țara noastră se află în topul țărilor europene la numărul de disciplinelor de studiu. Sistemul de învățământ preuniversitar trebuie să treacă prin reforme consistente care vizează managementul școlar, calitatea programelor școlare, a resurselor umane și a infrastructurii școlare, însă nu putem neglija faptul că timpul petrecut de copii în spațiu școlar este din ce în ce mai puțin, iar această perioadă a accentuat decalajele între copiii din diverse categorii sociale. Pe termen mediu și lung, menținerea unui număr minim de zile de școală poate să reprezinte modalitatea prin care estompăm decalajele accentuate de situația epidemiologică.”

Senatorul USR PLUS Sebastian Cernic, membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Mediteranei, a participat, joi, 15 aprilie 2021, la Conferința parlamentară „Provocări globale și amenințări în contextul pandemiei de COVID-19: Terorismul și extremismul violent”.
Sebastian Cernic: ” Evaluarea ameninţării terorismului împreună cu sustenabilitatea democraţiei în faţa pandemiei de COVID-19 reprezintă puncte cheie in contextul actual. Prevenirea şi combaterea terorismului şi a extremismului violent alături de promovarea şi protejarea drepturilor victimelor, constituie angajamente de drept ale României la scară internațională.”
 

Cristi Berea: “USRPLUS este prima formațiune politică ce își asumă public transparentizarea concursurilor din sistemul public. De exemplu promovăm în social media posturile scoase la concurs pe data de 22 aprilie pentru conducerea Casei de Asigurări de Sănătate din fiecare județ pentru a atrage cât mai mulți specialiști către această instituție care joacă un rol extrem de important în sistemul medical și decontarea tratamentului pacienților. Același principiu trebuie aplicat și pentru conducerea spitalelor din subordinea autorităților locale sau centrale. Fac un apel către fiecare director administrativ de spital din Iași să publice planul de management prezentat la momentul în care au fost numiți în funcție sau au participat la concursuri și obiectivele pe care le-au îndeplinit până în prezent. Doar comparând planurile cu realizările, putem cuantifica indicatorii de performanță și stabili dacă acele persoane își merită funcțiile ocupate și toate beneficiile de care se bucură.”

Comisiile economice, industrii și servicii și, respectiv, cea pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale au dezbătut proiectul de lege pentru ajutorarea consumatorului vulnerabil. 
Luând cuvântul în timpul dezbaterilor, senatoarea USR PLUS, Silvia Dinică, președinta Comisiei economice, industrii și servicii din Senat, a reiterat că definirea ”consumatorului vulnerabil” este esențială pentru asigurarea accesului la un trai civilizat pentru sute de mii de familii aflate sub pragul sărăciei.

Silvia Dinică: ”Legea consumatorului vulnerabil este una pe care o așteptăm de câțiva ani. Scopul nostru este să avem o lege bună, care să producă efecte și care să îi identifice pe consumatorii vulnerabili. Vrem să ajungem la cei care au cea mai mare nevoie. Proiectul de lege inițiat de coaliția de guvernare definește în mod clar categoria consumatorului vulnerabil și vine cu o serie de măsuri financiare și non-financiare pentru ajutorarea acesteia.”

Senatoarea USR PLUS Simona Spătaru, vicepreședintă a Comisiei Juridice din Senat, a depus o inițiativă legislativă privind eliminarea pensiilor speicale ale aleșilor locali prin abrogarea art.210 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ. De asemenea, Simona Spătaru cere ca inițiativa să fie dezbătută în procedură de urgență.
 

Simona Spătaru: ”Traficul de persoane reprezintă, în fapt,  o formă de sclavie modernă. Conform datelor analizate de Organizaţia Naţiunilor Unite, un procent îngrijorător de 30% dintre victimele traficului de persoane sunt minori, iar 23% din numărul total de victime identificate sunt fete. Scopurile în care sunt traficate victimele sunt preponderent scopuri sexuale (în cazul fetelor, şi al femeilor) sau pentru muncă forţată (în cazul bărbaţilor şi băieţilor)'.
 

Cristian Bordei: ”În numeroase localități din mediul rural nu există nici un dispensar, iar distanțele sunt lungi pentru a ajunge la acestea. Când vine vorba de medicină școlară, cifrele sunt într-adevăr îngrijorătoare. La nivelul întregii țări există doar 88 de cabinete medicale școlare, deși medicina școlară are rolul de monitorizare a stării de sănătate a elevilor, de educare a principiilor unui stil de viață sănătos, respectiv de asigurare a urgențelor în unitățile de învățământ.”
 

Silvia Dinică: ”În spatele unor calcule și strategii complicate, stă un raționament simplu. Dacă piața de capital crește, se întâmplă 2 lucruri. Primul: companiile își pot finanța investițiile - adică pot cumpăra bunuri și servicii de la alte companii și pot angaja oameni noi. Iar al doilea: investitorii - adică cei care finanțează aceste cheltuieli - vor primi o parte din banii rezultați de pe urma activităților economice pe care le sprijină.”
 

Marius Bodea:”Faptul că orașele mari sunt prospere, iar satele și comunele au rămas mult în urma dezvoltării economice este un lucru îngrijorător. Prea mulți ani, ruralul a fost doar un rezervor electoral pentru PSD, partid care i-a tratat pe săteni ca pe niște cetățeni de mâna a doua, pe care poți să-i păcălești la nesfârșit!
Nu a existat, în acești 30 de ani, nici o strategie pentru dezvoltarea ruralului, nu au existat planuri de investiții. Au fost transformate artificial câteva comune în orașe mici, pentru că Guvernul Năstase a vrut să păcălească UE, dar problemele au rămas și chiar s-au adâncit.”

Liderul Grupului parlamentar al USR PLUS din Senatul României, domnul Radu-Mihai Mihail, a avut o întrevedere cu E.S. domnul Roelof van Ees, ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în România, ieri, 13 aprilie a.c.

În cadrul dialogului, liderul Grupului parlamentar al USR PLUS din Senatul României a punctat necesitatea continuării eforturilor în vederea asigurării unor condiții de muncă și de cazare conform standardelor europene pentru lucrătorii români din Regatul Țărilor de Jos, în contextul pandemiei de Sars-Cov2.

Senatorul USR PLUS Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a participat la Conferința interparlamentară COVID-19: Impactul asupra sănătății și efectele sociale din data de 13 aprilie 2021, organizată în cadrul dimensiunii parlamentare a președinției portugheze.
În alocuțiunea sa, Ștefan Pălărie a precizat că „cea mai afectată categorie de persoane este cea a copiilor, din nefericire într-o dublă măsură, pe de-o parte, în mod direct, prin deficiențele sistemului de învățământ online, care împiedică accesul la educație, iar pe de altă parte ca urmare a scăderii veniturilor pentru părinții care și-au pierdut locurile de muncă”.
 

USR PLUS cere președintelui Comisiei pentru Drepturile Omului, senatorul PSD MATEI Constantin-Bogdan, să se asigure că toți candidații propuși pentru funcția de președinte al Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități respectă toate cerințele legale ale procedurii. De asemenea, USR PLUS îi cere Președintelui Comisiei pentru Drepturile Omului să asigure ca audierea sa aiba caracter public, aceasta însemnand  atrât accesul reprezentanților ONG-urilor care au propus candidaturi cât și al presei – cu respectarea măsurilor de siguranță epidemiologică – precum și transmiterea live a audierilor.
 

Simona Spătaru, vicepreședintă a comisiei juridice: ”Faptele pentru care s-a votat imprescriptibilitatea răspunderii penale sunt foarte grave, mai ales că deseori   victimele sunt chiar cei mai  vulnerabili membri din societate: copiii și tinerele femei din familiile defavorizate. Asemenea fapte au devenit extrem de numeroase și înăsprirea cadrului legal era foarte necesară.”

Narcis Mircescu, membru în comisia de buget, finanțe și piață de capital: ”Este absurd ca AGA sa stabilească salariile directorilor generali ai companiilor de stat din care, apoi se calculează cuantumul de 15% care le revine lor, membrilor AGA. Acesta este furt din banul public!”

Ștefan Pălărie: ”Suntem în punctul acesta ca rezultat a 30 de ani de amânare a unor reforme atât de necesare. Încă nu putem respira un aer al transparenței în învățământul universitar românesc. Au spus-o studenții, a spus-o presa de specialitate, au spus-o pe diferite voci instituții din România, dar și foști miniștri ai educației care au făcut pași în această direcție, dar care își doresc sa vadă un efort accelerat pentru următorii ani. La presiunea publică contribuie fiecare anchetă jurnalistică, reclamație sau petiții publice, fiecare împotrivire a studenților sau profesorilor atunci când lângă ei se comite o nedreptat. E nevoie de un real curaj de a face câteva lucruri extrem de simple.”
 

Irineu Darău: ”Vreau să subliniez cât de vast e subiectul acesta al integrității, transparenței, echității și, până la urmă, încrederii în sistemul de învățământ. Într-adevăr, și eu consider că aceste principii trebuie promovate și implementate foarte concret „da capo al fine” în sistemul de învățământ, începând de la cele mai mici vârste până la cele mai mari. Cred că e vorba și de integritate academică - și s-a vorbit deja destul de mult despre acest aspect - dar și despre transparența în concursuri și în acordarea și promovarea pe posturi. Cred că e vorba și despre managementul transparent și integru în sistemul universitar.”

Cristian Ghica: ”Discriminarea, rasismul, accesul limitat la servicii sociale de bază, cum sunt școala și asistența medicală, toate acestea sunt greutăți pe care foarte mulți romi le înfruntă zi de zi. Romii trebuie ajutați să iasă din acest cerc vicios al sărăciei și al excluziunii sociale. Iar ajutorul trebuie să vină în primul rând de la autoritățile publice locale.”

(textul integral al declarației, în articol)

Ștefan Pălărie: ”Cu cât o instituție este mai integră cu atât este mai transparentă. Cu cât este mai transparentă cu atât se bucură de un grad mai mare de încredere din partea societății. Din păcate România continuă să fie țara în care jurnaliștii de investigație ce publică date despre presupusele “fabrici de doctorate” primesc amenințări cu moartea. Plagiatul nu este doar furt, ci și o practică cu un profund caracter imoral, pentru că cei care plagiază nu au nicio rezervă în a-și aroga meritele pentru o muncă la care nu au contribuit cu nimic. Astfel, ei le fură adevăraților autori șansa de a fi valorizați și recunoscuți corespunzător.”

(textul integral al declarației politice, în articol)

Silvia Dinică: ”Pentru 2021, Goldman Sachs estimează o creștere economică în Zona Euro de 5,1%, în SUA de 7,2% iar în România de 9%. Dar aceste cifre sunt strict legate de succesul campaniei de vaccinare. Toate prognozele economice arată că de rapiditatea cu care pandemia este ținută în frâu depinde performanța României pe următorii ani. Avem șansa de a ieși din criză mai puternici decât am intrat.”

(textul integral al declarației politice, în articol)

Sebastian Cernic: ”Abandonul școlar, lipsa de interes pentru educație și de pregătire profesională a tinerilor duce la alte fenomene care afectează direct piața muncii.  Crearea de oportunități și programe de pregătire profesională a tinerilor va trebui să fie una din politicile țării noastre în viitor, pentru a oferi generațiilor viitoare încrederea că România poate fi acasă pentru ei.  În momentul de față, prin Programul Național de Redresare și Reziliență, prin Pilonul VI, aflat în dezbatere publică, sunt prevăzute finanțări de peste 1.3 miliarde de euro pentru politicile care vizează educația, tineretul și sportul. Orice investiție în generațiile viitoare reprezintă șansa unui viitor mai bun și pentru ei și pentru România”.
(textul integral al declarației politice, în articol)

Marius Bodea: ”Politicieni fără scrupule și doar cu proiecte personale, readuc la suprafață ideologii și discursuri pe care le credeam deja depășite, bune doar de studiat în școală, nu readuse în societate. Din păcate, unii au înțeles că singura lor șansă de a conta în politică este de a revitaliza strigoii trecutului și de a alimenta derapaje care nu au mai fost specifice poporului român din ultimii 30 de ani.”
 
(textul integral al declarației politice, în articol)

Cristi Berea: ”Agresivitatea verbală și incitarea la un comportament violent au devenit lucruri comune în mai toate păturile sociale. Fie că ești în Parlamentul României, pe stradă, la serviciu sau acasă, oriunde poți deveni victima unor injurii sau chiar agresiuni fizice. Poate că e timpul să devenim mai implicați în viața comunității și poate că vom putea fi noi exemplul de care societatea are nevoie. Ceea ce promovăm sau acceptăm resemnați se va răsfrânge mai târziu asupra calității vieții și chiar asupra siguranței noastre.”
 

Gheorghiță Mîndruță: ”Adoptarea acestei legi conferă mai multă stabilitate unei instituții care se bucură de încrederea și de respectul poporului român. Armata română a suferit mutații calitative majore din momentul în care țara noastră a aderat la NATO și soldații români au început să participe în mod curent la misiuni internaționale de menținere a păcii în Afganistan sau Irak. În acest moment, rezerva operațională a armatei este îmbătrânită și e nevoie de aceste modificări pentru a face înrolarea atractivă pentru civili.”

Irineu Darău: ”Această lege voia să transforme AOSR într-o entitate care nu ar fi dat socoteală nimănui, cu Statut adoptat exclusiv de către propria Adunare Generală, dar finanțată în totalitate de la bugetul de Stat. Academia Oamenilor de Știință din România este irelevantă în clasamentele internaționale, iar aproape întreg bugetul este consumat pentru plata indemnizațiilor și salariilor. În anul 2019, doar puțin peste 2% dintre cheltuieli au fost destinate activităților efective! Sunt convins că, având în vedere cei peste 350 de membri, activitățile Academiei ar trebui să poată fi cu ușurință finanțate din venituri proprii -  dacă membrii săi se dovedesc a fi adevărați oameni de știință și nu impostori. Contribuția AOSR la cercetarea științifică din România pur și simplu nu există, dar printre membrii ei de bază se numără Ion Iliescu, Ecaterina Andronescu și Teodor Meleșcanu. Performanța și calitatea trebuie să preceadă finanțarea - și nu invers! ”

Radu Mihail: ”Am aflat cu surprindere despre blocajul în relația cu autoritățile din Republica Moldova pe subiectul construirii unui pod nou peste Prut, la Ungheni. Pare că actualul guvern socialist nu vrea ca acest pod să fie construit de România sau cu fonduri europene.  Dacă guvernul socialist are o problemă ideologică în acest sens, blocarea unor obiecte de infrastructură care ar permite dezvoltarea Republicii Moldova e un gest cel puțin cinic în raport cu cetățenii. Reiterez că prioritatea noastră e să acordăm tot sprijinul necesar ca să conectăm Moldova la Uniunea Europeană, dincolo de partide și opinii personale, administrația trebuie să lucreze în folosul cetățeanului.”

Radu Mihail: ”Cât de iresponsabili sunt domnii Ciolacu, Ghiță, Simion sau senatoarea Șoșoacă să incurajeze oamenii să se bulucească fără măști în fața unor spitale unde oamenii suferă din cauza COVID? Ce este aia ”empatie”? Sau câtă lipsă de respect și considerație pentru personalul medical ce se luptă zilnic – de un an de zile - cu pandemia? Populismul și extremismul agresiv reprezintă o plagă gravă care, dacă nu este tratată la timp, poate aduce dezastre. Comuniștii și fasciștii s-au cățărat la putere și au distrus societăți întregi exact în acest mod. E momentul sa spunem stop aberațiilor!”

(textul integral al declarației politice, în articol)

Sebastian Cernic: ”Să știți că perspectiva revenirii la o viață normală este reală, pentru că avem vaccin. Cei pe care i-am văzut pe străzi peste tot prin țară nu reprezintă adevărata Românie! Adevărata Romania stă la coada la vaccinare, pentru că oamenii de bună-credință știu că depinde de fiecare dintre noi să scăpăm de virus, să ne putem bucura din nou de o viață liberă.”

(textul integral al declarației politice, în articol)

Silvia Dinică: ”Vă mărturisesc că sunt îngrijorată de faptul că adevărul a ajuns să fie măsurat prin intensitatea strigătului prin care este exprimat. De faptul că orice este „mainstream” capătă prezumția falsității tocmai prin faptul că are o autoritate în spate. Doctorii sunt ponegriți iar vracii adulați pentru curajul de a fi în contradicție cu „norma”. Profesorii au devenit indezirabili, în favoarea unor figuri mondene și dubioase. Orice pare „altfel” este bun. A ști înseamnă a contesta. A striga înseamnă a convinge.”

(textul integral al declarației politice, în articol)

Ștefan Pălărie: ”Dacă în perioada 2011-2015 aveam 36 de săptămâni în care copiii mergeau la școală, în 2016-2017 au rămas 35 de săptămâni, în 2018-2019 34 de săptămâni, ca anul acesta să avem 33 de săptămâni. Avem un volum mare de informații care trebuie asimilat într-un timp extrem de scurt. Copiii noștri pot deveni stresați, îngrijorați, chiar sperați de faptul că nu pot reține tot ceea ce li se predă. Nu ne putem juca cu asta!”

(textul integral al declarației politice, în articol)

Marius Bodea: ”Iliescu a numit în colegiul IRRD, pe viață, persoane apropiate lui, iar după ce nu a mai fost președinte al țării a devenit președinte la acest institut pe care și l-a pregătit ca o sinecură pentru el, pentru cel care l-a ajutat în 1989 să preia puterea și pentru cei care după 1989 l-au ajutat să o mențină. Mandatul membrilor Colegiului IRRD nu are o limită, potrivit legii strâmbe adoptată de PSD. O aberație în sine, practic acești oameni nu riscă nimic dacă nu fac nimic. Din contră.”
(textul integral al declarației politice, in articol)

Remus Negoi: ”Sub nicio formă, nu vom accepta ca astfel de poziții să afecteze respectarea regulilor! Pentru că suntem într-o situație excepțională, care nu  este aleasă nici de putere, nici de opoziție! Suntem într-o perioadă extrem de dificilă, în care tuturor ne este greu! Asta nu înseamnă că trebuie să punctăm politic din această situație. Pentru că e vorba de viețile oamenilor, e vorba de diferența între viață și moarte, pe care unii politicieni nu o înțeleg, iar alții o înțeleg, dar profită de ea.”

(textul integral al declarației politice, în articol)

Radu Mihail: ”Una din marile nemulțumiri ale românilor din Diaspora este felul în care funcționează aparatul administrativ din România în comparație cu felul în care funcținează el în țări din vestul Europei. Mulți dintre ei, care vor <<o țară ca afară>> ar  vrea să contribuie la modernizarea administrației românești deoarece știm cu toții că o țară se schimbă prin cei care nu mai vor să stea deoparte!”.   
 

Silvia Dinică: ” Odată cu anul 2020, termenul ultimei strategii naționale de învățare pe tot parcursul vieții, avem un spațiu de inovare pe care nu îl putem rata. Avem șansa de a proiecta, dar mai ales de a implementa, o strategie care să privească persoana adultă dintr-o perspectivă complexă și care să răspundă și nevoilor sale personale, nu doar celor profesionale - și ele din ce în ce mai acute.” 

(textul integral al declarației politice, în articol)

Marius Bodea: ”Reforma, un cuvânt atât de des folosit în ultimii 30 de ani, este într-adevăr cheia PNRR și pentru următorii cinci ani. Dincolo de investiții vitale, acest instrument presupune faptul că ne asumăm reforma administrației publice sau a sistemului de pensii. PNRR este momentul zero pentru administrația publică din România. Ca să putem absorbi 30 de miliarde de euro în doar 5 ani, pentru proiecte fezabile, avem nevoie de profesioniști și de o administrație care să funcționeze impecabil.”

(textul integral al declarației politice, în articol)

Sebastian Cernic: ” Prin deschiderea drumurilor spre Moldova, prin investiții în autostrăzile A7, A8 și A13, vom avea a doua unire între Moldova și celelalte regiuni istorice ale României. Aceste investiții în infrastructura rutieră vor lega comunitățile între ele, vor apropia oamenii, vor deschide noi oportunități economice și, mai mult decât atât, vor contribui la bunăstarea celor din zona noastră.”

(textul integral al declarației politice, în articol)

Senatorul USR PLUS de Constanța, Remus Negoi, consideră că protejarea patrimoniului este o datorie, a noastră, a tuturor şi ne va face, pe noi toţi, ca națiune, mai bogaţi.
Într-o declarație politică susținută în Senat, Remus Negoi propune:

• Restructurarea Poliţiei de Patrimoniu.
• Crearea unui serviciu nou la nivelul IGPR, care să aibă în subordine, nemijlocit, lucrători specializaţi în patrimoniu în toate punctele vulnerabile ale ţării.
• Eliberarea de alte sarcini a celor ce se vor ocupa de protejarea patrimoniului şi dotarea lor corespunzătoare.
• Înființaerea, la nivelul IPJ-urilor, de structuri independente cu atribuţii clare de protejare a patrimoniului cultural național şi investigare a infracţiunilor care aduc atingere acestui domeniu, fără alte sarcini colaterale.

Cristi Berea: ”Nu mai este un secret faptul că activitatea companiilor de stat este puternic înfluențată de către sfera politică. Problema este că această influență nu este una pozitivă, iar repercursiunile asupra rentabilității sunt de mare impact. Există multe exemple de persoane slab pregătite sau fără experiență în domeniu, ajunse în poziții de conducere, pe considerente politice. Consiliile de Administrație sunt principala structură de influență politică!”

(textul integral al declarației, în articol)
 

Ștefan Pălărie: ”România este o țară care se confruntă cu probleme mari, România are nevoie de ONG-uri. Deși mai mulți actori politici au tot încercat discreditarea ONG-urilor de-a lungul timpului (de exemplu că cer bani de la stat și nu produc nimic), ONG-urile de fapt sunt printre organizațiile cele mai conectate la realitate și poate, cele mai în măsură să ofere soluții la problemele cu care comunitatea se confruntă.”

(textul integral al declarației politice, in articol)

Claudiu Mureșan: ”Investițiile în sănătate acoperă aproape toate nevoile și segmentele sistemului sanitar: medicina primară, spitale, prevenție, siguranță, diagnostic și tratament. Dar cea mai importantă componentă este cea a politicilor publice, de reformare structurală a sistemului de sănătate, cu pacientul – cetățean și contribuabil, în centru. Capitalul uman din sănătate este vectorul pe care trebuie să ne concentrăm atenția”

(textul integral al declarației politice, în articol)

Cristian Ghica: ”Influența culturală și politică a Franței în istoria noastră a fost substanțială. Până la mijlocul secolului trecut, societatea românească a fost puternic influențată de cultura și limba franceză. În perioada antebelică și postbelică, limba franceză era principală limbă străină vorbită de români. În plus, modelul francez a folosit atunci când s-au pus bazele instituțiilor moderne ale României, de la constituție și până la codul administrativ. Francofonia de astăzi  înseamnă deschidere, înseamnă diversitate și multiculturalism.”
(textul integral al declarației politice, în articol)
 

Cristian Bordei: ”Industriile creative vizează tot ceea ce este produs de creativitatea artistică şi ştiinţifică şi are potenţial industrial, adică intră în circuitul economic, produce valoare, generează venituri publice prin taxele şi impozitele plătite, creează locuri de muncă şi profit, ajută la dezvoltarea regională şi naţională. Această industrie are un impact puternic în Europa prin ideea revoluționară de a conceptualiza zona aflată la intersecția creativității, culturii, afacerilor și a tehnologiei într-o singură grupare, pentru a putea descătușa creșterea și dezvoltarea acesteia.”
(textul integral al declarației politice, în articol)

Senatorul USR PLUS Cosmin Poteraș a organizat o dezbarere pe tema ”Dizabilitatea: strategie europeană, implementare românească”, în contextul în care duminică, 21 martie 2021, am marcat ziua internațională de sprijin a persoanelor cu Sindromul Down, iar în 3 martie 2021, Comisia Europeană a adoptat Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030.
La dezbaterea on line, care a durat aproape 3 ore, au participat: Dragos Pislaru (europarlamentar USR PLUS), Anca Dragu (Președinta Senatului României,  Anemarie Luiza Vlăsceanu (părinte și asistent personal), Dana Stanciu (profesoară psihopedagogie special) Sergiu Mardare (părinte, plecat in UK acum 7 ani pentru a-i asigura copilului acces la un sistem social de calitate), Liana Maria Vîslan (președintă Asociația Langdon Down Oltenia) Georgiana Pascu (Centrul de Resurse Juridice), Mugur Frățilă (președinte Asociația Tonal), Maria Mădălina Turza (consilieră de stat la Cancelaria Prim-Ministrului)
 

Sivia Dinică: ”Anul pandemic ne-a arătat cât de nepregătiți sunt copiii și tinerii pentru a se confrunta cu singurătatea, izolarea și incertitudinea. S-au înmulțit episoadele depresive și de anxietate. Numărul sinuciderilor a crescut și el. Tinerii suferă sau chiar mor și noi le catalogăm drept chestiuni secundare? Fac un apel la responsabilitate. La empatie și decență. Tinerii de astăzi nu sunt și nu trebuie să fie ca noi.”

(textul integral al declarației politice, în articol)

Marius Bodea: ”Miniștrii USR PLUS au început să lucreze din prima zi la Guvern, iar rezultatele, după numai trei luni, se văd din plin. Colegii mei din Guvern au refăcut Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru ca România să absoarbă cu adevărat cele 30 de miliarde de euro de la UE, au pus în mișcare programele de finanțare pentru firmele și angajații afectați de pandemie, au deblocat proiectele pentru infrastructură și au acționat pentru digitalizare și transparentizare. ”

(textul integral al declarației politice, în articol)

Claudiu Mureșan: ”Parlamentul trebuie să re-devină un simbol al decenței, al corectitudinii, al demnității în limbaj și comportament.  Oamenii se așteaptă la mai mult de la noi și ne judecă. Ceea ce unii cred că e popularitate este, de fapt, dispreț condescendent. Haideți să descurajăm, să stopăm și să amendăm grobianismul, să nu-i mai găsim scuză. Nu vă faceți iluzii că renunțând la valori și la bun-simț câștigați simpatia românului de rând.”

(textul integral al declarației politice, în articol)

Raul Trifan, Vicepreședinte al Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației: ”Împreună cu colegii din USR PLUS și PNL am depus mai multe amendamente la proiectul de buget care reduc mai multe cheltuieli, dar în primul rând elimină creșterile salariale prevăzute inițial și elimină complet fondul generos de premiere.  În total, amendamentele USRPLUS/PNL au redus bugetul propus cu aproape 22 de milioane de lei. Nu pot accepta ca pe timpuri atât de grele din punct de vedere economic statul român, prin instituțiile pe care le gestionează, să nu dea dovadă de empatie față de cei care îl finanțează: cetățenii și mediul privat.”
 

Discuțiile, care au durat mai bine de o oră, s-au concentrat asupra cadrului legislativ care guvernează mediul economic din România, modalitățile în care noul parlament și noua majoritate din parlament pot contribui prin susținerea unor inițiative legislative la dinamizarea economiei românești și a mediului de afaceri, schimbul permanent de informații între legislativ și economia reală, cu scopul de a asigura un cadru legislativ stabil, predictibil și favorabil creșterii economice.
 

Senatorul USR PLUS de Disaspora, Radu Mihai Mihail, președintele Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE, a participat, miercuri, 10 martie a.c., la invitația Secretariatului internațional al AP OSCE, la reuniunea online cu tema Gestionarea consensului în OSCE.
Reuniunea face parte dintr-o serie de evenimente organizate sub egida inițiativei Apel la acțiunea OSCE: reafirmarea unui scop comun, lansată de AP OSCE, în decembrie 2020, și care are ca obiectiv stimularea activității OSCE și sporirea implicării politice față de Organizație.
 

Ștefan Pălărie: ”Este momentul să elaborăm politici publice în educație, este momentul să nu mai lăsăm viitorul copiilor noștri în mâna oamenilor nepregătiți, sau mai rău, în mâna oamenilor care sunt neinteresați de corectitudine și echitate în educație.”

Irineu Darău: ”Consider că depolitizarea și selecția obiectivă a directorilor pot avea loc doar dacă viitoarea metodologie de concurs va impune transparență maximă privind distribuirea subiectelor de concurs, baremele, desfășurarea probelor și procesul contestațiilor.”

Senatorul USR PLUS de Diaspora, Radu Mihail, a participat, săptămâna aceasta, împreună cu ceilalați parlamentari de diaspora, cu președinții Comisiei pentru românii de pretutindeni, cu doamnele și domnii consuli generali ai României în Italia, la videoconferința organizată de Ambasada României în Italia. Tematica evenimentului a fost axată pe cunoașterea problematicii comunității românești din Peninsulă.

Anca Dragu: ” Suma alocată investițiilor în acest an este de 61,4 miliarde de lei, de 2,3 ori mai mult, în valori nominale, față de suma alocată la acest capitol de fosta coaliție în primul an al său de guvernare. 61,4 miliarde de lei, ceea ce înseamnă în jur de 5,5% din PIB, un procent mai ridicat decât marea majoritate a statelor occidentale. Investițiile înseamnă un pariu pentru viitor, înseamnă locuri de muncă, înseamnă activitate economică care, prin efect de multiplicare creează la rândul ei alte locuri de muncă și, respectiv, mai mulți bani în buget pentru educație sau sănătate.”

(textul integral al declaratiei politice, în articol)

Senatoarea USR PLUS Silvia-Monica Dinică, președinta Comisiei economice, industrii și servicii a Senatului, vicepreședintă a Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI) și membră a Biroului Comisiei UIP pentru dezvoltare durabilă, a participat marți, 9 martie, la webinarul cu tema Impactul COVID-19 asupra realizării Obiectivelor Dezvoltării Durabile - rolul parlamentelor, la invitația Secretarului general al Uniunii Interparlamentare (UIP), Martin Chungong.
Evenimentul a reunit parlamentari din țări europene și reprezentanți ai UIP, ai Comisiei Economice a ONU pentru Europa (UNECE) și ai Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), pentru un schimb de informații, opinii și bune practici privind soluțiile în măsură să conducă la realizarea de progrese în domeniul dezvoltării durabile, în ciuda dificultăților generate de pandemia de COVID-19.

Senatorul USR PLUS de Cluj, Cristian Bordei, originar din Onești, i-a adresat mai multe întrebări Ministrului de Interne,  Lucian Bode pornind de la recentele evenimente de la Onești din 1 martie, anul acesta, soldate cu moartea tragică a doi muncitori.

Îngrijorat fiind de similitudinea incidentului de la Onești cu evenimentele de la Caracal din august 2019, soldate, de asemenea, cu moartea victimei pe parcursul desfășurării acțiunii poliției, senatorul Cristian Bordei i-a adresat un set de întrebări Ministrului de Interne, Lucian Bode, privitoare la pregătirea polițiștilor români de a opera în situații limită, în care persoane nevinovate sunt răpite sau luate ostatic.

Silvia Dinică: De 4 ori mai multe femei agresate acasă au ajuns la urgențe în timpul izolării. Această statistică a fost oferită de un grup de medici pornind de la analiza cauzelor politraumatismelor pe care le-au tratat la Spitalul de Urgență Sf. Pantelimon din Capitală. Astfel, medicii au descoperit că, în timp ce numărul accidentelor rutiere a scăzut, a crescut cu 400% cel al victimelor violenței în familie. 400%!”

(textul integral al declarației politice, în articol)

Stefan Pălărie:” Este momentul să elaborăm politici publice în educație, este momentul să nu mai lăsăm viitorul copiilor noștri în mâna oamenilor nepregătiți, sau mai rău, în mâna oamenilor care sunt neinteresați de corectitudine și echitate în educație. Văzută din exteriorul ei, educația pare mai degrabă a fi despre politică (politics), nu despre politici publice (policies).”

(textul integral al declarației politice, în articol)

Marius Bodea: ” Profesioniștii trebuie să fie bine plătiți, indiferent dacă lucrează la stat sau în privat, indiferent dacă sunt pe șantier sau în birouri. Problema intervine când veniturile nu sunt acordate după performanță, ci după criterii inventate parcă doar pentru a răsplăti angajați leneși sau „pile” de partid.”

(textul integral al declarației politice, în articol)
 

Sebastian Cernic: ”Modul în care a fost gestionat acest caz de către toate părțile implicate trebuie analizat corespunzător, iar concluziile la care se va ajunge trebuie să conducă la măsuri care să eficientizeze intervențiile în cazuri similare. Față de intervenția autorităților în cazul crimelor de la Bacău s-au ridicat foarte multe întrebări în spațiul public și, ca senator, sunt preocupat ca cetățenii să aibă încredere în instituțiile statului”.
 

Radu Mihail, senator USR PLUS de Diaspora: ”Unul dintre subiectele care îmi este adus la cunoștință frecvent de românii care au studiat în afara țării este că procesului de echivalare a diplomelor obținute în școlile și universitățile europene este unul birocratic, care durează foarte mult. Există și situații în care o persoană a obținut o calificare într-un domeniu, dar acea calificare nu există în România sau nu este încă recunoscută. Toți cetățenii cu care am discutat, care au trecut prin acest proces sau sunt în curs de obținere a echivalării diplomelor, spun că CNRED trebuie reformat pentru a scurta timpul alocat fiecărui dosar în parte.”

Marius Bodea: ”Semnalul dat de Capitală sper să aibă ecou în toată țara. Știu foarte bine, la fel ca toți ieșenii, ce consecințe sunt când autoritățile locale sunt complice cu cei care urăsc spațiul verde pentru că nu le aduce averi peste noapte.  Mă lupt de ani de zile pentru un urbanism corect, într-un Iași care a apărut în mai multe clasamente ca cel mai poluat oraș din România. De aerul poluat nu se poate păzi nimeni, indiferent de avere, indiferent de poziția socială sau politică, indiferent vârstă.”

(textul integral al declarației politice, în articol)

Remus Negoi: ”Sub nicio formă nu trebuie să permitem defrișarea pregătită acum, pentru 2,5 hectare din Pădurea Comorova care vor fi tăiate pentru un complex imobiliar! În luna mai 2020, Primăria Mangalia a eliberat proprietarilor două certificate de urbanism pentru a construi, pe o bucată din pădure, un aparthotel de 10 etaje, un restaurant, parcări și alei. Permanent trebuie să luăm atitudine împotriva unor șiruri de ilegalități permise sau acoperite de autoritățile locale, regionale sau naționale!”

(textul integral al declarației politice, în cadrul articolului)
 

Senatorul USR PLUS de Bacău, Sebastian Cernic, va propune modificarea statutul senatorilor și deputaților, în așa fel încât cine este prins că votează de două ori să fie sancționat drastic.

Sebastian Cernic: ”Din păcate, unii parlamentari PSD și AUR au greșit instituția în care se aflau la votarea Legii Bugetului pentru anul 2021. Au crezut că „joacă la păcănele” în sala Plenului Reunit! La votul bugetului pentru anul 2021 au votat la două mâni - au votat și în locul colegilor care chiuleau. Acesta este furt pe față. Șmecheria și hoția nu au ce căuta în Parlamentul României!”

(textul integral al declarației politice, în articol)

Gheorghiță Mîndruță : ”În ciuda faptului că în această țară și-au pierdut viața în ultimii ani 6 pădurari, iar peste 700 au fost agresați de hoții de lemne, nu am cunoștință de nici o inițiativă clară din partea autorităților sau a angajatorului de a asigura protecția personalului silvic, deși această obligație este înscrisă în statutul personalului silvic. Combaterea tăierilor ilegale și a furtului de lemn din pădure necesită un complex de măsuri care să abordeze problemele acestea la baza lor și să fie în acord cu prevederile Regulamentului UE nr. 995 de supraveghere a primei puneri pe piață a lemnului”.

Senatorul USR PLUS de Diaspora, Radu Mihail, a condus Delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE) la cea de-a 20-a Reuniune de iarnă a Adunării, organizată în format online.
În cadrul dezbaterii din Comisia generală pentru probleme politice și de securitate, senatorul Radu Mihai Mihail s-a referit la conflictul din Ucraina, care afectează stabilitatea generală în Europa, precum și mediul de securitate fragil din bazinul Mării Negre, unde continuă să existe conflicte prelungite.

Claudiu Mureșan, Președintele Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat: ”Vorbesc unii că acesta ar fi un buget al austerității. Eu zic ca este un buget al responsabilității, cu o sumă record alocată investițiilor – 61 miliarde de lei - și cu bani pentru combaterea pandemiei – 1,4 miliarde de lei DOAR pentru campania de vaccinare.  În acest moment, bugetul are un deficit de 80 miliarde lei, ceea ce înseamnă 7,16% din PIB. Orice majorare înseamnă o datorie mai mare pe spatele copiilor și nepoților noștri. Haideți să fim responsabili, sa investim în dezvoltare, să-i ajutăm lăsându-le o țară din care să nu-și mai dorească să plece.”
(textul integral al discursului, în articol)

Anca Dragu, Președinta Senatului: ” Prin acest gest, de a renunța la aceste beneficii nemeritate, am făcut un prim pas spre normalitate, un prim pas spre ce înseamnă a fi politician în democrațiile occidentale – adică un public servant și nu un privilegiat al societății. Un aspect pozitiv pe care vreau să-l menționez în mod deosebit este faptul că la acest demers spre normalitate s-au raliat și partidele de opoziție. Cu atât mai mult cu cât unul dintre partide a fost chiar inițiatorul reintroducerii acestor pensii speciale.”

(textul integral al declarației politice, în articol)

Senatorul USR PLUS Ștefan Pălărie, președintele  Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului României a participat la Săptămâna Parlamentară Europeană, eveniment care a reunint parlamentari ai statelor membre UE și ai Parlamentului European în discuții cu privire la politicile economice, bugetare și afaceri sociale, în contextul crizei COVID-19.  
 

Sebastian Cernic: ” Fac un apel către managerii de spitale să se implice în combaterea practicii mitei, să facă o prioritate din acest subiect în strategia lor de management. Conducătorii unităților medicale pot acționa concret împotriva corupției și a mitei în spitale: pot face strategii, pot lua măsuri, pot face monitorizări, controale, campanii de informare sau orice alte metode găsesc. Managerii de spitale pot contribui decisiv la recâștigarea încrederii pacienților în serviciile medicale.”

(textul integral al declarației politice, în articol)
 

Cristian Bordei: ”Există însă o realitate dură pe care majoritatea dintre noi o știm, dar cred că din diverse motive o negăm. România are cea mai ridicată rată de avort și aproape un sfert dintre mamele minore din Uniunea Europeană. Datele Eurostat arată că numai în 2018, 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului, iar 725 dintre ele s-au aflat în această situaţie înainte de a împlini 15 ani. Educaţia sexuală înseamnă în primul rând educaţie pentru sănătate și respect de sine. Abia pe urmă cunoaşterea modului în care funcţionează corpul uman și a ce  înseamnă actul sexual în sine.”

(textul integral al declarației politice, în articol)

Cristian Ghica: ”Orice discuție despre ameliorarea situației acestei comunități trebuie să înceapă de la lucrurile de bază, adică de la asigurarea drepturilor pe care romii le au în calitate de cetățeni ai României. De asemenea, discriminarea și rasismul trebuie combătute sistematic prin toate mijloacele pe care le avem la dispoziție.
Printre aceste mijloace este normal să se numere și fondurile asigurate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Una dintre măsurile care trebuie finanțate prin acest instrument este cea legată de asigurarea accesului romilor la educație și la pregătire profesională adecvată pentru piața forței de muncă. ”

(textul integral al declarației politice, în articol)

Senatorul USR PLUS, Aurel Oprinoiu, președintele Comisiei pentru mediu a Senatului României, a participat în data de 22 februarie a.c., la ,,Conferința privind Semestrul European și ,,Conferința interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța economică" ca parte a dimensiunii parlamentare a Președinției portugheze a Consiliului Uniunii Europene.
În cadrul conferinţei, senatorul a evidenţiat faptul că România va sprijini obiectivele Pactului Verde, cu precădere cel referitor la realizarea unei clime neutră din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră în Europa până în 2050, precum şi oportunitatea de a reconstrui o economie mai ecologică în contextul creat de actuala criză a pandemiei.
 

Silvia Dinică: ”În calitate de președinte al Comisiei Economice a Senatului României, salut aprobarea rapidă de către Parlamentul European, a Planului de redresare și reziliență conceput pentru a ajuta țările Uniunii Europene să abordeze efectele pandemiei COVID-19. Dorim să ne exprimăm profunda apreciere pentru eforturile depuse de către deputații din Parlamentul European, care au fost implicați direct în acest proces.
România recunoaște importanța planului de redresare și reziliență, atât în combaterea acestei crize, cât și în construirea puterii care să ne ajute să depășim provocările viitoare. Acesta arată importanța solidarității și a eforturilor comune în perioadele dificile.”
 

Simona Spătaru, vicepreședintă a Comisiei Juridice: ”Posibilitatea Guvernului de adoptarea a unor ordonanțe sau ordonanțe de urgență reprezintă o competență legislativă delegată, pe care Guvernul o poate avea doar dacă se bucură de încrederea Parlamentului, ceea ce nu e cazul pentru un Guvern demis sau demisionar. Parlamentul nu poate, pe de o parte, să adopte o moțiune de cenzură prin care să retragă încrederea Guvernului, acesta fiind demis și, pe de altă parte, să adopte o lege de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe”.
 

Raoul Trifan, Senator USR PLUS: ” Începem, prin această modificare de regulament, un proces lung dar absolut necesar pentru digitalizarea instituției Parlamentului.
Societatea românească avansează în ritm alert, iar instituțiile publice trebuie să țină pasul cu ea. Avem datoria, ca parlamentari, să elaborăm legislație care, pe de-o parte, să faciliteze transformarea digitală a instituțiilor statului român, iar - pe de alta - să elimine blocajele legislative care înfrânează dezvoltarea mediului de business și a societății civile. Vom putea depune digital inițiative legislative, întrebări și interpelări. Este un pas spre normalitate. Dar doar unul dintre pașii pe care trebuie să-i facem împreună pentru a aduce instituțiile publice din România la standardele anului 2021.”
 

Cristian Viașu: ”Artiștilor le-a fost interzis un drept constituțional, dreptul la muncă! Activitatea lor a fost întreruptă brusc, prin lege. Situația lor este disperată, oamenii nu mai au bani de chirii sau de mâncare. Artiștii ar trebui să beneficieze de o compensare, așa cum s-a întâmplat în toate țările Uniunii Europene. Artistul trebuie să fie beneficiarul principal al acestei scheme de ajutor!”
 

Irineu Darău, Senator USR PLUS, membru al comisiei de învățământ: ”UEFISCDI este unul dintre cele mai profesioniste organisme din educație și cercetare. Instituția este recunoscută pentru buna organizare a competițiilor pentru selecția proiectelor de cercetare, alături de evaluarea și monitorizarea acestora. UEFISCDI este un organism funcțional, eficient și transparent, având un management performant și demonstrând o bună gestiune bugetară. Această instituție a funcționat timp de 10 ani, dar ajunge să își vadă consacrată existența doar acum. USRPLUS și partenerii de coaliție demonstrează că prioritizează performanța în educație și cercetare, de aceea susținem instituțiile care o implementează și am votat astăzi pentru consfințirea existenței UEFISCDI.”
 

Radu Mihail, senator USR PLUS de Diaspora: ”Beneficiul imediat al proiectului de față este acela că cetățeanul poate contribui în mod activ la îmbunătățirea serviciilor pe care le primește de la statul român. Vocea sa este ascultată, iar experiența sa la consulat se dovedește una utilă și pentru oficiile consulare, care astfel înțeleg mai bine nevoile celor pe care îi servesc.
Mulțumim pe această cale tuturor românilor din Diaspora care au luat parte la consultare și care, prin răspunsurile lor, au contribuit la ideea acestui proiect. Mulțumim, de asemenea, Ministerului Afacerilor Externe pentru răspunsul pozitiv pe care l-a dat propunerii noastre, pentru că a fost deschis să adopte și implementeze acest proiect.”
 

Radu Mihail, senator USR PLUS de Diaspora: ”Continuăm reformarea legislației prin intermediul comisiei de cod electoral, în care ne vom asigura că vor fi dezbătute și îmbunătățite toate proiectele de lege care vizează organizarea alegerilor parlamentare, europarlamentare, prezidențiale, locale, pentru organizarea referendumului sau a votului prin corespondență, complementar cu legea privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale .”

(Textrul integral, in cadrul articolului)

Marius Bodea: ”Recent, am văzut monstruozitatea întâmplată inginerului Gabriel Musteață de la Administrația Bazinală de Ape Prut-Bârlad, parte a Apelor Române. Curajul său, de a se opune angajării unei persoane necalificate pe post (cazul chelneriței de la Iași) apreciat de o țară întreagă, l-a costat, se pare, nu doar locul de muncă, ci îl costă astăzi și o campanie de terfelire a imaginii sale. Dacă nu vom fi solidari cu cei care fac un pas în față și dezvăluie ilegalități din instituțiile publice de la noi și vom asista pasivi cum sunt terfeliți ulterior, atunci nu avem nici o șansă de a vedea o reformă reală în aparatul de stat din România!”
(textul integral al declarației politice, în articol)

Ștefan Pălărie: ”Nu mai putem aștepta. Trebuie să acționăm acum, să facem pași semnificativi sperând că peste alți 30 de ani copiii noștri vor spune cu mândrie ‘’vreau la școală în România.’’
Avem nevoie de echitate, digitalizare și calitate. Aceștia trebuie să fie pilonii principali pe care vom construi noul sistem de învățământ. Orice reformă este realizată de oameni, oameni profesioniști, integri, orientați către rezultat. Școala este a cetățenilor, școala este pentru cetățeni.”
(textul integral, în cuprinsul articolului)

Remus Negoi: ”Știu că PSD-ul reprezintă partidul căruia nu-i place democrația. Știu că PSD–ul este partidul căruia i-ar plăcea să fie din nou partid unic. Dar mai știu că un vot democratic trebuie respectat de către oricine, indiferent de poziția oficială pe care o deține sau de statutul său social! Agigea nu este proprietatea unui primar! Așa cum nicio localitate din România nu trebuie să fie locul de joacă al vreunui primar sau altul!
(Textul integral al declarației, în articol)

Cristian Ghica: ” Până în luna aprilie când acest plan trebuie trimis la Comisia Europeană pentru aprobare, vrem să ajungem la cea mai bună formă a acestui Plan. Sunt sume mari pe care trebuie să le investim inteligent. Pentru autostrăzi, vorbim despre  3,5 miliarde de euro autostrazi si 1 miliard de euro pentru centuri ocolitoare. Avem în PNRR și direcții legate de incluziunea socială, reducerea decalajelor dintre mediul rural și cel urban, asigurarea accesului egal la educație și sănătate pentru toți cetățenii. Nu în ultimul rând, în PNRR vor fi prevăzute și sume pentru digitalizarea administrației publice.”
(textul integral al declarației politice, în articol)

Radu Mihail liderul grupului USR PLUS din Senat: ”Este esential să demarăm cât mai rapid procesul de depolitizare al tuturor instituțiilor și agențiilor statului și implementarea cerințelor Legii 8/2016 care prevăd ca Președintele să fie propus de organizații non-guvernamentale din rândul unor persoane cu activitate recunoscută în societatea civilă și doar valitat de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi. USR PLUS se va asigura că procedura de selecție va aduce în fruntea Comitetului de Monitorizare o persoană competentă și care poate lucra în intreresul persoanelor cu dizabilități.”
 

Simona Spătaru, vice-președinta Comisiei Juridce din Senat: ”Prin această lege contribuim la crearea unor proceduri comune de combatere a infracțiunilor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii și, implicit, ale noastre. Parchetul European va  elimina din dificultatile existente în  anchetarea corupției și fraudei de nivel înalt aplicând o procedură unitară rezultată din experiența acumulată de toate statele membre UE în lupta anti-corupție și a infracționalității trans-frontaliere. Astăzi nu numai că o să construim alături de partenerii noștri europeni o metodologie comună de combatere a fraudei și corupției în Uniunea Europeană, dar o să sprijinim crearea unui organism creat și condus în slujba noastră.”
 

Cristian Berea, senator USR PLUS: ”Institutul Român pentru Revoluția din Decembrie 1989 a fost parte din mecanismul  care a făcut posibilă abolirea în etape succesive a adevărului despre ce s-a întâmplat atunci, confundând – convenabil – adevărul istoric cu adevărul convenabil lui Ion Iliescu, Voican Voiculescu, Petre Roman, Măgureanu și Securității. Institutul Român pentru Revoluția Română nu a produs NIMIC, DAR NIMIC de valoare sau relevant pentru cercetarea din România, și cu atât mai puțin despre evenimentele din Decembrie 1989. Există o singură cercetare care a studiat în detaliu ce s-a întâmplat atunci. Cercetarea s-a materializat în peste 3000 de volume de documente și un rechizitoriu de 250 de pagini. Adevărul despre ce s-a întâmplat în Decembrie 1989 trebuie aflat de la Justiție, nu de la Ion Iliescu.!”
(discursul integral, în articol)

Radu Mihail Senator USR PLUS de Diaspora: ”Înțelegem că această măsură nu vizează în mod direct lucrătorii români, în această situație juridică regăsindu-se și cetățenii celorlalte state membre UE care au ratificat versiunea din 1996 a Cartei Sociale Europene și nu cea din 1961. Totuși, apreciem că este important să continuăm dialogul cu autoritățile britanice pe această temă, mai ales în contextul în care lucrătorii români reprezintă un aport semnificativ pentru economia Marii Britanii.”
 

Cristian Bordei: ”Având în vedere atât interesul general privind managementul performant și dezvoltarea companiilor la care statul român, prin ministerul energiei, este acționar majoritar cât și numeroasele discuții stârnite în rândul specialiștilor din domeniul energiei dar și al publicului larg cu privire la persoanele care administrează aceste companii de interes national este imperios necesar ca să ne aducem aminte de OUG 109/2011 și să reîncepem să selectăm strict pe criterii de performanță membrii consiliilor de administrație și membrii conducerilor executive ale companiilor din domeniul energiei.”

Marius Bodea, secretar al Comisiei de Transporturi și Infrastructură: „Timp de un deceniu, cel mai important proiect de infrastructură pentru regiunea Moldovei, Autostrada Ungheni-Iași-Tg. Mureș, un obiectiv vital, menit să lege Estul României de Vestul Europei, a fost bătaia de joc a politicienilor PSD, iar din punct de vedere administrativ pur și simplu a fost o continuă și penibilă târâială funcționărească Soluția reală, pe care o susțin deplin, este să fie angajați cei mai buni specialiști români și străini pentru a duce la capăt această autostradă. Când alții se pregătesc să meargă pe Marte, cred că suntem și noi în stare să trecem cu un drum prin munți!“
 

Radu Mihail: „Sunteți un exemplu de urmat!”, asta mi-a spus Ambasadoarea Suediei la întrevederea pe care am avut-o săptămâna trecută, făcând referire la campania de vaccinare desfășurată în România. A adăugat ”sunteți înaintea Suediei și a altor țări cu experiență’.
Într-adevăr, conform celor mai recente analize făcute de Bloomberg, România se află pe locul 14 la nivel global, cu o rată de 4,41 doze administrate la suta de persoane, peste media europeană de 3,77 și în fața unor țări precum Germania, Elveția, Franța sau Spania, ce dispun de sisteme sanitare mult mai performante.”
(textul integral al declarației politice în cadrul articolului)

Sebastian Cernic: ”În acest moment, autoritățile locale au cea mai mare responsabilitate în gestionarea redeschiderii școlilor în pandemie. Solicit tuturor decidenților la nivel local să ajute școlile în perioada următoare în efortul lor de a respecta aceste minime condiții de igienă. Le cer să acceseze fondurile guvernamentale disponibile și să doteze școlile cu echipamente de protecție și igienă sanitară. Mă bucur să văd deja știri locale despre măsuri dispuse de unii primari pentru reînceperea școlii în siguranță pe data de 8 februarie și sper că acestea nu sunt cazuri izolate, ci o practică la nivel național a tuturor primarilor, pentru că indiferent de culoarea politică, ei guvernează local și sunt responsabili pentru toți oamenii comunității pe care o reprezintă.”
(declarația politică integrală poate fi citită în articol)

Sebastian Cernic, Secretarul Comisiei pentru agricultură din Senat: ”Susținem pentru moment varianta Guvernului. Pe termen lung, vom propune, alături de colegii din coaliția de guvernare desființarea oricăror agenții, autorități sau alte instituții care beneficiază de privilegii de la stat, dar a căror activitate nu este justificată prin prisma beneficiilor pentru cetățeni. În acest sens, avem în vedere inclusiv abrogarea Legii nr.133/2019 pentru înființarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Alimentare, care nu este decât o sinecură apărută la inițiativa PSD.”
(textul integral ai intervenției, în articol)
 

Aurel Oprinoiu, președintele Comisiei de Mediu din Senat: ”Am dezbătut problema împreună și cu George Orbu, edilul din Ariceștii Rahtivani și reprezentanți ai Agenției de Mediu Prahova. Am convenit că soluția inventarierii gropilor din localitățile Ariceștii Rahtivani, Târgșoru Vechi, Bărcănești, Brazi, Florești, Măgurele și Filipeștii de Pădure este primul pas de urmat în drumul spre rezolvarea situației. Le mulțumesc celor doi primari pentru deschiderea avută vizavi de acest subiect extrem de important pentru comunitățile pe care le reprezintă.  Voi prezenta acum situația Agenției Naționale de Mediu și Gărzii Naționale de Mediu pentru demararea rapidă a procedurii de inventariere. Vom discuta, apoi, și de schimbările efective pe care le putem aduce legii.”
 

Ștefa Pălărie, președintele Comisiei de Muncă din Senat: ”Regulamentul Consiliului UE 2017/1.939 a fost adoptat în octombrie 2017 dar pentru guvernele conduse de PSD și camarilla lui Dragnea nu dorea și nu putea să aibă ca priorități activitatea Parchetului European. Punând în pericol apartenența României la Uniunea Europeană și călcând în picioare toate principiile justiției europene, guvernele PSD – ALDE au făcut tot ce le-a stat în putință fie să întârzie funcționalitate lor și desemnarea procurorilor români la Parchetul European, culminând cu abuzurile făcute pentru a bloca numirea Laurei Codruța Koveși în fruntea instituției. A venit acum timpul să reparăm tot ce a stricat PSD în domeniul justiției.”
 

Senatorii USR PLUS au votat în unanimitate în favoarea legii care reglementează măsurile temporare de organizare a concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, de formare profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor și a examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.

Simona Spătaru vice-președintă Comisia Juridică: ”În viitor, propun să ne gândim la soluții digitale care să aducă justiția mai aproape de cetățean: cum ar fi dacă românii ar putea vedea componența și competența fiecărei comisii pe pagina de internet a Institutului Național al Magistraturii? Cu siguranță câștigăm un plus de încredere, benefic sistemului juridic.”
(discursul complet se poate citi în articol)

Senatorul USR PLUS Sebastian Cernic, secretarul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală a propus azi, în cadrul dezbaterilor din Comisie, desființarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Alimentare, o fabrică de sinecuri înființată de PSD și ALDE pe finalul legislaturii trecute. 
 
În ședința Comisiei pentru agricultură din Senat au fost dezbateri aprinse astăzi asupra proiectului de lege pentru aprobarea OUG privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, referitor la bugetarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Alimentare. Astfel, Guvernul a solicitat amânarea intrării în vigoare a legii de înființare a Agenției, în contextul pandemiei și a crizei economice care au determinat reprioritizarea cheltuirii bugetului de stat.
 

Radu Mihail, liderul grupului USR PLUS din Senat: ”Timp de 4 ani, între 2017 și până în 202o acest parlament a legiferat nu pentru cetățeanul onest ci pentru șemecherii sistemului, pentru spoliatorii banului public, pentru beneficiarii de sinecuri de prin instituții de cercetare fantomă sau agenții de reglementare despre care nu știau nimic mai mult decât să reglementeze cum se fură banul public. Slavă domnului, acest lucru a încetat în decembrie 2020. A venit timpul să legiferăm în sfârșit pentru românii onești, să le asigurăm un trai mai bun lor, și nu infractorilor.”
 

Simona Spătaru: vice-președinte Comisia Juridică din Senat: ”Sunt una dintre persoanele care acum 4 ani am stat în stradă împotriva acestor inițiative împotriva justiției, inițiative toxice care acum își dau obștescul sfârșit. Aflu, fără surprindere că PSD se va abține la vot. De ce nu s-au abținut în anii trecuți? Ați vrut dezincrimina totală a infracțiunii de neglijență în serviciu, înjumătățirea pedepselor pentru delapidare, micșorarea termenelor de prescripție pentru mai multe fapte de corupție. Azi, punem stop acestui atac la adresa justiției și vă cer să votați PENTRU raportul de respingere si să lucrăm împreună, cu bună credință, mereu cu conștiința indreptată către cei mulți care mai au încă speranța unui trai, mai bun, la noi în țară”

Cosmin Poteraș, membru în comisia Juridică din Senat,”Sper ca data viitoare când vom discuta în Parlament despre legislația penală, să discutăm despre pedepse mai severe pentru anumite infracțiuni, despre ce putem face ca să nu ne mai trezim cu condamnați la detenție pe viață liberi să ucidă din nou, pe stradă, sau despre modalități de urgentare a procedurilor penale, pentru a nu mai asista, neputincioși, la împlinirea termenelor de prescripție.”
(discursul intregal poate fi citit în articol)
 

Parlamentarii USR PLUS din comisiile pentru învățământ au fost coorganizatori ai unei dezbateri publice, care a avut loc pe 27 ianuarie, cu privire la planurile-cadru pentru învățământul liceal teoretic, vocațional, tehnologic, profesional și profesional-dual. Acestea ar urma să definească, începând cu anul școlar 2021-2022, modul în care se finalizează învățământul obligatoriu și primele etape de calificare profesională.
Principiile transmise de USR PLUS privind construirea planurilor-cadru:
- Este necesar un profil al absolventului care să fie proiectat la realitatea pieței muncii, aflată într-un proces de transformare extrem de rapidă.
- O discuție riguroasă despre planurile-cadru trebuie să înceapă de la conținuturile învățării și nu de la câte ore alocăm fiecărei discipline.
- Planul-cadru trebuie să strângă specialiști pe curriculum pentru a construi o programă care să răspundă nevoilor elevilor din viitor. 

Simona Spătaru, senator USR PLUS, vice-președintă a comisiei Juridice: ”Azi începem procedura prin care închidem asaltul de aproape 1500 de zile pe care PSD și infractorii care au gravitat în jurul acestui partid l-au dat împotriva justiției. E meritul tuturor celor care, în stradă sau în Parlament s-au făcut scut pentru justiție, în cei 4 ani în care Dragnea sau Tăriceanu au încercat să strâmbe legile în favoarea infractorilor. Nu este nicio mirare că PSD și AUR s-au abținut la un vot care ar fi trebuit să fie pur formal și să recunoască faptul că aceste proiecte de lege sunt în afara constituției!”
 

Radu Mihail: ”Vicepremierul Dan Barna a confirmat că, așa cum USR PLUS a promis în campanie, agenda pentru Diaspora va fi urmărită la nivel general în guvern și cu fiecare dintre ministerele și direcțiile implicate: externe, interne, muncă, educație, justiție, DRP, etc. Am stabilit să avem întâlniri de lucru în fiecare lună pentru a discuta progresul pe fiecare punct în parte, cu implicarea ministerelor responsabile. Diaspora ajunge în sfârșit în poziția de a putea fi o prioritate pentru Guvernul României.”
 

Parlamentarii USRPLUS din cadrul comisiilor pentru învățământ de la Senat și, respectiv, Camera Deputaților, sunt co-organizatori ai unei dezbateri publice cu privire la planurile-cadru puse în dezbatere de Ministerul Educației: ”Curriculum modern pentru o Românie educată”.Dezbatrerea urmează să aibă loc în data de 27 ianuarie 2021, la Palatul Parlamentului.

Propunerile puse în dezbatere de Ministerul Educației pot fi descărcate aici (https://www.rocnee.eu/programescolare/05-01-2021-planuri-cadru.html
Dezbaterea va fi transmisă pe site-ul Camerei Deputaților, la secțiunea ”Transmisii în direct”.
 

Radu Mihail: ”Săptămâna viitoare vom primi mai multe detalii tehnice de la reprezentanții Poștei Române. Vom solicita noi informații de la instituțiile responsabile, AEP și STS, cu privire la numărul alegătorilor care au reușit să voteze la o secție de votare din rândul celor al căror plic a ajuns după termenul limită. Vom propune organizarea unui grup de lucru cu reprezentanții Poștei Române, AEP, MAE și STS pentru a identifica cele mai bune soluții legislative și tehnice ca votul prin corespondență să se desfășoare ușor, transparent și eficient la următoarele alegeri.”
 

Radu Mihail, liderul grupului USR PLUS din Senat: ”Ani de zile ne-am luptat pentru a scoate ștampila din instituțiile publice și, în cele din urmă, am reușit. A venit rândul Senatului să modernizăm circuitul inițiativelor legislative de la depunere și până la votul final, astfel încă Senatul să înceapă să lucreze în secolul XXI, digital.”
 

Marius Bodea: ”USR PLUS și-a asumat unul dintre cele mai importante, dar și cele mai grele, ministere din guvernul Cîțu, cel al Fondurilor Europene, devenit acum al Investițiilor și Proiectelor Europene. Banii europeni sunt, într-adevăr, esențiali pentru dezvoltarea României, iar în următorii ani trebuie să folosim corect fiecare eurocent pe care-l atragem în țară.”
 

Radu Mihail: ”În timpul alegerilor parlamentare din decembrie 2020, am primit numeroase semnale de la cetățeni români din diaspora care au fost notificați de faptul că plicul cu votul lor prin corespondență nu a ajuns în timp util, cu toate că l-au trimis cu săptămâni bune înainte. De asemenea, conform estimărilor Autorității Electorale Permanente, peste 14.000 de plicuri cu votul românilor care au ales să voteze prin corespondență la aceste alegeri nu au ajuns în timp util la birourile electorale pentru votul prin corespondență sau la cele din cadrul misiunilor diplomatice. A trecut deja mai mult de o lună de la alegerile parlamentare și nu avem o explicație concretă privind această situație.”
 

Senatoarea USR PLUS, Presedintele Senatului, Anca Dragu, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ca poarta discutii, inclusiv cu reprezentanti ai societatii civile, privind chestiunea darâmarii zidurilor din jurul Palatului Parlamentului.
Potrivit Ancai Dragu, este vorba despre un proiect mai amplu de 'deschidere', care merge 'dincolo de aspectul fizic al darâmarii zidului respectiv'.
De asemenea, presedintele Senatului se va implica în elaborarea unor initiative legislative care vizeaza: cresterea accesului la finantare pentru companii; combaterea violentei domestice; implementarea programului 'Scoala de la 8.00 la 17.00', conform caruia, în intervalul 8.00-17.00, elevii vor participa la ore de studiu dimineata, la prânz vor avea parte de o masa calda, iar dupa-amiaza îsi vor face temele si se vor putea implica în activitati extracurriculare.
În domeniul economic, fostul ministru al Finantelor pledeaza pentru digitalizare si implementarea masurilor care decurg din Pactul Verde, aratând ca România trebuie sa devina lider în aceste sectoare.
(interviul complet, în articol)
 

Ștefan Pălărie: ”Schimbarea directorilor sau a directorilor adjuncți la mijlocul anului școlar – cu atât mai mult pe timp de pandemie -  nu poate fi argumentată doar prin încetarea Contractului de Management. Acest fapt nu ar justifica decăt numirea unei conduceri interimare, care putea fi asigurată, având în vedere condițiile excepționale din acest an, și de conducerea curentă a scolilor, pentru asigurarea bunei desfășurări a întregului an școlar. Fără a interfera în actul decizional, sunt de părere că asemenea modificări în timpul anului școlar nu sunt în interesul elevilor și nu sunt de natură a asigura buna desfășurare a procesului educativ, atât cât se poate el desfășura, de la distanță și în condiții de pandemie”.
 

Marius Bodea: ” Între public și TVR nu există astăzi nici un contract, iar șefii TVR, numiți politic, răspund în realitate doar în fața politicienilor, nicidecum a cetățenilor. A înființa o nouă televiziune publică, printr-o nouă lege, garantând depolitizarea și accesul în orice funcție pe bază de merit, iar nu de pile – abia așa ar arăta o reformă reală a TVR.”
 

Radu Mihail, iderul grupului USR PLUS din Senat: ”Oamenii s-au săturat să vadă cum unii doar schimbau guverne fără să schimbe modul în care era guvernată țara. Să schimbi guvernul, e ușor. – Să schimbi guvernarea – iată adevărata provocare a noilor miniștri. Si ii vom sprijini pentru ca transformarea Romaniei sa se intample cu adevarat. Succes noului cabinet!”
(textul integral al discursului, în comunicat)

Anca Paliu Dragu: ” Voi fi un preşedinte al Senatului echidistant şi corect, nu voi ţine cont de culoarea politică. Îmi doresc ca întreg mandatul acestui Senat să stea sub auspiciul noţiunii de respect. Respect pentru cetăţenii acestei ţări, respect pentru cei pe care îi reprezentăm, respect faţă de colegi. Respectul, din punctul meu de vedere, înseamnă în primul rând să conştientizăm faptul că un senator nu se află deasupra legii, ci trebuie să fie în slujba şi în serviciul cetăţenilor.”
 

Cei 25 de senatori ai alianței USR PLUS au depus  jurământul, începându-și astfel mandatele. 20 dintre aceștia sunt la primul lor mandat în Parlament, 5 fiind la al doilea, 17 senatori sunt din partea USR și 8 din partea PLUS.
Iată o scurtă prezentare a fiecăruia dintre ei: