Senatoarea USR PLUS, Presedintele Senatului, Anca Dragu, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ca poarta discutii, inclusiv cu reprezentanti ai societatii civile, privind chestiunea darâmarii zidurilor din jurul Palatului Parlamentului.
Potrivit Ancai Dragu, este vorba despre un proiect mai amplu de 'deschidere', care merge 'dincolo de aspectul fizic al darâmarii zidului respectiv'.
De asemenea, presedintele Senatului se va implica în elaborarea unor initiative legislative care vizeaza: cresterea accesului la finantare pentru companii; combaterea violentei domestice; implementarea programului 'Scoala de la 8.00 la 17.00', conform caruia, în intervalul 8.00-17.00, elevii vor participa la ore de studiu dimineata, la prânz vor avea parte de o masa calda, iar dupa-amiaza îsi vor face temele si se vor putea implica în activitati extracurriculare.
În domeniul economic, fostul ministru al Finantelor pledeaza pentru digitalizare si implementarea masurilor care decurg din Pactul Verde, aratând ca România trebuie sa devina lider în aceste sectoare.
Iată, în continuare, interviul complet acordat AGERPRES de către Senatoarea USR PLUS, Presedintele Senatului, Anca Dragu:
AGERPRES: Printre primele obiective pe care le-ati anuntat se numara cresterea transparentei si digitalizarea. Sunt putine zile de când ati preluat mandatul, dar sunt masuri pe care le-ati luat deja sau intentionati sa le implementati în perioada imediat urmatoare?
Anca Dragu: Da, sunt masuri deja luate si aici m-as referi la introducerea tabletelor pentru votul în plen. La Camera Deputatilor exista aceste tablete. La noi, la Senat, înca se voteaza prin apel telefonic. Am vrut sa ne pregatim pentru a avea acest vot functional si coerent în momentul în care vom vota legea bugetului la începutul lunii februarie. Am identificat lipsa unui instrument de management al documentelor în institutie. Practic, stim când a intrat un document în institutie, dar nu stim parcursul acestui document, unde a stat, câte zile a stat si noi avem niste raspunderi regulamentare cu privire la aceste termene. Voi introduce acest sistem de administrare a documentelor în institutie.
În zona de transparență, am decis publicarea ordinii de zi a Biroului Permanent. Pâna acum aveam numai ora si data la care se va întruni Biroul Permanent, dar sper ca într-o saptamâna sa avem - poate chiar la urmatorul Birou Permanent - sa avem si ordinea de zi publicata. Mi-a venit aceasta idee, chiar am primit o întrebare de la o jurnalista - când a vazut anuntul privind ultimul Birou Permanent - ce avem pe ordinea de zi. M-am dus pe pagina Senatului si am observat ca nu exista ordinea de zi publicata si atunci am luat decizia de a publica aceste informatii.
 
AGERPRES: Exista timp astfel încât senatorii sa aiba aceste dispozitive pâna ce va fi supusa votului legea bugetului?
Anca Dragu: Da, pentru ca am început înca dinainte de Craciun aceste demersuri. Era un proces deja început la Camera Deputatilor. Nu este vorba decât de o replicare a acelui efort. Vom avea pâna la sfârsitul lunii si o sesiune de training cu senatorii pentru a sti cum sa foloseasca aceste tablete.
 
 
AGERPRES: Un alt obiectiv pe care l-ati anuntat este ca proiectele de legi sa fie adoptate în baza studiilor de oportunitate. Este fezabil ca pentru fiecare proiect sa existe un astfel de studiu?
Anca Dragu: Legislatia actuala prevede ca Guvernul întocmeste aceste studii de impact. Ele uneori sunt fie ignorate, chiar la nivelul Guvernului sau la nivelul Parlamentului sau în ambele institutii. Da, as vrea ca cel putin principalele legi sa aiba la baza aceste studii de impact. Ar trebui sa avem si studii de oportunitate. Ar trebui sa avem o relatie mult mai buna cu Guvernul. La Guvern exista resurse umane si cunoastere astfel încât sa fie urmarite aceste proiecte de legi. Printr-o mai buna cooperare cu Guvernul si printr-o atitudine mai responsabila a senatorilor putem sa avem legi adoptate pe baza studiilor de impact. Sa nu ne imaginam ca de mâine suta la suta se va întâmpla asa, dar este o directie pe care ne vom încadra.
 
AGERPRES: Un subiect care a revenit periodic în atentia opiniei publice este îndepartarea zidului din jurul Palatului Parlamentului. Ce punct de vedere aveti?
Anca Dragu: Va face parte dintr-un proiect mai amplu prin care doresc sa darâmam zidurile fizice si imaginare între Parlament si cetatean. Dupa discutia cu dumneavoastra, am o întâlnire cu reprezentanti ai societatii civile care lucreaza la un asemenea proiect.
 
AGERPRES: Este vorba despre realizarea Parcului Uranus?
Anca Dragu: Sunt vreo doua proiecte pe masa. Am discutat vineri cu fostul secretar general despre acest proiect, pe care l-au început. Acum voi discuta despre proiectul acesta de darâmare a zidurilor. Cum spuneam, va fi un proiect mai amplu, care merge dincolo de aspectul fizic al darâmarii zidului si atât. Este vorba de un proiect amplu de deschidere.
 
AGERPRES: Exista initiative legislative pe care vreti sa le depuneti în perioada urmatoare?
Anca Dragu: Sunt mai multe domenii pe care îmi voi canaliza atentia si puterea, în ceea ce priveste initiativele legislative. Un domeniu important este acela al accesului la finantare, pentru companii mici, pentru companii mari, pentru ca, daca te uiti la activitatea economica în România si la rata de succes al firmelor românesti, un element important este accesul de multe ori dificil la finantare. Am cunostintele tehnice si experienta în acest domeniu, deci va fi un domeniu în care, clar, voi actiona.
O alta zona este aceea a educatiei si avem în programul de guvernare aceasta masura, scoala de la 8,00 la 17,00, care presupune extinderea programului pilot 'Masa calda', initiat de guvernul Ciolos în 2016 si care, de fapt, este proiectul meu de suflet. Presupune mai mult decât atât, înseamna ca orice copil va merge la scoala va învata la scoala, va avea activitati extracurriculare, o nutritie echilibrata în cadrul scolii, va face lectiile acolo si parintii vor putea lua copilul acasa la sfârsitul zilei de lucru, astfel încât si parintii, si copiii sa poata avea o activitate eficienta. Si eu sunt mama si stiu ce înseamna sa alergi cu copilul pe drumuri, sa îl duci la scoala, la activitati, sa fii îngrijorat ca poate nu este hranit corespunzator. Acest program însa vizeaza foarte mult scaderea ratei de abandon scolar, integrarea copiilor din zonele defavorizate si, în general, are o componenta sociala foarte puternica. Educatia este prioritatea zero pentru România, dupa parerea mea.
Un alt domeniu în care ma voi implica activ este violenta domestica. Mai mult decât atât, vorbim despre protejarea persoanelor vulnerabile, în general, fie ca sunt femei sau copii, poate chiar barbati. Dar hartuirea si violenta domestica sunt subiecte, rani deschise înca în societatea româneasca.
 
AGERPRES: Ati încurajat o implicare mai mare a femeilor în viata sociala si politica. Care credeti ca sunt principalele motive pentru care femeile nu sunt atât de prezente în functii de conducere si în viata politica?
Anca Dragu: Am tot citit despre acest subiect. În functii de conducere, în mediul privat, femeile, în România, sunt prezente. Si studiile arata ca acele firme în care consiliile de administratie au un numar semnificativ de femei au rezultate economice bune. De asemenea, femeile sunt mai prezente în România decât în tarile europene vestice în domeniul tehnologiei informatiei. În domeniile acestea dure, mai de stiinta, în România peste 25% dintre angajati sunt femei, pe când media europeana este undeva la vreo 16%. De asemenea, diferenta de venituri dintre femei si barbati este cea mai mica în România în comparatie cu toate tarile europene, de numai 3%. Deci, barbatii sunt platiti cu 3% mai bine decât femeile. Media europeana, tot asa, este undeva pe la vreo 14-15%, cred, cu cele mai mari diferente în Estonia - 22% si Germania - 20%, pentru ca femeile nu au acces în functiile semnificative, importante, mai ales în mediul privat, unde sunt si salarii mai bune si bonusuri.
În diferite zone ale economiei si ale societatii, România sta bine la reprezentarea femeilor. În politica, într-adevar, suntem putin în urma. Ce pot eu sa fac în acest sens este sa dau un exemplu femeilor din România ca poti fi lider politic, poti avea o viata armonioasa, echilibrata. Poti avea si familie, si cariera politica, si cariera profesionala. Le poti face pe toate la fel de bine ca orice alt membru al societatii. De altfel, eu sunt o feminista, dar nu în sensul în care neg calitatile altora. Cred ca femeile si barbatii se completeaza sau sunt foarte asemanatori în foarte multe privinte. Da, femeile sunt mai grijulii, au capacitati empatice mai ridicate, dar poate uneori si stilul mai putin empatic al barbatilor este important în anumite momente în care se iau decizii sau în anumite functii.
 
AGERPRES: Ati spus totusi la un moment dat ca o femeie într-o functie de conducere se confrunta cu faptul ca risca sa fie mai contestata. Ati avut problema aceasta, poate chiar si acum, de când ati preluat aceasta functie?
Anca Dragu: Nu am avut acest sentiment la Senat. De altfel, cooperarea cu toti colegii senatori a fost una extraordinara. Pâna la acest moment, am avut o cooperare foarte buna cu senatorii din toate partidele prezente în Parlament. De asemenea, cu personalul angajat la Senat am relatii foarte bune. Sunt foarte multe doamne care lucreaza în Senat. Nu am simtit aceasta presiune acum.
 
AGERPRES: Care este stadiul fuziunii USR PLUS? Când ar urma sa aiba loc congresul pentru alegerea noii conduceri? Aveti în vedere o functie în conducerea partidului?
 
Anca Dragu: Noi speram ca fuziunea sa aiba loc în câteva luni. Depinde de ultimul termen pe care îl va acorda instanta în acest proces juridic, de altfel.
În ceea ce priveste functia de conducere, cred ca nu asta este important, sa detii sau nu o functie de conducere într-un partid. Conteaza sa împartasesti valorile acelui partid, sa muncesti, sa te implici. Eu am fost si membru simplu, am fost si membru fondator. Si acum fac parte din Biroul National al Partidului PLUS, dar cred ca pot contribui la fel de bine din orice pozitie.
 
AGERPRES: O masura pe care ati sustinut-o în campania electorala este ce a impozitului zero pentru salariul minim. Ministrul Claudiu Nasui a anuntat ca agricultura ar putea fi domeniul cel mai potrivit, în vederea implementarii progresive a acestei masuri. Totusi, printre contestatari sunt si unii care sustin ca o astfel de masura ar putea încuraja nedeclararea veniturilor reale.
Anca Dragu: Masura 'zero taxe pe salariul minim' vine sa îndrepte o nedreptate, aceea a saraciei în rândul celor care au un serviciu, primesc un salariu, dar care nu este suficient pentru a acoperi un minim necesar. Ca atare, desi omul munceste program complet, la sfârsitul lunii, banii pe care îi câstiga nu sunt îndeajuns pentru a-si asigura un trai considerat cât de cât decent. De aceea am sustinut aceasta masura care, cum spuneam, îndreapta o nedreptate. Am constatat ca, într-adevar, în agricultura, situatia aceasta a saraciei în munca este cea mai grava si ar trebui într-adevar adoptata si implementata treptat, si pe diferite zone de activitate, si pe valoarea salariului. În ceea ce priveste declararea sau nedeclararea veniturilor, aceasta este o problema de evaziune fiscala, de fapt. Statul trebuie sa fie capabil sa lupte cu evaziunea fiscala. Noi nu putem face legi pentru o anumita parte, sa zicem, o minoritate a societatii, care nu se conformeaza regulilor fiscale.
Cu atât mai mult digitalizarea va duce la eliminarea acestor portite în ceea ce priveste evaziunea fiscala. Deci, este o temere pe care nu o împartasesc, sincera sa fiu si prin digitalizarea si profesionalizarea ANAF, asa cum le gândim noi, USR PLUS, dar si în coalitia de guvernare, aceste elemente vor fi închise.
 
AGERPRES: Ati facut recent referire la constituirea unei comisii parlamentare speciale care sa evalueze rapoartele Curtii de Conturi. Ce masuri ar putea sa ia aceasta comisie? De ordin legislativ?
Anca Dragu: Exista multe rapoarte ale Curtii de Conturi care se întocmesc, se publica anual. Ele ajung si la Parlament, la ministere, eventual la companiile de stat. Evaluarea expertilor internationali chiar, dar si a reprezentantilor Curtii de Conturi, a aratat ca aceste rapoarte ar putea fi mai bine fructificate, astfel încât Parlamentul sa aiba, de exemplu, o comisie speciala care sa analizeze toate rapoartele si sa transmita aceste rapoarte catre responsabilii de drept si o responsabilizare politica a sefilor de institutii, a reprezentantilor Guvernului, pentru aplicarea concluziilor rapoartelor. As dori ca acest proces de evaluare a eficientei folosirii banului public sa fie întarit. E pacat sa ne batem joc de resurse. Resursele publice sunt limitate - toate resursele sunt limitate, cu atât mai mult resursele publice. Trebuie sa fim mai responsabili când vine vorba de banul public.
AGERPRES: Ati declarat ca sustineti crearea unei comisii speciale parlamentare pentru identificarea si rezolvarea inechitatilor din tot sistemul de pensii. În cât timp ar putea fi înfiintata aceasta si în cât timp ar putea livra primele rezultate sau concluzii?
Anca Dragu: Legislatia în domeniul pensiilor, ca si cea în domeniul salarizarii publice, a suferit foarte multe sincope în acesti 20-30 de ani, astfel încât gasim conditii similare de munca si salarizare, dar pensie diferita si atunci statului îi revine aceasta responsabilitate de a uniformiza regimul pensiilor publice, de a aduce la un numitor comun toate aceste abateri care s-au întâmplat în timp. Este frustrant sa stai lânga un om care are aceeasi vechime, dar pentru ca s-a pensionat pe o alta lege, mai favorabila, beneficiaza de o alta pensie. Trebuie sa acordam o perioada lunga de timp unei asemenea comisii pentru a analiza situatia inechitatilor din sistemul public de pensii. Prioritatea mea nu este timpul, ci calitatea acestei munci. Ar fi incorect sa spun ca vreau sa se întâmple în doua luni si rezultatul muncii sa fie unul slab. Deci, obiectivul este calitatea evaluarii si pe urma luarea celor mai bune masuri.
 
AGERPRES: În privinta comisiei care ar urma sa analizeze chestiunea numarului de parlamentari, credeti ca veti avea sustinere si din partea celorlalte partide?
Anca Dragu: Este posibil. Chiar înainte de discutia cu dumneavoastra, am avut o întâlnire cu reprezentanti ai societatii civile, care militeaza pentru un cod electoral. Chestiunea celor 300 de parlamentari va fi un punct pe agenda acestei comisii comune Senat-Camera Deputatilor, de modernizarea a Codului electoral. În acest moment avem sase-sapte legi electorale. Sunt contradictii chiar în interiorul aceleiasi legi, între lege si anexa, între legi. Avem regimuri diferite între diferite tipuri de alegeri, desi nu are nicio noima sa fie asa. Ca atare, în acest moment dorim ca aceasta comisie care va fi, sper, la începutul lunii februarie înfiintata, comisia de Cod electoral, sa analizeze toate aspectele legate de procesul electoral din România. Si, cum spuneam mai devreme, la întâlnirea cu reprezentantii societatii civile, la urmatoarele alegeri, peste patru ani, sa avem un Cod electoral suplu, logic, coerent si sa fie - îl vad eu, asa - un reper pentru alte tari din Europa care vor sa îsi modernizeze sistemul electoral.