Site-ul Senatului României folosește cookie. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG 13/24.04.2012 și REGULAMENTUL (UE) 2016/679. OK

Senatorul USR Costel Vicol: “Care este realitatea economiei românești după sărbătoarea de 1 Decembrie? Avem, oare, motive de mândrie?”

Senatorul USR de Tulcea, Costel Vicol, atrage atenția că, odată încheiate festivismele ocazionate de Ziua Națională, realitatea economiei românești și nivelul de trai al românilor nu ne oferă prea multe motive de mândrie.
 
Într-o declarație politică, senatorul Costel arată că economia țării merge șchiopătând chiar dacă șomajul e la cote mici, dar pachetul fiscal asumat de Guvernul Ciolacu va aduce creșteri de prețuri în primele luni din 2024, complicând eforturile Băncii Naționale a României de a ține inflația în parametrii stabiliți.
 
Costel Vicol: ”Antreprenorii sunt pesimiști dacă nu chiar înfuriați, populația este din ce în ce mai obosită de creșterea costului vieții, doar unii politicieni sunt optimiști și plini de speranțe: în fond, 2024 aduce 4 runde de alegeri cu posibilitatea de a susține populismul. Suntem într-un proces de încetinire a economiei, în care consumul privat scade, marea majoritate a românilor ține strâns portofelul în așteptarea unor vremuri viitoare mai optimiste. Ceea ce ajută la menținerea economiei pe linia de plutire sunt cheltuielile de consum, care reprezintă mai mult de două treimi din întreaga activitate economică.”
 
În declarația sa politică, senatorul USR de Tulcea, Costel Vicol, susține că structura PIB-ului confirmă încetinirea semnificativă a consumului privat pe fundalul stopării creșterii salariilor și a ratelor mai mari la dobânzi.
 
In continuare, textul integral al declarației politice:
 
“Realitatea economiei actuale după sărbătoarea  de 1 Decembrie!
 
După festivismul legat de 1 Decembrie și aprinderea luminițelor cu ocazia Crăciunului și a sărbătorilor de iarnă, guvernanții actuali trebuie să fie cu picioarele pe pământ pentru anul viitor.
Economia țării merge șchiopătând chiar dacă șomajul e la cote mici, dar pachetul fiscal asumat de Guvernul Ciolacu va aduce creșteri de prețuri în primele luni din 2024, complicând eforturile Băncii Naționale a României de a ține inflația în parametrii stabiliți. Antreprenorii sunt pesimiști dacă nu chiar înfuriați, populația este din ce în ce mai obosită de creșterea costului vieții, doar noi, mare parte dintre politicieni, suntem optimiști și plini de speranțe: în fond, 2024 aduce 4 runde de alegeri cu posibilitatea de a susține populismul unor acțiuni.
Suntem într-un proces de încetinire a economiei, în care consumul privat scade, populația încercând să controleze cât mai mult apetitul de a face cumpărături. Marea majoritate a opiniei publice ține strâns portofelul în așteptarea unor vremuri viitoare mai optimiste. Ceea ce ajută la menținerea economiei pe linia de plutire sunt cheltuielile de consum, care reprezintă mai mult de două treimi din întreaga activitate economică. Dar și aici avem o chestiune relativă...
Vânzările din comerțul cu amănuntul, care aproximează foarte bine consumul privat (principala componentă a PIB) își continuă încetinirea, luna decembrie fiind însă una care le dă speranțe retailerilor, fiind „luna cadourilor”. Creșterea vânzărilor e susținută de vânzările de alimente și de plinurile de carburant făcute de șoferi.
 
Structura PIB-ului confirmă încetinirea semnificativă a consumului privat (creșterea PIB a încetinit de la 5,9% în 2021 la 4,7% la sfârșitul anului 2022). Acest lucru se datorează cel mai probabil prețurilor mai mari, stoparea creșterii salariilor și ratelor mai mari la dobânzi.
 
Oamenii de rând resimt cu totul diferit rata inflației, calculând cum scumpirea alimentelor și facturilor este suportată mai greu decât arată datele oficiale ale Institutului Național de Statistică.
 
Din păcate, atât Coaliția Guvernamentală actuală cât și economiștii BNR merg pe premisa că românii au acumulat economii în pandemie, acesta ajutându-i să treacă mai ușor prin această perioadă a creșterii costului vieții. Se crede că rezerve financiare consistente sunt  „la saltea”, unde estimările sunt că ar fi aproximativ 65 de miliarde de lei, bani aflați în afara sistemului bancar. Dar dacă aceasta este doar o analiză bazată pe cifre nu și pe realitățile simțite de fiecare român care vede cum economiile sale actuale nu îi acoperă necesitățile zilnice comparativ cu acum 4 ani ? Ce ne facem ca și guvernanți sau opoziție ? Mai suntem optimiști ?!”
 



Go to top