să arate cum limitarea ponderii prețului la 50% nu va duce la creșteri de preț la achiziții; cerere de estimare a creșterii costurilor la cheltuieli curente. 34. Riscul subfinanțării investițiilor: creșterea costurilor operaționale la achiziții poate reduce fondurile pentru investiții; cerere de scenarii financiare. 35. Necesitatea mecanismelor de monitorizare și raportare bugetară privind impactul LSA (indicatori, feed-back anual). 36. Probleme fiscale pentru operatori (identificare, trasabilitate) - impact asupra TVA, facturare, sisteme informatice (RO e-Factura). 37. Solicitarea unor stimulente financiare sau scheme de sprijin pentru adaptarea ofertanților locali (dacă se urmărește susținerea producătorilor locali). 38. Impact asupra concurenței pe piața furnizorilor: favorizarea operatorilor locali prin criterii LSA poate avea efecte protectioniste; ministerul va cere evaluarea efectelor asupra pieței interne și a lanțurilor valorice. 39. Risc de fragmentare a pieței de desfacere și de restrângere a oportunităților pentru operatorii care operează la scară mai mare. 40. Necesitatea măsurilor de sprijin pentru adaptarea IMM-urilor la cerințele noi (investiții în logistică, etichetare, certificare). 41. Posibile bariere administrative noi la intrarea pe piața achizițiilor publice care pot descuraja ofertanții. 42. Cerința unei analize de impact concurențial (studiu de piață) și scenarii privind creșterea prețurilor/eficiență. 43. Necesitatea metodologiei clare de calcul a impactului de mediu: termenul „măsură a performanței de mediu” (distanță/prospețime) necesită indicatori și metodologie științifică. 44. Riscul „greenwashing”-ului: fără reguli stricte, indicatorii de „utilizare LSA” pot fi folosiți formal, fără a produce reduceri reale ale emisiilor. 45. Propunerea trebuie corelată cu alte instrumente de mediu (certificări, calculare GHG) - ministerul va cere corelări tehnice cu inventarele emisiilor și cu politicile UE. 46. Impact asupra gestionării deșeurilor și ambalajelor (creșterea aprovizionării locale poate schimba fluxuri de ambalaje) - necesitate analiză adițională. 47. Prospețimea ca criteriu: definirea „prospețimii” în ore/zile ridică întrebări privind trasabilitate, control sanitar și logistică - MS va cere standarde clare aprobate științific. 48. Riscul compromiterii siguranței alimentare: prioritarizarea unor criterii non-sanitare în detrimentul cerințelor sanitare poate crea riscuri; MS va sublinia că normele sanitare sunt indisponibile la negociere. 49. Necesitatea de corelare cu cerințele HACCP, normele pentru alimente pentru consum colectiv și verificările ANSVSA. 50. Cerere de prevederi care să impună probe sanitare, condiții de transport și depozitare pentru a asigura siguranța consumatorilor. 51. Cerințe de trasabilitate și documentare: propunerea nu stabilește modalități concrete de verificare a apartenenței la LSA - ANSVSA va cere proceduri de control, evidență și certificare. 52. Definiția „produs agroalimentar” vs. produse procesate: clarificare necesară privind competențele ANSVSA în privința produselor prelucrate. 53. Probleme privind prospețimea și termenele de livrare: norme sanitare trebuie să circumscrie parametrii acceptabili, iar responsabilitățile autorităților contractante pentru controale trebuie clarificate. 54. Posibilă supraîncărcare a controalelor oficiale fără resurse suplimentare; ANSVSA va cere alocări de personal și proceduri clare. 55. Transparența informațiilor pentru consumatorii finali: propunerea nu prevede reguli privind etichetarea suplimentară (origine, data producției) necesare pentru a pune în practică „prospețimea” ca avantaj pentru consumator. 56. Risc de practici comerciale înșelătoare: fără reguli stricte privind modul de comunicare „producător local / LSA”, pot apărea afirmații înșelătoare. 57. Accesul public la informații: ANPC va cere ca informarea despre criteriile LSA și modul de aplicare în achizițiile publice să fie transparentă pentru cetățeni. 58. Necesitatea de corelare cu drepturile consumatorilor la siguranță și informare. 59. Risc de discriminare a ofertanților: preferința explicită pentru lanțuri scurte și pentru ofertanți locali poate constitui o restricție pentru operatorii din afara ariei sau pentru operatorii la scară mai mare; Consiliul va solicita analize privind compatibilitatea cu legislația concurenței și cu regulile UE privind tratamentul nediscriminatoriu. 60. Posibil efect protectionist: măsurile pot avea efect de protecție de facto a anumitor producători locali, reducând concurența și favorizând creșteri de preț. 61. Necesitatea de criterii neutre, proporționale și nediscriminatorii: recomandarea introducerii unor mecanisme care să asigure că LSA nu constituie un criteriu de excludere nejustificat. 62. Cererea unei analize economice detaliate (market impact assessment) care să cuantifice efectele asupra ofertelor și prețurilor pe piața relevantă. 63. Propunerea de măsuri compensatorii pentru a menține accesul la piață al operatorilor din alte zone (dacă se dorește menținerea unui cadru concurențial).

Restul amendamentelor în fișierul atașat