Președintele  Senatului României, domnul Călin Popescu - Tăriceanu, a  participat în perioada 16-17 martie, a.c. la Conferinţa extraordinară a Preşedinţilor Parlamentelelor Statelor Uniunii Europene, eveniment care s- a  desfășurat la Roma și care a marcat cea de-a 60-a aniversare a semnării Tratatelor fondatoare ale Comunităţii Europene. Invitaţia i-a fost adresată de către dna Laura  Boldrini, preşedintele Camerei Deputatilor şi dl. Pietro Graso, preşedintele Senatului.
Conferinţa s-a bucurat de prezenţa preşedinţilor de Parlamente ale statelor Uniunii Europene.
În cadrul dezbaterilor, domnul preşedinte  Călin Popescu-Tăriceanu  a subliniat  în discursul domniei sale importanța crucială a egalității depline a statelor membre, cu implicarea necondiţionată a tuturor actorilor în procesul decizional în vederea reapropierii cetățenilor de valorile europene.
„Cu toate ca extinderea Europei este un fapt implinit, pentru o serie de ţări, printre care şi a mea, rezultatul nu corespunde cu exactitate aşteptărilor. Astfel, o serie de aspecte precum refuzul de integrare în Spatiul Schengen sau impunerea unui mecanism de cooperare şi verificare în domeniul justiţiei par să pună sub semnul întrebării în mod unilateral vocaţia europeană a României. Astfel, ne confruntăm deja cu experienţa unei Uniuni cu mai multe viteze, sau cel puţin cu mai multe clase. La acest nivel cred că trebuie să ne raportam la gândirea părinţilor fondatori pe care  îi celebrăm astăzi.
Într-adevar, Robert Schumann, Alcide De Gasperi si Konrad Adenauer au ales să pună bazele unei comunităţi. Ei au conceput comunităţi cu scopuri diferite, conduse însă în acelaşi mod, prin deliberare, consens şi partajare a responsabilităţilor, ca alternativă la mecanica rece a totalitarismului birocratic şi a tiraniei incontrolabile a majorităţii,” a subliniat domnul preşedinte.
În cadrul dezbaterilor, preşedinţii parlamentelor europene  au subliniat rolul important  şi decisiv pe care Uniunea Europeană l-a avut asupra fiecărei ţări europene în parte.
Aceştia au subliniat că Uniunea Europeana a  creat condiţia primordială în  care o ţară se poate dezvolta, pacea,  dar  şi tratatele succesive  au dat şansa punerii în lucru a principiilor şi valorilor lansate de părinţii fondatori  acum 60 de ani.
Toţi vorbitorii au acceptat faptul că Uniunea Europeană  se afla în faţa  unei noi provocari, în primul rând,  aceea de a intra ca actor major în competiţia globală. Nicio ţara membră nu va reuşi singură în competiţia globală. Vorbitorii au subliniat că Uniunea Europeană rămâne cel mai bun instrument pentru a depăşi  provocările la care este supusă. Valorile pe care aceasta a fost  fondată – demnitatea umană, libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi respectul pentru valorile omului – rămân valide.
Preşedinţii Parlamentelor statelor membre au  căzut de acord că viitorul Uniunii Europene este un proces complex  şi de durata şi sustin în continuare ca acest proces să fie incluziv, echilibrat şi ambitios. Este important ca formatele de dialog  privind viitorul Europei să aibă un caracter cât mai cuprinzător  din perspectiva actorilor implicaţi  şi nu în formule reduse  la grupări restrânse de state membre. Doar în acest mod se poate contribui la (re) apropierea cetăţenilor de proiectul european şi valorile sale cu evitarea oricăror posibile diviziuni suplimentare.
Uniunea europeană trebuie  să ramână deschisă către acele ţări  care împărtăşesc aceste valori, inclusiv către ţările din Balcani de Vest  şi cei din Est.
Un alt subiect discutat l-a reprezentat  Cartea Albă privind viitorul Europei  lansată de Juncker. În principal, ţările din Centru si Est au accentuat faptul că scenariul Europa cu mai multe viteze ar însemna mai puţină Europa.
          Printre vorbitori s-au numărat, printre alții, Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, Donald Tusk, președintele Consiliului European, Franz Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene, dl. Romano Prodi.