Site-ul Senatului României folosește cookie. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG 13/24.04.2012 și REGULAMENTUL (UE) 2016/679. OK

Întrevederea senatorului Titus Corlățean, președintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Președinției Consiliului Uniunii Europene, împreună cu președinții Comisiilor pentru afaceri europene ale celor două Camere ale Parlamentului cu Secretarul-general al Consiliului Uniunii Europene - joi, 19 aprilie 2018

La 19 aprilie 2018, senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Președinției Consiliului Uniunii Europene, împreună cu senatorul Gabriela Crețu și deputatul Angel Tîlvăr, președinți ai Comisiilor pentru afaceri europene ale celor două Camere ale Parlamentului au avut o întrevedere cu Jeppe Tranholm-Mikkelsen, Secretarul-general al Consiliului Uniunii Europene.
La întrevedere au participat și ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, senatorul Viorel Ilie, ministru pentru relația cu Parlamentul precum și reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu.
În cadrul discuțiilor, Președintele Comisiei speciale comune a prezentat principalele repere de abordare a dimensiunii parlamentare a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, subliniind importanța unei bune pregătiri în perspectiva exercitării acestui mandat, atât pe substanța Programului de Președinție, cât și la nivel de promovare a priorităților naționale în acest context. A subliniat cooperarea strânsă cu Guvernul în îndeplinirea cu succes a mandatului de Președinție a României. 
Senatorul Titus Corlățean a arătat că atât la nivelul Comisiei speciale comune pe care o conduce, cât și la nivel personal acționează pentru constituirea unei platforme politice care să asigure consensul politic intern cu privire la susținerea largă a viitoarei Președinții române a Consiliului Uniunii Europene, mandat necesar a fi considerat nucleul unui proiect de țară, având deja un deceniu de experiență în interiorul Uniunii Europene.   
A subliniat că între prioritățile pe care România le susține și pe care le consideră esențiale pentru viitorul proiectului european sunt coeziunea și solidaritatea. A salutat recunoașterea de către Secretarul-general al Consiliului UE a potențialului pe care România îl are, la un moment de schimbare a legislaturii europene, în imprimarea unei direcții constructive Uniunii Europene.  
A reliefat ideea de continuitate a poziționării pe dosarele de interes prioritar, precizând în acest sens că asigurarea securității și stabilității în vecinătatea imediată a României, atât pe dimensiunea estică, cât și în regiunea Balcanilor de Vest, rămâne un obiectiv geo-strategic ce va fi urmărit, în continuare, și la nivel parlamentar, în cadrul contactelor și dialogului inter-parlamentar. A reconfirmat, în acest context, importanța deosebită acordată Republicii Moldova și perspectivei sale europene.
Senatorul Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene, a subliniat complexitatea perioadei de desfășurare a Președinției române, în contextul alegerilor pentru Parlamentul European, al marilor dosare ce vor fi gestionate de către aceasta (Cadrul Financiar Multianual), precum și importanța colaborării eficiente a părților implicate.
Referitor la Cadrul Financiar Multianual, și-a exprimat îngrijorările în ceea ce privește unele concluzii ale negocierilor și dezbaterilor despre viitorul Europei. Comisia pentru Afaceri Europene, prin opiniile transmise către Bruxelles, s-a pronunțat deja împotriva înființării funcției de Ministru de finanțe european în absența unui buget pe măsură. De asemenea, termenul de flexibilitate bugetară folosit în noua viziune europeană nu acoperă interesele tuturor statelor membre. Comisia pentru Afaceri Europene, prin opiniile transmise, este adepta conceptului de “flexicuritate” -  menținerea acelorași ținte și alocări de fonduri, în vederea atingerii unor obiective importante pe termen lung, prin folosirea cât mai eficientă a noului buget multianual.



Go to top