La data de 27 iulie  a.c., dl senator Titus Corlățean, președintele Comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului României pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019 a avut o întrevedere cu dna Tanya Collingridge, chargé d'affaires al Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
În cadrul discuțiilor, președintele Comisiei comune speciale, senatorul Titus Corlățean, a subliniat importanța preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, un moment semnificativ în istoria democratică recentă a țării noastre și a evidențiat necesitatea adoptării de către Parlament a unei declarații privind consensul tuturor partidelor politice pentru susținerea priorităților de mandat al României în cadrul semestrului de Președinție a Consiliul UE.
A reliefat stadiul corespunzător al pregătirilor atât la nivel guvernamental, cât și parlamentar, propunerile formulate, în urma dezbaterilor, de Comisia specială a Camerei Deputaților și Senatului României pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019 și Comisiile pentru Afaceri Europene ale Senatului și Camerei Deputaților, fiind incluse de către Guvern în reperele tematice ce stau la baza viitoarelor priorități.
A prezentat succint cele patru teme avute în vedere de România pe timpul mandatului la Președinția Consiliului UE: creșterea economică, convergența și coeziunea, o Europă a siguranței, rolul și profilul Uniunii Europene ca actor global, precum și valorile europene comune. În această privință, senatorul Titus Corlățean a evidențiat includerea pe agendă a temei privind prevenirea și combaterea rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului și antisemitismului, inclusiv în contextul discursului motivat de ură.
În cadrul discuțiilor, au fost evidențiate provocările din timpul mandatului României, precum cele referitoare la negocierile privind Cadrul financiar multianual, ieșirea Marii Britanii din UE sau alegerile pentru Parlamentul European. Din perspectiva relației bilaterale solide româno-britanice, fundamentată pe Parteneriatul strategic existent, a asigurat asupra disponibilității părții române pentru identificarea unui mecanism de cooperare post-Brexit corespunzător între Uniunea Europeană și Marea Britanie. A subliniat interesul României în ceea ce privește protejarea drepturilor comunității românești care trăiește și muncește în Marea Britanie. A reiterat solidaritatea României cu celelalte state membre ale UE în ceea ce privește negocierile privind Acordul de retragere privind integritatea pieței unice și indivizibilitatea celor patru libertăți.
Discuțiile au vizat și modificările legislative privind reglementările referitoare la legile justiției și respectiv în materie penală, cu accent pe procedura parlamentară în curs.