Ziua de 22 aprilie, cunoscută în întreaga lume drept Ziua Planetei Pământ, ne invită să reflectăm la relația noastră cu natura și la responsabilitatea pe care o avem față de mediul înconjurător. Pentru Comisia pentru Mediu a Senatului României, această zi nu este doar una simbolică, ci un nou prilej de reafirmare a angajamentului nostru pentru un viitor sustenabil, curat și echilibrat pentru toți cetățenii. România are un potențial natural extraordinar – păduri, râuri, biodiversitate valoroasă, resurse care trebuie protejate și valorificate în mod responsabil. În același timp, ne confruntăm cu realități de mediu care nu pot fi ignorate: tăieri ilegale de păduri, poluare a aerului și apelor, gestionare deficitară a deșeurilor, dar și o presiune tot mai mare generată de schimbările climatice. Aceste provocări nu sunt noi, dar ele devin din ce în ce mai urgente și necesită acțiuni clare, consecvente și susținute pe termen lung. Comisia pentru Mediu lucrează permanent pentru a construi un cadru legislativ modern, funcțional și adaptat nevoilor actuale. Promovăm politici care pun accent pe: • protejarea pădurilor și reîmpădurirea terenurilor degradate, • îmbunătățirea calității aerului în orașe și zone industriale, • curățarea și conservarea surselor de apă, • tranziția către o economie circulară și gestionarea eficientă a deșeurilor, • sprijinirea energiei regenerabile și a inovației verzi. Vedem deja în toată țara exemple de comunități care se implică, de cetățeni care plantează, reciclează, aleg soluții mai prietenoase cu mediul. Aceste inițiative trebuie susținute și multiplicate. Instituțiile au responsabilitatea de a oferi cadrul, instrumentele și sprijinul necesar pentru ca aceste bune practici să devină regula, nu excepția. Ziua Planetei Pământ este și o invitație la colaborare. Protejarea mediului nu este doar sarcina autorităților – este un efort comun în care fiecare dintre noi contează. De la decidenți la administrații locale, de la companii la organizații neguvernamentale, de la profesori la elevi – toți putem contribui prin gesturi mici, dar importante: să alegem transportul sustenabil, să reducem risipa, să nu aruncăm deșeuri în natură, să plantăm un copac sau să ne implicăm în viața comunității. Comisia pentru Mediu își reafirmă angajamentul de a fi un partener activ în construcția unei Românii verzi și curate. Vom continua să susținem inițiativele care protejează patrimoniul natural al țării și să lucrăm, în mod deschis și colaborativ, pentru soluții eficiente, moderne și responsabile. Astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie de acțiune, consecvență și solidaritate. Să transformăm această zi într-un nou început. Pentru natură. Pentru sănătate. Pentru România.
România are nevoie de acțiuni urgente și coordonate pentru a-și consolida securitatea energetică și a reduce prețul energiei Am participat astăzi, în calitate de președinte al Comisiei pentru Mediu din Senat, la Masa Rotundă privind Tranziția Energetică, organizată de Consiliul Investitorilor Străini (FIC) – un eveniment important de dialog între autorități, investitori și experți din domeniul energiei. Discuțiile s-au concentrat pe patru direcții-cheie: • liberalizarea pieței energiei, • creșterea rezilienței rețelei, • dezvoltarea tehnologiilor sustenabile, • atragerea investițiilor pentru securitatea aprovizionării. În cadrul sesiunii dedicate securității energetice, mi-a fost adresată întrebarea privind nivelul de pregătire al României în ceea ce privește dezvoltarea capacităților de stocare a energiei și necesitatea consolidării surselor de finanțare în acest domeniu. Mesajul meu a fost clar: fără soluții reale de stocare, întreaga tranziție energetică rămâne vulnerabilă. Prezentările din cadrul conferinței au evidențiat câteva realități de neignorat: • România are o creștere rapidă a capacităților din surse regenerabile (peste 203.000 de prosumatori și 2.440 MW instalați), dar nu are capacități de stocare adecvate. • În lipsa acestora, în anumite zile se înregistrează dezechilibre majore în rețea, fiind nevoie de reducerea producției din surse regenerabile – o pierdere de energie curată și un risc economic. • Prețul energiei variază semnificativ în Europa, iar România este în zona roșie, cu tarife ridicate – semn că trebuie să investim urgent în flexibilitate și stocare, pentru a amortiza fluctuațiile pieței. Din punct de vedere al măsurilor necesare, am subliniat: • lansarea unui program național pentru prosumatori cu baterii, complementar schemei Casa Verde Fotovoltaice, • definirea unor mecanisme de sprijin financiar pentru investiții în stocare la scară mare, • parteneriate public-private pentru tehnologii pilot în zone vulnerabile, • integrarea stocării în legislația strategică națională, ca pilon central al tranziției energetice. În concluzie, capacitățile de stocare nu mai pot fi tratate ca opțiuni, ci ca elemente critice pentru un sistem energetic sigur, eficient și accesibil pentru toți cetățenii. De asemenea, fondurile europene trebuie direcționate prioritar către aceste investiții, pentru ca România să poată beneficia pe deplin de potențialul său regenerabil și să scadă prețul energiei pentru populație și economie.
În perioada 13–14 aprilie 2025, senatorul arădean Glad Varga, președintele Comisiei pentru Mediu din Senatul României, a participat la Reuniunea Președinților Comisiilor pentru Climă și Energie din statele membre ale Uniunii Europene, organizată în cadrul Senatului Republicii Polone, la Varșovia. Evenimentul a reunit lideri parlamentari și experți în domeniul politicilor climatice și energetice, sub tema „Producția de energie cu emisii zero – către competitivitatea și securitatea Uniunii Europene”. Discuțiile s-au concentrat pe legătura esențială dintre procesul de decarbonizare și nevoia unei securități energetice consolidate la nivel european, într-un context geopolitic complex și imprevizibil. În cadrul intervenției sale, senatorul Glad Varga a subliniat importanța unei tranziții energetice echilibrate și a prezentat măsurile concrete luate de România în sprijinul acesteia. Printre direcțiile evidențiate se numără: • finanțări pentru cetățeni vulnerabili și pentru populația generală, prin PNRR și Administrația Fondului pentru Mediu, pentru instalarea de panouri solare și sisteme de stocare a energiei; • derularea programelor Electric Up 1 și 2, pentru sprijinirea companiilor în producția de energie verde; • investiții din Fondul pentru Modernizare pentru autorități locale și mediul de afaceri, destinate înființării de parcuri fotovoltaice; • lansarea de apeluri de finanțare pentru fabrici de reciclare, ca parte a strategiei naționale pentru economia circulară; • proiecte pentru întărirea rețelelor electrice și dezvoltarea capacităților de stocare, esențiale pentru echilibrarea sistemului energetic și valorificarea energiei produse din surse regenerabile. Președintele Comisiei pentru Mediu din Senatul României a atras atenția și asupra necesității unei dezvoltări durabile, care să țină cont de protejarea terenurilor agricole: „Susținem dezvoltarea energiei regenerabile, dar nu în detrimentul securității alimentare. Trebuie să evităm instalarea panourilor solare pe terenuri fertile și să încurajăm utilizarea terenurilor degradate, a acoperișurilor sau a zonelor industriale pentru aceste investiții”, a precizat Glad Varga a subliniat și că tranziția energetică înseamnă mai mult decât reducerea emisiilor: „Este o oportunitate pentru România și întreaga Uniune Europeană de a reduce facturile la energie, de a crea locuri de muncă noi și de a garanta independența energetică. Mă bucur că, în calitate de președinte al Comisiei pentru Mediu din Senatul României, pot contribui activ la aceste eforturi europene care dau direcție viitorului nostru comun” Participarea la reuniunea de la Varșovia reconfirmă angajamentul României pentru atingerea obiectivelor climatice, întărirea securității energetice și consolidarea unei economii sustenabile și competitive la nivel european.
Pe 22 martie, marcăm Ziua Internațională a Apei – un moment de reflecție și responsabilitate față de una dintre cele mai valoroase resurse ale României. Fiecare comunitate, fiecare instituție și fiecare cetățean are un rol în protejarea și valorificarea durabilă a apei – pentru sănătate, agricultură, industrie, energie, relaxare și pentru echilibrul ecosistemelor. Într-o perioadă marcată de presiuni climatice, secetă accentuată și creșterea cererii pentru resurse esențiale, gestionarea inteligentă și sustenabilă a apei este mai importantă ca oricând. De la captarea și tratarea apei potabile, până la prevenirea inundațiilor sau folosirea energiei din resurse geotermale, România are nevoie de investiții consistente și viziune strategică. Prin programe naționale și europene, se implementează proiecte ample în domeniul apei: • Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), derulat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), finanțează extinderea rețelelor de apă potabilă și canalizare, modernizarea stațiilor de epurare și reducerea pierderilor din sistemele existente; • Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) susține proiecte de infrastructură verde, inclusiv sisteme locale de alimentare cu apă și canalizare, dar și soluții pentru eficiența resurselor; • Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin Componenta C1 – Managementul Apei, urmărește realizarea a peste 1.280 km de rețele de apă și 2.300 km de canalizare, reabilitarea a 408 km de diguri, 13 baraje și 13 poldere, precum și digitalizarea procesului de monitorizare a resurselor de apă; • Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, gestionat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), finanțează extinderea rețelelor de apă și canalizare, reducând diferențele majore între mediul urban și rural. O atenție deosebită trebuie acordată folosirii responsabile a apei geotermale, o resursă cu potențial major în România. Aceasta poate fi valorificată atât pentru producerea de energie curată, cât și pentru zone de relaxare, tratament și turism balnear, contribuind astfel la dezvoltarea economică durabilă a unor întregi regiuni. Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) are o responsabilitate majoră în gestionarea apelor din domeniul public al statului și a infrastructurii Sistemului Național de Gospodărire a Apelor. Rolul său este esențial în prevenirea riscurilor climatice, protejarea surselor de apă, reabilitarea cursurilor de apă și monitorizarea calității acestora. Totodată, investițiile în infrastructura agricolă de irigații devin o urgență națională. În contextul actual, este crucială modernizarea și decolmatarea canalelor de irigații administrate de ANIF, creșterea capacității de stocare a apei și extinderea sistemelor de irigații pentru a asigura securitatea alimentară și stabilitatea fermierilor. Accesul la apă potabilă sigură, protejarea ecosistemelor acvatice, prevenirea deșertificării și adaptarea la noile condiții climatice sunt obiective care ne privesc pe toți. Investițiile realizate astăzi în infrastructura de apă sunt investiții în sănătate publică, siguranță și prosperitate. Ziua Internațională a Apei este un apel la solidaritate și acțiune. Gestionarea resurselor de apă este o datorie comună, iar succesul depinde de implicarea tuturor – autorități, instituții, comunități și cetățeni.
Astăzi marcăm Ziua Internațională a Pădurilor, sub tema „Pădurile și hrana”, un prilej să reflectăm la rolul esențial pe care pădurile îl au în viața noastră: de la hrană curată și apă sigură, până la aer respirabil și echilibru climatic. Pădurile acoperă o treime din suprafața planetei și sunt sursa de trai pentru milioane de oameni. În România, sute de mii de tone de fructe de pădure, plante medicinale, ciuperci sau miere provin din fondul forestier și susțin comunități locale. Dar pădurile nu se îngrijesc singure. În spatele echilibrului natural stă munca discretă, dar esențială, a silvicultorilor. Ei plantează, păzesc, regenerează și protejează pădurea în fața celor care o amenință. Știm cu toții că pădurea românească a trecut prin momente grele. Furtul de lemn, tăierile ilegale și lipsa de respect față de mediu au lăsat urme. Dar s-au făcut pași concreți: • se investește în monitorizarea digitală a pădurilor, • se extind acțiunile de împădurire, • iar legislația se întărește pentru a proteja patrimoniul verde al României. Gestionarea durabilă a pădurilor nu e doar o opțiune – este o responsabilitate națională. Comisia pentru Mediu rămâne angajată în promovarea politicilor care sprijină silvicultura responsabilă, combaterea tăierilor ilegale și extinderea suprafețelor împădurite. Pădurea înseamnă hrană, echilibru, siguranță și viitor. Să o protejăm cu respectul și seriozitatea pe care le merită. #ZiuaInternaționalăAPădurilor #21Martie #ComisiaPentruMediu #GestionareDurabilă #SilviculturăResponsabilă #Împădurire #LuptaÎmpotrivaTăierilorIlegale #ConteazăPentruViitor
Președintele Comisiei pentru Mediu din Senatul României, senatorul Glad-Aurel Varga, împreună cu secretarul comisiei, senatorul Luca Mălăiescu, au avut astăzi o întâlnire cu Excelența Sa, ambasadorul Republicii Cehe la București, consolidând astfel buna colaborare interparlamentară dintre România și Cehia. „Am subliniat importanța schimbului de bune practici în domenii de interes comun, precum protecția mediului, energia regenerabilă și dezvoltarea durabilă. Suntem deschiși să consolidăm dialogul și să promovăm inițiative legislative care să sprijine obiectivele noastre comune la nivel european. Această colaborare va contribui la aprofundarea relațiilor bilaterale și la o mai bună coordonare în cadrul forurilor internaționale”, a precizat senatorul PNL, Glad-Aurel Varga. Întâlnirea a abordat subiecte de interes în domeniul protecției mediului, colaborarea interparlamentară fiind esențială pentru România, mai ales în privința îmbunătățirii legislației de mediu. În acest context, Comisia pentru Mediu din Senatul României a acceptat invitația domnului senator Zbyněk Linhart, președintele Comisiei pentru dezvoltare teritorială, administrație publică și mediu din Senatul Republicii Cehe, de a efectua o vizită oficială în Republica Cehă. „Considerăm această oportunitate esențială pentru schimbul de experiență și consolidarea colaborării bilaterale în vederea dezvoltării unor politici eficiente de protecție a mediului”, a concluzionat președintele Comisiei pentru Mediu, Glad-Aurel Varga.