Site-ul Senatului României folosește cookie. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG 13/24.04.2012 și REGULAMENTUL (UE) 2016/679. OK

Comunicate de presă

Contenționarea persoanelor cu dizabilități – o încălcare a drepturilor omului

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități din Senat, în parteneriat cu Consiliul de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, au organizat astăzi, 29 iunie, la Parlament, evenimentul intitulat “Contenționarea persoanelor cu dizabilități – o încălcare a drepturilor omului”.
 
Inițiativa acestei dezbateri a avut ca punct de plecare situațiile de contenționare fizică și chimică găsite de inspectorii Consiliului de Monitorizare în centrele sociale destinate persoanelor cu dizabilități. O parte dintre aceste cazuri sunt:
 
  • CAbR Vâlcelele, Călărași
 
Practică contenționarea fizică (cămașă de forță) și chimică (diazepam și haloperidol), cât și izolarea. Actele medicale și Registrul Măsurilor de Izolare și Contenționare indică aplicarea contenționării în cazul a 7 rezidenți.
 
  • CAbR Oltenița, Călărași
 
În centru se practică, la recomandarea medicului psihiatru angajat, contenționarea fizică și chimică. La momentul vizitei, niciun tânăr nu era contenționat fizic, dar echipei i s-au prezentat materialele de contenție fizică (chingi și cămașă de forță) care aveau urme de utilizare. Asistenta medicală și personalul de serviciu au confirmat aplicarea contenționării fizice. 21 de beneficiari au recomandare de contenționare fizică, în foaia medicală și 5 au recomandare de contenționare mixtă (fizică și chimică cu diazepam injectabil intramuscular).
Procedura contenționării a fost aplicată de 11 ori în intervalul 09.09.2021 – 16.02.2022.
 
 
  • CRRN Brâncovenești, Mureș
 
Între 2021 și data vizitei de monitorizare din mai 2022, în Registrul evenimentelor deosebite erau înregistrate 60 de aplicări de contenționare sub diverse forme: 22 de injectări cu haloperidol conform protocolului de situații de urgență, 48 de administrări “normale” de tratament neuroleptic și 22 de contenționări mecanice cu chingi. Nu există recomandare de contenționare pentru niciunul din rezidenți, procedurile fiind puse în practică de medicul de serviciu.
 
  • CIA Țuicani, Dâmbovița
 
13 rezidenți cu recomandare de contenționare din partea medicului psihiatru. La momentul vizitei doi rezidenți erau contenționați mecanic prin legarea mâinilor. Cei doi sunt contenționați frecvent. Din documentele medicale și sociale curente, cât și din discuțiile cu personalul, echipa de monitorizare a concluzionat că centrul nu aplica alte tehnici pentru a preveni contenționarea.
 
 
Consiliul de Monitorizare a identificat un tipar replicativ la nivelul centrelor în care se practică orice formă de contenționare, tipar care este construit dintr-o serie de probleme și lipsuri de bază:
  • personal de specialitate subdimensionat
La centrul din Țuicani, de exemplu, potrivit graficului de lucru al infirmierelor (care lucrează în ture de 12/24 ore) rezultă că 4 infirmiere/schimb trebuie să realizeze activitățile în fișa de post în condițiile în care toți cei 50 de beneficiari ai centrului au probleme de deglutiție ceea ce implică pasarea alimentelor înainte de hrănire, iar 19 dintre aceștia sunt hrăniți exclusiv de personalul de îngrijire.
  • personalul angajat nu este instruit ce să facă sau cum să reacționeze în diferite situații-limită dar și ce alte metode există de a calma/liniști beneficiarii cu probleme mintale, în afara  contenționării
  • organizarea și funcționarea sistemului instituțional – există un număr mare de beneficiari care trăiesc în spații comune, depersonalizate, unele supraaglomerate, cu program educativ/recreativ/social de cele mai multe ori inexistent
  • neînțelegerea sau interpretarea deficitară a Legii sănătății mintale – în ce situații se permite contenționarea, unde se poate aplica, persoanele care au dreptul să aplice contenționarea
  • recomandările medicilor psihiatri de aplicare a măsurilor de contenționare în centrele sociale destinate persoanelor cu dizabilități (în condițiile în care aceste centre nu fac din spitalele de psihiatrie) alături de cereri scrise către șefii de centre în care solicită cumpărarea unor sisteme complexe de contenționare fizică.
La centrul din Țuicani, de exemplu, există 3 astfel de referate scrise de medicul psihiatru în care se solicită cumpărarea a:
  • 2 centuri de umeri cu închidere magnetică
  • centură pelviană și abdominală cu închidere magnetică
  • centură fixare gleznă fabricată din poliester cu țesătură căptușită
  • centură fixare încheitură cu închidere magnetică
La nivel european, există deja implementate sisteme de prevenire a contenționării în țări ca Suedia, Finlanda sau Germania care vizează atât asigurarea sprijinului în luarea deciziei, cât și terapii și servicii alternative la intervențiile medicale. Organizația Mondială a Sănătății a elaborat un curs de formare despre strategii menite să sisteze practicile de izolare și contenționare destinat unei palete extinse de părți interesate (persoane cu dizabilități și familii, specialiști care lucrează direct cu persoane cu dizabilități, ministere relevane și decidenți, organizații neguvernamentale, instituții publice cum ar fi poliția, procuratura, avocați și judecători, mecanisme de monitorizare a locurilor de detenție, avocatul poporului etc.).
În acest context, Anca Dana Dragu, președinta Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, va continua demersurile pentru identificarea celor mai bune soluții de reglementare a domeniului sănătății mintale astfel încât pacientii din spitalele de psihiatrie și beneficiarii din centre să beneficieze de prevenție și protecție specifică.
 
 
 
 



Go to top