Ziua de 22 aprilie, cunoscută în întreaga lume drept Ziua Planetei Pământ, ne invită să reflectăm la relația noastră cu natura și la responsabilitatea pe care o avem față de mediul înconjurător. Pentru Comisia pentru Mediu a Senatului României, această zi nu este doar una simbolică, ci un nou prilej de reafirmare a angajamentului nostru pentru un viitor sustenabil, curat și echilibrat pentru toți cetățenii. România are un potențial natural extraordinar – păduri, râuri, biodiversitate valoroasă, resurse care trebuie protejate și valorificate în mod responsabil. În același timp, ne confruntăm cu realități de mediu care nu pot fi ignorate: tăieri ilegale de păduri, poluare a aerului și apelor, gestionare deficitară a deșeurilor, dar și o presiune tot mai mare generată de schimbările climatice. Aceste provocări nu sunt noi, dar ele devin din ce în ce mai urgente și necesită acțiuni clare, consecvente și susținute pe termen lung. Comisia pentru Mediu lucrează permanent pentru a construi un cadru legislativ modern, funcțional și adaptat nevoilor actuale. Promovăm politici care pun accent pe: • protejarea pădurilor și reîmpădurirea terenurilor degradate, • îmbunătățirea calității aerului în orașe și zone industriale, • curățarea și conservarea surselor de apă, • tranziția către o economie circulară și gestionarea eficientă a deșeurilor, • sprijinirea energiei regenerabile și a inovației verzi. Vedem deja în toată țara exemple de comunități care se implică, de cetățeni care plantează, reciclează, aleg soluții mai prietenoase cu mediul. Aceste inițiative trebuie susținute și multiplicate. Instituțiile au responsabilitatea de a oferi cadrul, instrumentele și sprijinul necesar pentru ca aceste bune practici să devină regula, nu excepția. Ziua Planetei Pământ este și o invitație la colaborare. Protejarea mediului nu este doar sarcina autorităților – este un efort comun în care fiecare dintre noi contează. De la decidenți la administrații locale, de la companii la organizații neguvernamentale, de la profesori la elevi – toți putem contribui prin gesturi mici, dar importante: să alegem transportul sustenabil, să reducem risipa, să nu aruncăm deșeuri în natură, să plantăm un copac sau să ne implicăm în viața comunității. Comisia pentru Mediu își reafirmă angajamentul de a fi un partener activ în construcția unei Românii verzi și curate. Vom continua să susținem inițiativele care protejează patrimoniul natural al țării și să lucrăm, în mod deschis și colaborativ, pentru soluții eficiente, moderne și responsabile. Astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie de acțiune, consecvență și solidaritate. Să transformăm această zi într-un nou început. Pentru natură. Pentru sănătate. Pentru România.
Pe 22 martie, marcăm Ziua Internațională a Apei – un moment de reflecție și responsabilitate față de una dintre cele mai valoroase resurse ale României. Fiecare comunitate, fiecare instituție și fiecare cetățean are un rol în protejarea și valorificarea durabilă a apei – pentru sănătate, agricultură, industrie, energie, relaxare și pentru echilibrul ecosistemelor. Într-o perioadă marcată de presiuni climatice, secetă accentuată și creșterea cererii pentru resurse esențiale, gestionarea inteligentă și sustenabilă a apei este mai importantă ca oricând. De la captarea și tratarea apei potabile, până la prevenirea inundațiilor sau folosirea energiei din resurse geotermale, România are nevoie de investiții consistente și viziune strategică. Prin programe naționale și europene, se implementează proiecte ample în domeniul apei: • Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), derulat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), finanțează extinderea rețelelor de apă potabilă și canalizare, modernizarea stațiilor de epurare și reducerea pierderilor din sistemele existente; • Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) susține proiecte de infrastructură verde, inclusiv sisteme locale de alimentare cu apă și canalizare, dar și soluții pentru eficiența resurselor; • Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin Componenta C1 – Managementul Apei, urmărește realizarea a peste 1.280 km de rețele de apă și 2.300 km de canalizare, reabilitarea a 408 km de diguri, 13 baraje și 13 poldere, precum și digitalizarea procesului de monitorizare a resurselor de apă; • Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, gestionat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), finanțează extinderea rețelelor de apă și canalizare, reducând diferențele majore între mediul urban și rural. O atenție deosebită trebuie acordată folosirii responsabile a apei geotermale, o resursă cu potențial major în România. Aceasta poate fi valorificată atât pentru producerea de energie curată, cât și pentru zone de relaxare, tratament și turism balnear, contribuind astfel la dezvoltarea economică durabilă a unor întregi regiuni. Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) are o responsabilitate majoră în gestionarea apelor din domeniul public al statului și a infrastructurii Sistemului Național de Gospodărire a Apelor. Rolul său este esențial în prevenirea riscurilor climatice, protejarea surselor de apă, reabilitarea cursurilor de apă și monitorizarea calității acestora. Totodată, investițiile în infrastructura agricolă de irigații devin o urgență națională. În contextul actual, este crucială modernizarea și decolmatarea canalelor de irigații administrate de ANIF, creșterea capacității de stocare a apei și extinderea sistemelor de irigații pentru a asigura securitatea alimentară și stabilitatea fermierilor. Accesul la apă potabilă sigură, protejarea ecosistemelor acvatice, prevenirea deșertificării și adaptarea la noile condiții climatice sunt obiective care ne privesc pe toți. Investițiile realizate astăzi în infrastructura de apă sunt investiții în sănătate publică, siguranță și prosperitate. Ziua Internațională a Apei este un apel la solidaritate și acțiune. Gestionarea resurselor de apă este o datorie comună, iar succesul depinde de implicarea tuturor – autorități, instituții, comunități și cetățeni.
Astăzi marcăm Ziua Internațională a Pădurilor, sub tema „Pădurile și hrana”, un prilej să reflectăm la rolul esențial pe care pădurile îl au în viața noastră: de la hrană curată și apă sigură, până la aer respirabil și echilibru climatic. Pădurile acoperă o treime din suprafața planetei și sunt sursa de trai pentru milioane de oameni. În România, sute de mii de tone de fructe de pădure, plante medicinale, ciuperci sau miere provin din fondul forestier și susțin comunități locale. Dar pădurile nu se îngrijesc singure. În spatele echilibrului natural stă munca discretă, dar esențială, a silvicultorilor. Ei plantează, păzesc, regenerează și protejează pădurea în fața celor care o amenință. Știm cu toții că pădurea românească a trecut prin momente grele. Furtul de lemn, tăierile ilegale și lipsa de respect față de mediu au lăsat urme. Dar s-au făcut pași concreți: • se investește în monitorizarea digitală a pădurilor, • se extind acțiunile de împădurire, • iar legislația se întărește pentru a proteja patrimoniul verde al României. Gestionarea durabilă a pădurilor nu e doar o opțiune – este o responsabilitate națională. Comisia pentru Mediu rămâne angajată în promovarea politicilor care sprijină silvicultura responsabilă, combaterea tăierilor ilegale și extinderea suprafețelor împădurite. Pădurea înseamnă hrană, echilibru, siguranță și viitor. Să o protejăm cu respectul și seriozitatea pe care le merită. #ZiuaInternaționalăAPădurilor #21Martie #ComisiaPentruMediu #GestionareDurabilă #SilviculturăResponsabilă #Împădurire #LuptaÎmpotrivaTăierilorIlegale #ConteazăPentruViitor
Ziua Gărzii Naționale de Mediu – 22 de ani de la înființare, 22 de ani de acțiune pentru protecția mediului! Astăzi, 12 martie, marcăm Ziua Gărzii Naționale de Mediu, instituție esențială în aplicarea legislației de mediu și în protejarea resurselor naturale ale României. De 22 de ani, comisarii GNM sunt în prima linie a luptei împotriva poluării, a tăierilor ilegale de păduri și a tuturor activităților care pun în pericol sănătatea mediului și a cetățenilor. În toți acești ani, Garda Națională de Mediu a demonstrat că are un rol fundamental în menținerea echilibrului ecologic și în impunerea respectării normelor europene și naționale de mediu. Totuși, provocările cu care se confruntă sistemul rămân considerabile. Deficitul de personal, resursele insuficiente și nevoia de modernizare a instrumentelor de control sunt doar câteva dintre aspectele care necesită soluții urgente pentru ca această instituție să funcționeze la capacitate maximă. Combaterea poluării, gestionarea deșeurilor, protejarea biodiversității și prevenirea infracțiunilor de mediu sunt priorități care necesită o Garda Națională de Mediu puternică și bine susținută. În acest sens, este nevoie de o reformă clară și de măsuri concrete pentru a oferi comisarilor toate mijloacele necesare în munca lor de zi cu zi. În calitate de președinte al Comisiei pentru Mediu din Senatul României, îmi reafirm angajamentul de a susține îmbunătățirea cadrului legislativ și alocarea de resurse pentru o GNM mai eficientă. Fără un mecanism de control puternic și bine dotat, aplicarea legislației de mediu rămâne doar o intenție. Astăzi, transmit respect și apreciere tuturor celor care activează în cadrul Gărzii Naționale de Mediu. Munca lor este vitală pentru sănătatea noastră și pentru protejarea patrimoniului natural al României.