Se poate considera că propunerea legislativă pentru modificarea art. 906 din Codul de procedură civilă reprezintă un pas pozitiv și necesar în direcția restabilirii autorității legii și a garantării dreptului la executare silită în termen rezonabil.
Adoptarea propunerii legislative nu este suficientă și trebuie integrată în pachetul mai larg de reforme dorite și solicitate public de cetățeni, care vizează o depolitizare și o creștere a independenței sistemului judiciar pentru a garanta înfăptuirea corectă a actului de justiție.
Rămân de corectat, ÎNAINTE DE ADOPTARE, „câteva” chestiuni: 1. Propunerea introduce prevederi referitoare la pronunțarea unei încheieri „executorie” și la posibilitatea apelului (în text apare sintagma „Apelul se judecă de urgență cu citarea părților”), însă forma propusă nu precizează în mod clar competența instanței de apel, temeiul procedural și efectele de suspendare sau care produc modificări ale apelului. 2. Este necesară verificarea și evidențierea trimiterilor și corelărilor (ex.: art. 894, art. 906 alin. (4) și (5), dispoziții privind contestația la executare) și, dacă este cazul, introducerea de trimitere expresă la dispozițiile aplicabile (pentru a evita contradicții în aplicare). 3. Textul propus introduce limite (200 lei - 2.000 lei pe zi) în alin. (2) fără a clarifica criteriile de individualizare a cuantumului și modul de raportare la circumstanțe (ex.: posibilitatea stabilirii în funcție de gravitatea neexecutării, raport cu capacitatea patrimonială etc.). Lipsa unor criterii poate genera aplicări discreționare. 4. Propunerea prevede soluționarea „de urgență, prin încheiere dată în camera de consiliu cu citarea părților”. Este necesară confirmarea că această procedură respectă normele procedurale privind publicitatea actelor de procedură, dreptul la apărare și posibilitatea motivării încheierii. 5. Inserarea alineatului (1^1) prevede posibilitatea creditorului de a formula o nouă cerere după 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de respingere. Se impune clarificarea efectului acestei dispoziții asupra autorității lucrului judecat și asupra măsurilor de protecție ale debitorului (cum se evită reluarea iterativă fără criterii). 6. Expunerea de motive prezentată este sumară și nu conține evaluare detaliată a impactului asupra procedurilor judiciare, a compatibilității cu obligațiile internaționale (ex.: Convenția Europeană a Drepturilor Omului) și a efectelor asupra organizării instanțelor. 7. Este necesară precizarea expresă a aplicării în timp (dacă dispozițiile se aplică și dosarelor în curs sau numai celor viitoare) și, dacă se prevede aplicare imediată, stabilirea unor reguli tranzitorii clare. 8. Impact asupra debitorilor (persoane fizice și juridice): posibilă creștere a presiunii financiare (penalități zilnice), riscul suprasolicitării unor debitori vulnerabili și efecte asupra capacității de continuare a activității economice pentru întreprinderi mici. 9. Impact asupra mediului de afaceri și competitivității: pentru creditori comercianți (inclusiv bănci, furnizori) creșterea predictibilității executării poate reduce costuri de risc; însă penalități excesive pot produce efecte disproporționate în anumite sectoare. 10. Impact asupra pieței serviciilor juridice și executorilor: o creștere a cererilor și a apelurilor urgente poate genera volum suplimentar de activitate pentru avocați, executori judecătorești și instanțe, cu consecințe privind costurile și timpii de soluționare. 11. Impact administrativ și bugetar: posibilă majorare a volumului de proceduri urgente la instanțe și a activității executorilor, ceea ce poate implica costuri administrative și necesitatea de resurse umane/organizatorice suplimentare; impact bugetar direct limitat (în absența unor prevederi expres bugetare), dar cu posibile efecte indirecte (cheltuieli judiciare, costuri pentru servicii publice conexe). 12. Aspecte sociale și de protecție a consumatorului: există riscul ca dispoziții privind penalități zilnice standardizate să afecteze debitorii vulnerabili (persoane fizice, întreprinderi mici), necesitând mecanisme de protecție și criterii de individualizare. 13. Completarea expunerii de motive cu o evaluare de impact socio‑economic detaliată, incluzând: date statistice relevante (număr dosare execuționale anuale, durate medii, valoarea medie a creanțelor), estimarea efectului asupra mediului de afaceri, estimarea costurilor administrative suplimentare pentru instanțe și executori și analiza efectelor asupra debitorilor persoane fizice și întreprinderilor mici. 14. Prevederea unor criterii de individualizare a cuantumului penalităților (pentru a evita efecte disproporționate): ex. gradul de gravitate al neexecutării, comportamentul părților, capacitatea patrimonială a debitorului, impactul asupra continuării activității economice a debitorului, proporționalitatea sancțiunii. 15. Introducerea unor garanții procedurale și sociale pentru debitorii vulnerabili: mecanisme de evaluare a excepțiilor sau limitării penalităților în cazuri clar justificate (ex.: insolvență în curs, situații de forță majoră, persoane fizice aflate în imposibilitate reală de plată). 16. Evaluarea expresă a efectelor asupra întreprinderilor micro și mici și prevederea de măsuri specifice de protecție (de ex. praguri adaptate, posibilități de reeșalonare sau de mediere obligatorie prealabilă în anumite cazuri). 17. Reglementarea unei evaluări a resurselor necesare instanțelor și executorilor pentru a gestiona proceduri urgente și apeluri de urgență: estimare de personal, termene realiste, resurse IT și proceduri de prioritizare. 18. Considerarea introducerii unor reguli tranzitorii care să prevină suprasolicitarea imediată a instanțelor odată cu intrarea în vigoare (de ex. aplicare graduală, evaluări periodice). 19. Prevederea explicită a unui mecanism de monitorizare post‑implementare (raportare la termene fixe: 12 luni și 24 luni) privind efectele măsurii (durata executărilor, număr cereri/apele, cuantumuri încasate, efecte asupra debitorilor și creditorilor). 20. Consultarea extinsă a părților interesate (organizații ale creditorilor, asociații ale debitorilor/consumatorilor, organizații ale executorilor, mediul de afaceri, organizații ale întreprinderilor mici) pentru a identifica soluții practice și eventuale formule de echilibrare.
Amendamentele în atașament