Site-ul Senatului României folosește cookie. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG 13/24.04.2012 și REGULAMENTUL (UE) 2016/679. OK

Senatorul USR Dragoș Popescu: ”Guvernul, Ministerul Mediului nu reușesc să rezolve grava problemă a poluării industriale”

Senatorul USR de Dâmbovița, Dragoș Popescu, trage un semnal de alarmă cu privire la eșecul guvernului de a găsi soluții pentru stoparea poluării aerului de către termocentrale, cele mai multe dintre ele folosind tehnologii vechi.
Pornind de la cazul recent în care sute de locuitori din Craiova au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva poluării aerului de către Complexul Energetic Oltenia, Dragoș Popescu a solicitat Ministerului Mediului detalierea listei de proceduri de  infringement pe teme de mediu.
Într-o declarație politică, senatorul USR Dragoș Popescu arată că  în prezent România are deschise nu mai puțin de 17 proceduri de infringement pe teme de mediu, dintre care 8 pe poluarea aerului.

Dragoș Popescu: ”Există în România CET-uri care funcționează ilegal  - Govora, pentru care ne aflăm în procedură de infringement deschisă de Comisia Europeană. Emisiile acestora sunt în continuare mult peste limita legală și pun în pericol sănătatea locuitorilor din Râmnicu Vâlcea, aceste substanțe fiind transportate de vânt la sute de kilometri depărtare.  Avem de-a face cu un eșec, statul român asigură practic căldură cetățenilor, atât cât asigură, cu prețul sănătății cetățenilor și, mai ales, a copiilor lor, care sunt cei mai afectați de poluarea atmosferică din aceste orașe.”
În finalul declarației sale politice, senatorului USR de Dâmbovița, Dragoș Popescu arată că, anual, peste 29.000 de români mor prematur din cauza poluării, iar costurile sociale asociate sunt de 1400 euro/an/cap de locuitor în România. Și, cu toate acestea, Guvernul și Ministerul Mediului nu reușesc să rezolve problema poluării aerului înconjurător.
Iată, în continuare, textul integral al declarației politice:
Poluarea aerului, o problemă a noastră, a tuturor
 
Stimați colegi,
Am transmis astăzi către Ministerul Mediului o solicitare de informații prin care cer detalierea listei de infringementuri pe teme de mediu, pentru a încerca să înțeleg ce face acest Minister și de ce avem aceste lacune legislative. În prezent avem deschise nu mai puțin de 17 proceduri de infringement pe teme de mediu, dintre care 8 pe poluarea aerului.
               
Săptămâna trecută craiovenii au ieșit în stradă din cauza poluării masive venite de la Complexul Energetic Oltenia, protestatarii fiind afectați de valul de cenușă ce le acoperă orașul și le afectează calitatea vieții. Situația este una repetitivă, complexul fiind amendat cu o săptămână înaintea protestului cu 100.000 lei de către Garda de Mediu, după ce în 2021 mai fusese amendat de două ori. Garda a impus operatorului să ia toate măsurile necesare limitării consecințelor asupra mediului și a prevenirii altor incidente sau accidente posibile. De asemenea, i-a fost dispusă măsura de a adopta tehnologii de exploatare ale instalațiilor de ardere, astfel încât să reducă la minim poluarea. Societatea are obligația și de a executa lucrări de reparații la sistemul de etanșare al cazanelor și la canalele de gaze arse.
Evident, aceste dispoziții nu sunt respectate și cetățenii suferă.  Cazul nu este singular.
 
În 2021 a fost un scandal chiar în București pe tema arderii de păcură în instalațiile CET Progresu, provocând valuri considerabile de poluare înregistrate de rețelele de senzori și, pe alocuri, de rețeaua națională. Dar se poate și mai rău de atât:
               
Există în România CET-uri care funcționează ilegal  - Govora, pentru care ne aflăm în procedură de infringement deschisă de Comisia Europeană. Emisiile acestora sunt în continuare mult peste limita legală și pun în pericol sănătatea locuitorilor din Râmnicu Vâlcea, aceste substanțe fiind transportate de vânt la sute de kilometri depărtare. 
 
Avem de-a face cu un eșec, statul român asigură practic căldură cetățenilor, atât cât asigură, cu prețul sănătății cetățenilor și, mai ales, a copiilor lor, care sunt cei mai afectați de poluarea atmosferică din aceste orașe. Problemele privind poluarea industrială nu se opresc la CET-uri, desigur, avem de-a face cu un stat total depășit, care nu numai că nu-și protejează cetățenii, îi îmbolnăvește de-a dreptul!
 
Spețele privind poluarea industrială pentru care Comisia Europeană a trimis România în fața  Curții de Justiție a Uniunii Europene sunt:


 
  1. Transpunerea incorectă a Directivei UE privind emisiile industriale, în care Comisia Europeană arată că sistemul juridic românesc:
 
 - nu garantează punerea în aplicare a obiectivelor cheie ale directivei, în special cele care se referă la faptul că instalațiile pot să funcționeze numai dacă dispun de autorizațiile necesare. 
- sancțiuni foarte mici și inadecvate, care nu asigură eficacitatea, proporționalitatea și caracterul disuasiv, conform directivei. 
- autoritățile române nu pun în aplicare legislația existentă (de ex. suspendarea funcționării instalațiilor fără autorizație)
 
2. iar cel de-al doilea infringement se referă la faptul că România nu și-a adoptat primul program național de control al poluării atmosferice, în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici. România ar fi trebuit să furnizeze Comisiei primul său program național de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019, dar încă nu l-a adoptat.
 
Cu toate aceste probleme pe care le avem ca stat, cu toate că ele afectează comunități extinse din România, că mor anual prematur peste 29.000 de români din cauza poluării, iar costurile sociale asociate sunt de 1400 euro/an/cap de locuitor în România, Guvernul și Ministerul Mediului nu reușesc să rezolve aceste probleme, care țin de transpuneri legislative pe tema poluării industriale. Ba mai mult, aș mai adăuga că avem deficiențe masive în sistemele de monitorizare, atât a poluării atmosferice din orașe, unde Rețeaua Națională de Monitorizare Calitate Aer este subfinanțată și neîntreținută corespunzător, cât și lipsa datelor de la operatorii industriali, care, practic, nu își fac publice datele de monitorizare. ”
 



Go to top