Site-ul Senatului României folosește cookie. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG 13/24.04.2012 și REGULAMENTUL (UE) 2016/679. OK

Senatorul USR Cristi Berea: ”Mai întâi gândește și apoi, decide! Ministrul Cîmpeanu nu gândește, dar decide.”

Senatorul USR de Iași, Cristi Berea, consideră că Ministrul Educației nu a luat în calcul toate consecințele trecerii de pe o zi pe alta a cursurilor universitare din format on-line în formatul clasic, cu prezență fizică la ore.
Într-o declarație politică, senatorul Cristi Berea îl acuză pe ministrul Educației. Sorin Cîmpeanu nu numai că a luat abrupt o decizie pripită dar și că a făcut-o încălcând principiile autonomiei universitare.
Pornind de la cazul universităților AI Cuza din Iași și a Universității Dunărea de Jos din Galați, care au filiale și în Republica Moldova, senatorul Cristi Berea exemplifică haosul produs de deciziile prost gândite de ministrul Cîmpeanu.
Cristi Berea:Ambele universități au filiale în Republica Moldova și ambele ar trebui să revină la predarea fizică. Cum se întâmplă din punct de vedere operațional lucrurile? În fiecare dimineață profesorii pleacă din Iași, ajung în Bălți sau Chișinău, susțin cursurile și seara revin acasă. Odată cu invazia Rusiei în Ucraina, Republica Moldova a intrat în stare de urgență, timpii de așteptare din vămi sunt mari și orice tranzit devine un chin.”
În declarația sa politică, senatorul USR de Iași, Cristi Berea, oferă soluția pentru această problemă creată de lipsa de orizont organizatori a Ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu: continuarea activității în format online/hibrid până la finalizarea anului universitar, o măsură care ar putea proteja profesorii care susțin cursurile din Republica Moldova dar și profesorii și studenții din toată țara.
 
Iată, în continuare, textul integral al declarației politice:
 
„Cireașa de pe coliva învățământului universitar
 
Începând cu data de 9 martie, învățământul universitar a revenit la sistemul de predare cu prezență fizică. Odată cu aceasta, dincolo de problemele frecvent întâlnite în domeniul educației, au apărut noi încurcături. Momentul în care Ministerul Educației a decis să implementeze această reîntoarcere la „normal” este unul nepotrivit și foarte brusc, după peste doi ani de pandemie și în timpul unui război. Tranziția este lipsită de rost și greu de realizat, atât din punct de vedere al studenților cât și al profesorilor.
Conform Constituției României și in baza autonomiei universitare prevăzută, există o perioadă de tranziție de care instituțiile de învățământ superioare pot beneficia. Cu toate acestea, există o obligativitate a recuperării activităților didactice până la sfârșitul semestrului prezent, fapt cu greu realizabil în contextul actual. În cazul în care universitățile decid necesitatea acestei perioade de tranziție, cum unele au și făcut-o, cursurile în format fizic vor începe în luna aprilie, obligând studenții la schimbări drastice (cazare, joburi etc.) pentru doar două luni.
Studenții din câteva orașe ale țării au participat în ultimele zile la proteste împotriva reînceperii cursurilor în format fizic. Aceștia au întâmpinat dificultăți în a găsi cazare la căminele pentru studenți, deoarece multe dintre acestea sunt folosite în prezent de către refugiații din Ucraina.               
Un caz specific pe care îmi doresc să îl subliniez este o problemă care vizează cel puțin două universități din România: Universitatea “A.I. Cuza” din Iași și Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați. Ambele au extensiuni (filiale) în Republica Moldova și ambele ar trebui să revină la predarea fizică.
Cum se întâmplă din punct de vedere operațional lucrurile? În fiecare dimineață profesorii pleacă din Iași, ajung în Bălți sau Chișinău, susțin cursurile și seara revin acasă. Odată cu invazia Rusiei în Ucraina, Republica Moldova a intrat în stare de urgență, timpii de așteptare din vămi sunt mari și orice tranzit devine un chin. Toate astea, dincolo de faptul că Moldova adăpostește un număr mai mare de refugiați decât toată România.
Cea mai convenabilă ar fi continuarea activității în format online/hibrid până la finalizarea anului universitar, o măsură care ar putea proteja profesorii care susțin cursurile din Republica Moldova dar și profesorii și studenții din toată țara. Voi adresa o întrebare Ministerului Educației pentru a vedea cum putem implementa acest lucru cu toate că lucrurile sunt simple: există OUG nr. 99/2021 care spune că instituțiile de învățământ superior pot desfășura activități didactice în format online atât pe perioada stării de alertă, cât și pe întreaga durată a anului universitar 2021-2022. Orice fițuică trimite ministerul universităților, prin care amenință cu tăierea finanțării, nu poate trece peste o ordonanță de urgență a Guvernului.”
 



Go to top