LEGISLATURA
2020-2024
2024
Reuniunea de
iarnă a AP OSCE (Viena, 22-23 februarie)
Senatorii
Lucian Romaşcanu şi Cătălin-Daniel Fenechiu, membri ai
Delegaţiei Parlamentului României la AP OSCE, au participat la cea de-a
23-a Reuniune de iarnă a Adunării, care a avut loc la Viena, în
perioada 23-24 februarie a.c., la Centrul de Conferinţe Hofburg.
Comunicat
de presă
Întrevederea
vicepreședintelui Senatului, Sorin-Mihai Cîmpeanu, cu președinta
Adunării Parlamentare a OSCE, Pia Kauma (Bucureşti, 18 aprilie)
Comunicat
de presă
Seminarul
Leinsweiler (Berlin, 19-20 aprilie)
Senatorul
Radu-Mihai Mihail, membru al Delegației, a participat la Seminarul
Leinsweiler al AP OSCE, organizat în cooperare cu Delegația
Bundestagului german la Adunare și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe
al Republicii Federale Germania. Evenimentul a reunit membri ai parlamentelor
din statele participante la OSCE și experți, pentru dezbateri privind
prevenirea și soluționarea conflictelor și reabilitarea
post-conflict în regiunea OSCE.
Conferința
AP OSCE cu tema Securitatea în era inteligenței artificiale (Lisabona,
20 mai)
Senatorul
Cătălin-Daniel Fenechiu, membru al Delegaţiei Parlamentului
României la AP OSCE, a participat la Conferința Adunării cu tema Securitatea
în era inteligenței artificiale, care a avut loc la Lisabona, în ziua
de 20 mai. Reuniunea, a doua din seria Conferințelor de la Lisabona ale AP
OSCE, a fost găzduită de Adunarea Republicii (parlamentul) din
Portugalia.
Cea de-a 31-a sesiune anuală a AP OSCE
(Bucureşti, 29 iunie-3 iulie)
În perioada 29 iunie-3 iulie 2024, a avut loc
la București cea de-a 31-a Sesiune anuală a APOSCE, ale cărei
lucrări au fost găzduite de Parlamentul României.
Comunicat
de presă
Misiuni de monitorizare
electorală: senatorul
Radu-Mihai Mihail a participat la misiunea de monitorizare a alegerilor
generale din Statele Unite ale Americii (Washington D.C. şi Detroit, 2-6 noiembrie).
2023
Reuniunea de
iarnă a AP OSCE (Viena, 23-24 februarie)
Senatorii
Cătălin-Daniel Fenechiu şi Radu-Mihai Mihail, membri ai
Delegaţiei Parlamentului României la AP OSCE, au participat la cea de-a
22-a Reuniune de iarnă a Adunării, care a avut loc la Viena, în
perioada 23-24 februarie a.c., la Centrul de Conferinţe Hofburg.
Comunicat
de presă
Cea de-a
30-a Sesiune anuală a AP OSCE (Vancouver, 30 iunie-4 iulie)
Senatorul Cătălin-Daniel Fenechiu, membru al
Delegaţiei Parlamentului României la AP OSCE, a participat la cea de-a 30-a Sesiune anuală a
AP OSCE cu tema Consolidarea securității regionale prin
promovarea unor societăți democratice și inclusive: rolul AP
OSCE, organizată de Parlamentul canadian. La sesiune au
participat aproximativ 225 de parlamentari din 50 de state, reprezentanți
ai președinției macedonene de nord în exercițiu a OSCE și
ai Secretariatului Internațional al OSCE, alți invitați.
Programul a inclus lucrări în plenul
Adunării, reuniuni ale Comisiei permanente, Biroului
comisiilor generale și grupurilor politice, precum și alte evenimente
organizate în marja sesiunii. Comisia generală pentru probleme politice și
de securitate a adoptat rezoluția suplimentară cu tema Republica
Moldova, inițiată de delegațiile română și
moldoveană la AP OSCE, prin care, printre altele, sunt recunoscute progresele realizate de
Republica Moldova și este susținută continuarea reformelor
necesare îndeplinirii parcursului său european.
Misiuni AP OSCE de monitorizare
electorală: senatorul
Cătălin-Daniel Fenechiu a
participat la misiunile de monitorizare a alegerilor prezidențiale
și parlamentare din Turcia (Ankara și Istanbul, 12-15 mai) și
a alegerilor
parlamentare din Republica Polonă (Varșovia, 13-16
octombrie); senatorul Radu-Mihai Mihail a participa la misiunea de monitorizare
a alegerilor parlamentare anticipate din Republica Serbia (Belgrad,
15-18 decembrie).
2022
Reuniunea de iarnă
a AP OSCE (Viena şi online, 24-25
februarie)
Delegația Parlamentului României la
Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), condusă de senatorul Radu
Mihai Mihail, președintele Delegației, a participat la cea
de-a 21-a Reuniune de iarnă a Adunării, organizată în
format hibrid.
Comunicat
de presă
Reuniunea Biroului AP
OSCE (Copenhaga şi online, 3-4 aprilie)
Senatorul Radu-Mihai Mihail, în calitate
de Reprezentant special al AP OSCE pentru agenda digitală, a
participat la reuniunea Biroului AP OSCE, găzduită
de Parlamentul danez. Participanții au discutat despre invazia
rusă în curs și despre alte teme de politică externă, au
audiat proiectele de rapoarte pregătite pentru sesiunea anuală și
au dezbătut rolul OSCE în promovarea păcii și securității
în Europa.
În intervenția
sa, senatorul Mihail s-a referit la planul de acțiune adoptat de Adunare
în contextul agresiunii militare ruse în Ucraina, precizând
că reprezentanții speciali pot să ofere diverse perspective
cu privire la conflict, abordând aspecte precum: prevenirea traficului de
persoane, combaterea dezinformării și a propagandei, digitalizare
pentru facilitarea accesului la educație și la alte servicii ș.a.
În marja reuniunii, senatorul Mihail, în calitate de Reprezentant
special al AP OSCE pentru agenda digitală, a participat la o
serie de întâlniri organizate la Parlamentul danez şi la Agenția daneză pentru
digitalizare.
Conferința AP OSCE
cu tema Combaterea corupției, apărarea democrației:
rolul parlamentelor naționale (Nicosia, 27-28 mai)
Delegația
Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE),
condusă de senatorul Radu Mihai Mihail, președintele Delegației,
a participat la Conferința AP OSCE cu tema Combaterea
corupției, apărarea democrației: rolul parlamentelor naționale,
eveniment găzduit de Camera Reprezentanților din Republica Cipru.
Comunicat
de presă
Sesiunea
anuală a AP OSCE (Birmingham, 2-6 iulie)
Delegația
Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE),
condusă de senatorul Radu Mihai Mihail, președintele Delegației,
a participat la cea de-a 29-a Sesiune anuală a
Adunării, organizată de Parlamentul britanic.
Comunicat
de presă
Reuniunea Biroului AP OSCE (Helsinki, 23
septembrie)
Senatorul Radu-Mihai Mihail, președintele
Delegației, în calitate de Reprezentant special al AP OSCE pentru agenda
digitală, a participat la reuniunea Biroului AP OSCE cu tema Rolul
OSCE şi al Adunării Parlamentare
a OSCE în arhitectura securității europene în schimbare,
găzduită de Parlamentul finlandez.
Comunicat
de presă
Reuniuni
online organizate sub egida inițiativei Apel la acțiunea
OSCE: reafirmarea unui scop comun (25 martie, 11 mai, 22 iunie)
Senatorul
Radu-Mihai Mihail, președintele Delegației, a participat la
o serie de reuniuni online organizate sub egida inițiativei Apel
la acțiunea OSCE: reafirmarea unui scop comun, cu tema Rolul
OSCE în abordarea conflictului din Ucraina și a consecințelor acestuia
Comunicat
de presă
Misiuni AP
OSCE de monitorizare electorală: alegeri
parlamentare în Ungaria (1-4 aprilie); alegeri generale în
Bosnia şi Herțegovina (30 septembrie
- 3 octombrie); alegeri la jumătatea mandatului în Statele Unite ale
Americii (5-9 noiembrie)
2021
Reuniunea de iarnă
a Adunării Parlamentare a OSCE (24, 25 și 26 februarie)
Delegația Parlamentului României la
Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), condusă de senatorul Radu
Mihai Mihail, președintele Delegației, a participat la cea de-a 20-a
Reuniune de iarnă a Adunării, organizată în format online.
Comunicat
de presă
Reuniunea online cu tema
Gestionarea consensului în OSCE (10 martie)
Senatorul Radu Mihai Mihail, președintele
Delegației Parlamentului României la AP OSCE, a participat, miercuri, 10
martie a.c., la invitația Secretariatului internațional al AP OSCE,
la reuniunea online cu tema Gestionarea consensului în OSCE.
Comunicat
de presă
Sesiunea anuală a
AP OSCE (30 iunie-6 iulie)
Delegația Parlamentului României la
Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), condusă de senatorul Radu
Mihai Mihail, președintele Delegației, a participat la Sesiunea
anuală a Adunării, organizată în format hibrid (Viena și
online).
Comunicat
de presă
Dialogul cu legiuitorii
din Europa de Sud-Est - și țările învecinate selectate – despre
politicile regionale privind urmărirea penală, reabilitarea și
reintegrarea luptătorilor teroriști străini (Viena și
online, 14-15 octombrie)
Dna senator Alina-Ștefania Gorghiu,
vicepreședintă a Senatului, a participat la Dialogul cu legiuitorii
din Europa de Sud-Est - și țările învecinate selectate – despre
politicile regionale privind urmărirea penală, reabilitarea și
reintegrarea luptătorilor teroriști străini, care s-a desfășurat
la Viena și online, în perioada 14-15 octombrie 2021.
La această reuniune, organizată de
AP OSCE și Departamentul OSCE privind amenințările transnaționale
au participat peste 50 de parlamentari, membri ai comisiilor parlamentare de
specialitate, membri ai AP OSCE, experți din partea OSCE și ONU,
reprezentanți a Uniunii Europene și Consiliului Europei. Cu acest
prilej, participanții au schimbat informații cu privire la experiențele,
lecțiile învățate și problemele cu care se confruntă
parlamentarii din Europa de Sud-Est și din țările învecinate în
dezvoltarea politicilor și implementarea cadrului legislativ internațional
în materie de urmărire penală, reabilitare și reintegrare a
luptătorilor teroriști străini.
Reuniunea de toamnă
a AP OSCE (online, 3-4 noiembrie)
Delegația Parlamentului României la
Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), condusă de senatorul Radu
Mihai Mihail, președintele Delegației, a participat la Reuniunea de
toamnă a Adunării, organizată în format online.
Comunicat
de presă
Misiunea AP OSCE de
monitorizare a alegerilor parlamentare anticipate din R. Armenia (20 iunie)
Comunicat
de presă
Misiunea AP OSCE de
monitorizare a alegerilor parlamentare din R. Moldova (11 iulie)
Comunicat
de presă
Misiunea AP OSCE de
monitorizare a alegerilor prezidențiale din R. Uzbekistan (24 octombrie)
Comunicat
de presă
Misiunea AP OSCE de
monitorizare a alegerilor parlamentare din R. Kârgâză (28 noiembrie)
Comunicat
de presă
LEGISLATURA
2016-2020
2020
Ø Participarea d-lui senator Lucian Romașcanu,
președintele Delegației Parlamentului României la AP OSCE, d-nei
senator Doina Silistru, d-lui senator Cătălin-Daniel Fenechu și
d-lui senator Ionuț Sibinescu, membri ai delegației, la cea de-a 19-a Reuniune de iarnă a AP
OSCE (Viena, 20-21 februarie)
Programul a inclus: reuniunea Comisiei permanente; reuniuni ale
Comisiilor generale; sesiuni comune ale comisiilor; dezbaterea specială cu tema Combaterea
antisemitismului, discriminării și intoleranței în regiunea
OSCE.
La
sesiunea de deschidere s-au adresat participanților: președintele
Consiliului Național al Austriei, dl Wolfgang Sobotka; președintele
AP OSCE, dl George Tsereteli; reprezentantul președintelui în exercițiu
al OSCE, dl Etjen Xhafaj, ministru adjunct pentru Europa și afaceri
externe al Albaniei; ambasadorul Thomas Greminger, secretarul general al OSCE.
Dl Sobotka a subliniat că diplomația
parlamentară are o pondere sporită în politica externă, iar
reuniunea de la Viena constituie o oportunitate binevenită de a dezbate
provocările curente din spațiul OSCE și de a identifica noi
modalități de rezolvare a acestora. Remarcând creșterea
fără precedent a nivelului tensiunilor în spațiul OSCE, președintele
AP OSCE a făcut apel la mobilizarea voinței politice în scopul susținerii
organizației, care dispune de instrumentele necesare pentru a
răspunde tuturor provocărilor actuale. La rândul său,
reprezentantul președinției albaneze în exercițiu a OSCE a
evidențiat rolul privilegiat care îi revine Adunării parlamentare în
cadrul OSCE, precum și importanța sprijinului oferit de parlamentari
pentru implementarea priorităților OSCE și asigurarea
respectării, de către statele membre, a angajamentelor asumate în
cadrul organizației.
Secretarul general al OSCE, dl Thomas
Greminger, a prezentat principalele direcții de acțiune în raport cu
amenințările asupra securității în spațiul OSCE:
promovarea unor abordări comune și restabilirea încrederii în
organizațiile multilaterale; extinderea spațiului de dialog;
soluționarea pașnică a crizei din Ucraina și din
vecinătatea acesteia, precum și intensificarea eforturilor în toate
formatele de mediere; intensificarea parteneriatelor și identificarea unor
noi căi de cooperare.
Cele trei comisii generale ale AP OSCE au
organizat dezbateri pe următoarele teme: soluționarea
conflictelor prelungite: instrumentele și mecanismele OSCE; implicațiile
în materie de securitate ale schimbărilor climatice și rolul
parlamentarilor; multilateralismul în acțiune - cooperarea
internațională în domeniul drepturilor omului.
În cadrul dezbaterii speciale pe tema soluționării
conflictelor prelungite, dl senator Lucian Romașcanu, președintele
Delegației române la AP OSCE, s-a referit la conflictul din Ucraina, care
afectează stabilitatea generală în Europa, precum și la
securitatea fragilă din bazinul Mării Negre, ca urmare a conflictelor
prelungite din Republica Moldova, Georgia și Nagorno-Karabah. Pronunțându-se
în favoarea soluționării durabile a acestor conflicte, în cadrul
mecanismelor de negociere existente, senatorul Romașcanu a evidențiat
atuurile de care dispune OSCE în acest sens: numărul mare de state
participante, bilanțul pozitiv al diplomației sale discrete în
numeroase situații politice sensibile, instituțiile și
instrumentele sale adaptate situațiilor de conflict. Dl Romașcanu a
remarcat, de asemenea, rolul și contribuția AP OSCE în formularea
unui răspuns eficient în situațiile de criză și în
conflictele emergente din spațiul OSCE și a pledat pentru
consolidarea cooperării și coordonării între dimensiunea
parlamentară și cea guvernamentală ale organizației.
În ultima zi a sesiunii, a fost
programată dezbaterea specială cu tema Combaterea
antisemitismului, discriminării și intoleranței în regiunea OSCE,
la care au susținut intervenții reprezentantul personal al președintelui
în exercițiu al OSCE privind combaterea antisemitismului, dl Andrew Baker,
și reprezentantul special al AP OSCE pentru antisemitism, rasism și
intoleranță, dl Ben Cardin. De asemenea, participanții au audiat
raportul Reprezentantului special al AP OSCE pentru probleme de gen, dna Hedy
Fry.
Ø Misiunea AP OSCE de monitorizare a alegerilor parlamentare anticipate din Republica Azerbaidjan
(Baku, 6-10
februarie) - dnii senatori Lucian Romașcanu și
Cătălin-Daniel Fenechiu
2019
Ø Participarea dnei senator Doina Silistru, d-lui senator
Cătălin-Daniel Fenechiu și d-lui senator Ionuț Sibinescu,
la cea de-a 18-a Reuniune de
iarnă a AP OSCE (Viena, 21-22 februarie).
Programul a inclus: reuniunea Comisiei permanente;reuniuni ale Comisiilor
generale; sesiuni comune ale comisiilor.
La sesiunea de deschidere s-au adresat
participanților: președintele Consiliului Național al
Austriei, dl Wolfgang Sobotka; președintele AP OSCE, dl George Tsereteli;
președintele în exercițiu al OSCE, dl Miroslav Lajčák, ministrul afacerilor externe și
europene al Slovaciei; ambasadorul Thomas Greminger, secretarul general al
OSCE.
Remarcând creșterea fără
precedent a nivelului tensiunilor în spațiul OSCE, președintele AP
OSCE a făcut apel la intensificarea eforturilor pentru mobilizarea voinței
politice în sensul susținerii organizației, care dispune de instrumentele
necesare pentru a răspunde tuturor provocărilor actuale.
Reprezentantul președinției slovace
în exercițiu a OSCE s-a referit la prioritățile mandatului țării
sale, și anume: prevenirea, medierea și atenuarea conflictelor;
asigurarea unui viitor mai sigur; promovarea cooperării multilaterale.
La rândul
său, secretarul general al OSCE, dl Thomas Greminger, a reiterat
rolul esențial al parlamentarilor în consolidarea încrederii și în
extinderea cooperării dintre statele participante la OSCE.
Conform regulamentului
AP OSCE, în cadrul Comisiilor generale ale Adunării au fost
dezbătute, din perspectiva domeniilor de responsabilitate - probleme
politice și de securitate; economie, știință, tehnologie și
de mediu; democrație, drepturile omului și probleme umanitare,
principalele elemente de conținut ale rapoartelor pe tema generală a
viitoarei sesiuni anuale a Adunării, respectiv: Promovarea
dezvoltării durabile pentru consolidarea securității: rolul
parlamentelor.
De asemenea,
cele trei comisii generale au organizat dezbateri speciale pe
următoarele teme: soluționarea conflictelor prelungite:
instrumentele și mecanismele OSCE; buna guvernanță
în domeniile combaterii corupției, spălării banilor și
finanțării terorismului în regiunea OSCE; sfera de
aplicare a restricțiilor legitime privind drepturile omului în situații
de urgență.
În ultima zi
a reuniunii, participanții au audiat rapoartele prezentate de
reprezentantul special al AP OSCE pentru probleme de gen, dna Hedy Fry; președintele
Comisiei ad-hoc a AP OSCE pentru migrație, dl Filippo Lombardi; președintele
Comisiei ad-hoc a AP OSCE pentru combaterea terorismului, dl Makis
Voridis.
În marja
reuniunii, șefa delegației parlamentare române a avut discuții
cu președintele AP OSCE, dl George Tsereteli, cu membri ai delegației
azere, precum și cu reprezentanți din conducerea secretariatului
internațional al AP OSCE.
La reuniunea
de iarnă a AP OSCE au participat un număr de aproximativ 300 parlamentari din 54 de state.
Ø
Participarea d-lui senator Lucian Romașcanu, președintele
Delegației Parlamentului României la AP OSCE, d-nei senator Doina
Silistru, d-lui senator Cătălin-Daniel Fenechiu și d-lui senator
Ionuț Sibinescu, membri ai delegației, la cea de-a 28-a Sesiune anuală a AP OSCE (Luxemburg,
4-8 iulie)
La ceremonia
inaugurală a sesiunii s-au adresat Adunării: dl George Tsereteli, președintele
AP OSCE; dl Fernand Etgen, președintele Camerei Deputaților din
Luxemburg; dl Xavier Bettel, prim-ministrul Luxemburgului; dl Steny Hoyer, fost membru
al Congresului SUA, membru fondator al AP OSCE.
În plenul Adunării și în cele trei comisii generale – comisia
pentru probleme politice și de securitate, comisia pentru probleme
economice, știință, tehnologie și mediu și comisia pentru
democrație, drepturile omului și probleme umanitare, au fost
examinate rapoarte și au fost adoptate rezoluții pe tema
generală a sesiunii: „Promovarea dezvoltării durabile pentru
consolidarea securității: rolul parlamentelor”.
În acest context, delegația română a promovat o serie de
amendamente referitoare la conflictul din Republica Moldova, prin intermediul
cărora Adunarea: reafirmă sprijinul pentru soluționarea pe cale
pașnică și durabilă a conflictului din această țară,
în baza principiilor suveranității și integrității
teritoriale, în cadrul granițelor sale recunoscute internațional;
subliniază importanța formatului de negociere „5+2” ca fiind unicul
mecanism de soluționare cuprinzătoare și durabilă a
conflictului; salută progresele înregistrate până în prezent și
încurajează părțile să implementeze în totalitate
angajamentele și să continue să îmbunătățească
viața oamenilor; reiterează necesitatea retragerii complete, de
către Federația Rusă, a forțelor armate și a muniției
de pe teritoriul Republicii Moldova și a transformării actualei operațiuni
de menținere a păcii într-o misiune civilă internațională.
Documentul final al Sesiunii anuale a AP OSCE include rezoluțiile
elaborate de comisii pe tema generală, precum și mai multe rezoluții
suplimentare pe subiecte de actualitate, precum: rolul societății
civile - persoane și organizații neguvernamentale-în realizarea
obiectivelor și aspirațiilor OSCE; rolul parlamentelor naționale
în prevenirea și combaterea corupției în spațiul OSCE; guvernanța
eficace a migrațiilor, bazată pe promovarea societăților
incluzive și a returnărilor cu respectarea demnității; militarizarea,
de către Federația Rusă, a Republicii autonome Crimeea și a
orașului Sevastopol, temporar ocupate, a Ucrainei, a Mării Negre și
a Mării Azov; provocările legate de returnarea și
relocarea luptătorilor teroriști străini; situația
securității și a drepturilor omului în Abhazia (Georgia) și
în regiunea Tsinkvali/Osetia de Sud (Georgia); securitatea
energetică în regiunea OSCE; bune practici ale statelor referitoare
la companiile militare și de securitate private; previziunea
strategică în domeniile științei, tehnologiei și
inovării pentru o dezvoltare durabilă; integrarea
dimensiunii de gen și a perspectivei tineretului în eforturile de combatere
a schimbărilor climatice; digitalizarea, un avantaj pentru
politicile de gen; promovarea securității energetice prin
asigurarea accesului la energie durabilă; educarea copiilor de
vârstă școlară în scopul evitării traficului cu ființe
umane; îngrijirea nou-născuților, obiectiv al dezvoltării
sociale; apel la o acțiune mai puternică din partea OSCE
în contextul creșterii discriminării creștinilor și a adepților
altor confesiuni minoritare în unele state ale OSCE.
În cadrul dezbaterilor generale ale sesiunii, dl senator Romașcanu a
subliniat că România are, în mod tradițional, o poziție
principială, echilibrată și unitară cu privire la
reglementarea conflictelor prelungite, pledând pentru soluționarea lor pe
cale pașnică, cu respectarea principiilor și normelor de drept
internațional. A exprimat, totodată, disponibilitatea delegației
române la AP OSCE de a participa la demersurile inițiate de Adunarea
Parlamentară a OSCE care urmăresc să sprijine, prin acțiuni
specifice de diplomație parlamentară, formatele de negociere
constituite la nivel guvernamental în vederea reglementării conflictelor
prelungite, și a încurajat și alte delegații să se
alăture acestei inițiative. La finalul intervenției sale, dl
senator Lucian Romașcanu, președintele Delegației Parlamentului
României la AP OSCE, a reiterat invitația ca Sesiunea Anuală a
Adunării din anul 2021 să aibă loc la București.
În ultima zi a sesiunii s-au adresat participanților dl Miroslav Lajčák, președintele în
exercițiu al OSCE, ministrul afacerilor externe din Slovacia și dna
Liliane Maury Pasquier, președintele APCE, și au prezentat rapoarte
dna Hedy Fry, reprezentantul special al AP OSCE pe probleme de gen, dl Thomas
Greminger, secretarul general al OSCE, dl Roberto Montella, secretarul general
al AP OSCE.
Totodată, au fost alese noile structuri de conducere ale
Adunării. Astfel, dl deputat Victor Paul Dobre a obținut un nou
mandat de vicepreședinte AP OSCE, iar dl deputat Costel Neculai Dunava, un
mandat de vicepreședinte al Comisiei generale pentru probleme politice
și de securitate. Dl George Tseretelli (Georgia) a fost reales în
funcția de președinte al AP OSCE pentru un mandat de un
an.
Ø
Participarea d-lui senator Lucian Romașcanu, președintele
Delegației Parlamentului României la AP OCE, d-nei senator Doina Silistru
și d-lui senator Ionuț Sibinescu, membri ai delegației, la Reuniunea de toamnă a Adunării (Marrakech,
4-6 octombrie)
Lucrările reuniunii au inclus: forumul
mediteranean; o conferință
pe o temă de actualitate; reuniunea Comisiei permanente a AP OSCE.
Forumul mediteranean, prezidat de Pascal
Allizard (Franța), vicepreședinte al AP OSCE, reprezentant special
pentru chestiuni mediteraneene, a avut ca teme: modelele de cooperare
Nord-Sud și conectivitatea economică a regiunii mediteraneene într-o
lume globalizată. Au mai participat Makis Voridis, ministrul
dezvoltării rurale și alimentației din Grecia și
ambasadorul Igli Hasani, președintele Grupului de contact cu partenerii
mediteraneeni pentru cooperare al OSCE, reprezentantul permanent al Albaniei la OSCE, precum și
delegații parlamentare din Algeria, Egipt, Iordania și Maroc.
Conferința
parlamentară cu tema: promovarea securității în regiunea
euro-mediteraneană: rolul OSCE și al partenerilor săi au
fost abordate următoarele subteme: OSCE și cooperarea
regională africană pentru inovare și schimbul de bune practici;
regiunea euro-mediteraneană și provocările generate de
schimbările climatice; combaterea intoleranței și a
discriminării bazate pe religie sau credință.
La ceremonia inaugurală a conferinței, s-au adresat Adunării
George Tsereteli, președintele AP OSCE, Hakim Benchamach, președintele
Camerei Consilierilor din Regatul Maroc, Khalid Samadi, secretar de stat pentru
învățământ superior și cercetare științifică
din țara gazdă, Alassane Bala Sakande, președintele Uniunii
Parlamentare Africane
și președintele Adunării Naționale din Burkina Faso, și
Moustapha Cisse Lo, președintele Comunității Economice a
Statelor Vest-Africane.
În cadrul dezbaterilor privind combaterea intoleranței și
a discriminării bazate pe religie sau credință, dl senator Lucian Romașcanu,
președintele Delegației Parlamentului României la AP OSCE, și-a
exprimat
preocuparea față de agravarea manifestărilor de intoleranță
și discriminare în spațiul OSCE, precum și față de
înmulțirea actelor de violență comise din aceste cauze.
Precizând că toate aceste manifestări de ură, fie ele rasiste,
antisemite, anticreștine, împotriva musulmanilor sau populației roma,
sunt contrare valorilor drepturilor omului și reprezintă o sursă
de conflict, combaterea cu determinare și eficiență a acestor
manifestări reprezintă nu doar o obligație morală, ci și un
angajament asumat ca stat membru al OSCE. Senatorul Romașcanu a
subliniat că, în contextul intensificării îngrijorătoare a
actelor de intoleranță la nivel european, mandatul președinției
României la Consiliului Uniunii Europene, recent încheiate, a inclus cu
prioritate pe agenda sa combaterea rasismului, xenofobiei, populismului și
antisemitismului. A evidențiat, în acest context, una dintre cele mai
importante inițiative referitoare la comemorarea Holocaustului și
combaterea negării acestuia, respectiv înființarea Muzeului Național
de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. La finalul intervenției
sale, președintele Delegației României la AP OSCE a remarcat susținerea
constantă acordată de autoritățile române confesiunilor
religioase recunoscute, în spiritul respectării libertății
religioase și a exercitării neîngrădite a drepturilor persoanelor
aparținând minorităților naționale și religioase.
Cea de-a 18-a Reuniune de toamnă a AP OSCE este primul eveniment
organizat de Adunarea Parlamentară a OSCE în Africa, la invitația
unui stat partener pentru cooperare al OSCE, la care au fost prezenți
aproximativ 190 de parlamentari din 46 de state membre.
Ø Participarea d-lui senator Lucian
Romașcanu, președintele Delegației Parlamentului României,
la Seminarul AP OSCE cu tema Economia-sursă a conflictelor
sau instrument de prevenire a conflictelor și de reabilitare post conflict (Leinsweiler,
4-5 mai)
Programul manifestării a inclus patru
sesiuni de dezbateri, cu următoarele teme:
- Regimurile vamale, integrarea europeană și cooperarea între
diferite procese de integrare;
- Măsurile de consolidare a încrederii în
conflictele eurasiatice - noi roluri pentru dimensiunile economică și
de mediu ale OSCE în atenuarea tensiunilor Est-Vest;
- Alte provocări pe care cooperarea le
poate transforma în oportunități: accesul la porturile maritime în
zonele disputate, alimentarea cu apă în Asia Centrală, securitatea
energetică;
- Coridoarele de transport în Caucaz și
Asia Centrală, inclusiv proiectul Noului Drum al Mătăsii;
- Rute de
transport și cooperare transfrontalieră în Europa de Sud-Est;
- Configurarea conductelor de gaze și petrol - amenințare sau
necesitate?
Ø Misiuni de monitorizare electorală:
-
alegeri parlamentare în Republica Moldova (Chișinău, 24 februarie) -
dnii senatori Cătălin-Daniel Fenechiu și Ionuț Sibinescu;
-
alegeri prezidențiale în Ucraina, turul I (Kiev, 31 martie) - dnii senatori Lucian
Romașcanu și Cătălin-Daniel Fenechiu;
-
alegeri prezidențiale în Republica Macedonia de Nord (Skopje, 21 aprilie) - dnii
senatori Lucian Romașcanu, Cătălin-Daniel Fenechiu și Ionuț
Sibinescu;
-
alegeri parlamentare anticipate în Ucraina, turul II (Kiev, 21 iulie) - dnii senatori
Cătălin-Daniel Fenechiu și Ionuț Sibinescu;
-
alegeri parlamentare anticipate în Republica Belarus (Minsk, 17 noiembrie) - dnii senatori Lucian
Romașcanu și Ionuț Sibinescu;
-
alegeri parlamentare în Republica Uzbekistan (Tașkent, 22 decembrie) - dl
senator Ionuț Sibinescu.
2018
Ø Participarea d-lui senator Ionuț Sibinescu, a d-lui
senator Cătălin-Daniel Fenechiu și a
d-nei senator Doina Silistru la cea de a 17-a
Reuniune de iarnă a Adunării (Viena, 22-23 februarie)
În cadrul Comisiilor generale ale
Adunării - comisia pentru probleme politice şi de securitate, comisia
pentru probleme economice, ştiinţă, tehnologie şi mediu
şi comisia pentru democraţie, drepturile omului şi probleme
umanitare - au fost dezbătute, din perspectiva domeniilor de
responsabilitate, principalele elemente de conținut ale rapoartelor pe
tema generală a viitoarei sesiuni anuale a Adunării, respectiv: Implementarea
angajamentelor OSCE: rolul parlamentelor.
De asemenea, cele trei comisii generale au
organizat dezbateri speciale, după cum urmează: controlul
armamentelor, dezarmarea și neproliferarea: provocări și
oportunități pentru spațiul OSCE - Comisia
generală pentru probleme politice şi de securitate; criza
climatică: dezvoltarea unor strategii pe termen lung pentru abordarea
schimbărilor climatice și a consecințelor lor globale - Comisia
generală pentru economie, ştiinţă, tehnologie şi
mediu; susținerea democrației într-o epocă a știrilor
false - Comisia generală pentru democraţie,
drepturile omului şi chestiuni umanitare.
La finalul reuniunii, în cadrul sesiunii
comune din ziua de 23 februarie, dna deputat Ana Birchall, viceprim-ministru
pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, în calitate de
fost președinte al Delegației Parlamentului României la AP OSCE, i-a
informat pe membrii Adunării despre decizia Birourilor permanente reunite
ale Camerei Deputaților și Senatului privind organizarea la București,
de către Parlamentul României, a Sesiunii anuale a AP OSCE din anul 2021.
Ø Participarea d-lui senator Cătălin-Daniel
Fenechiu la Conferința cu tema Reziliența
cibernetică a unui stat democratic (Lisabona, 8 mai)
Programul manifestării a inclus patru
sesiuni de dezbateri, cu următoarele teme: Securitatea
cibernetică și democrația - măsuri de consolidare a
încrederii; Provocări tehnologice ale spațiului cibernetic;
Suveranitatea și securitatea digitală; Amenințarea terorismului
cibernetic în spațiul OSCE.
Au fost
examinate implicațiile amenințărilor cibernetice și ale știrilor
false asupra libertății de informare, evidențiindu-se
dificultățile care apar în abordarea aspectelor legate de
suveranitate într-o lume digitală, precum și necesitatea
implicării politice sporite în acest domeniu. În acest context, participanții
au convenit că este nevoie de revizuirea cadrului legislativ în vigoare,
bazată pe contribuțiile tuturor actorilor implicați.
Ø Participarea d-nei senator Doina Silistru
și a d-lui senator Ionuț Sibinescu la cea de-a 27-a Sesiune
Anuală a AP OSCE (Berlin, 7-11 iulie)
La ceremonia inaugurală s-au adresat participanților:
dl Wolfgang Schäuble, preşedintele Bundestag-ului german;
dl George Tsereteli (Georgia), președintele AP OSCE; dl Olaf Scholz,
vicecancelar și ministru federal de finanțe al Germaniei; dl
Guglielmo Picchi, reprezentantul preşedinției în exerciţiu al
OSCE, ministru adjunct pentru afaceri externe și cooperare internațională
al Italiei.
Lucrările s-au desfăşurat în plen şi
în comisiile generale, unde au fost examinate rapoarte și au fost adoptate
rezoluții pe tema generală a sesiunii: Implementarea
angajamentelor OSCE: rolul parlamentelor.
La
propunerea delegației române, prin consultare cu delegația Republicii
Moldova, în rezoluția Comisiei pentru probleme politice și de
securitate a fost introdus un paragraf prin care se reiterează sprijinul
ferm al AP OSCE pentru o soluție cuprinzătoare, pașnică și
durabilă a conflictului din Republica Moldova, în
baza suveranității și integrității teritoriale a
aceste țări, în granițele recunoscute internațional.
Documentul final al sesiunii - Declarația de
la Berlin - include rezoluţiile adoptate în comisii şi
rezoluţii suplimentare pe teme de actualitate precum: minorii
migranți: rolul OSCE și AP OSCE în realizarea unui cadru eficient de
protecție; prevenirea și combaterea violenței bazate pe gen;
prevenirea și combaterea extremismului violent și a
radicalizării care conduc la terorism; zece ani de la războiul din
august 2008 din Georgia; consolidarea abordării OSCE în sprijinul guvernanței
și reformei sectorului securității în statele participante și
partenere; reafirmarea angajamentului și a garanțiilor privind funcționarea
eficientă a OSCE; consolidarea vizibilității AP OSCE în
parlamentele naționale din statele participante; promovarea
conectivității în spațiul OSCE prin dezvoltarea legăturilor
și coridoarelor de transport, inclusiv revitalizarea vechiului Drum al
mătăsii; promovarea păcii și securității prin
valorificarea deplină a potențialului tinerilor; promovarea economiei
digitale în interesul creșterii economice în spațiul OSCE;
conectivitatea și armonizarea proceselor de integrare în spațiul
OSCE; răspunsul la provocările demografice în spațiul OSCE;
crearea unor comunități fără trafic de persoane; combaterea
propagandei în favoarea urii și a războiului în spațiul OSCE;
violările drepturilor și libertăților fundamentale ale
drepturilor omului în Federația Rusă; violările continue ale
drepturilor și ale libertăților fundamentale în Republica
Autonomă Crimeea și în orașul
Sevastopol.
Prin
intermediul declarației, parlamentarii OSCE solicită guvernelor un
angajament sporit față de principiile OSCE în materie de dialog și
destindere, inclusiv prin întărirea regimului de control al armelor,
reformarea sectorului de securitate, dezvoltarea măsurilor de consolidare
a încrederii și securității, precum și prin implementarea
cu bună-credință a acordurilor. Se solicită guvernelor
să asigure respectarea drepturilor omului de către serviciile de
securitate și de informații, atât cele publice, cât și cele
private, și parlamentelor să înființeze organisme de control a
activității acestor servicii. Declarația precizează că
parlamentele ar trebui să sprijine procesul de dialog structurat al OSCE.
În ceea ce
privește dimensiunea economică și de mediu, declarația pune
accent pe rolul parlamentelor în realizarea reformelor necesare
implementării angajamentelor OSCE, în special prin creșterea
transparenței și combaterea corupției, crimei organizate,
spălării banilor și finanțării terorismului.
Reamintind legătura dintre mediu și securitate, documentul
îndeamnă parlamentele să promoveze ratificarea universală a
Acordului de la Paris privind schimbările climatice, să accelereze
implementarea Contribuțiilor determinate național și să susțină
buna guvernanță în domeniul protecției mediului.
Referitor la
dimensiunea drepturilor omului, declarația subliniază necesitatea
respectării dreptului internațional umanitar și a drepturilor
omului în situații de conflict armat, ca și a dreptului refugiaților
și persoanelor strămutate de a reveni în siguranță. Se menționează
că toate statele OSCE ar trebui să protejeze drepturile imigranților
și refugiaților, acordând o atenție deosebită minorilor
neînsoțiți. Declarația reamintește importanța
principiului nereturnării, ca principiu de drept internațional
cutumiar, evidențiind că refugiații și solicitanții de
azil nu trebuie trimiși înapoi forțat în țări în care pot
fi torturați sau supuși unor tratamente inumane.
La finalul
sesiunii, dl George Tsereteli a fost reales în funcția de președinte
al AP OSCE pentru următorul an.
Ø Participarea d-lui senator Lucian
Romașcanu, președintele Delegației Parlamentului României la AP
OSCE și a d-lui senator Eugen Țapu-Nazare la Reuniunea
de toamnă a AP OSCE (Bishkek, 3-6 octombrie)
Programul reuniunii a inclus: o
Conferinţă parlamentară; Forumul mediteranean al AP OSCE cu
tema Geopolitica Asiei Centrale și a Mediteranei: abordarea
provocărilor legate de migrație, comerț și mediu; reuniunea
Comisiei permanente.
Conferința parlamentară cu
tema Promovarea dialogului în materie de securitate în Asia
Centrală și în zonele situate în afara acesteia a inclus
următoarele sub-teme: combaterea noilor provocări și
amenințări în zonele de frontieră prin măsuri de
consolidare a încrederii și cooperare regională; creșterea
implicării cetățenilor în edificarea unor societăți
sigure.
În intervenția sa în cadrul primei sub-teme, dl
senator Romașcanu a remarcat că OSCE continuă să reprezinte
cea mai importantă organizație pentru securitate și cooperare în
Asia Centrală, oferind contribuții unice în susținerea noilor
dinamici regionale. Referindu-se la expertiza și instrumentele specifice
ale OSCE și la rolul lor în consolidarea cooperării regionale și
în creșterea securității în spațiul euro-asiatic, dl Romașcanu
s-a referit la Academia din Bishkek și Colegiul din Dushanbe, proiecte ale
OSCE care au drept obiective managementul frontierelor, combaterea terorismului
și prevenirea conflictelor. Președintele delegației române a
subliniat că Adunarea Parlamentară trebuie să susțină
eforturile OSCE de identificare a unor soluții la provocările pe care
le reprezintă extremismul violent și radicalizarea acestuia, în
special în rândul tinerilor, precum și fenomenul luptătorilor teroriști
străini.
Comisia permanentă, la care participă șefii
delegațiilor naționale și membrii Biroului Adunării,
a aprobat dizolvarea unor structuri ale AP OSCE care și-au îndeplinit
mandatul, respectiv: Comisia ad hoc pentru transparență și
reforma OSCE; Grupul de lucru ad hoc pentru Belarus; Echipa parlamentară
pentru Moldova.
În marja reuniunii, dl senator Romașcanu
a avut o întrevedere cu președintele AP OSCE, dl George Tsereteli, la care
au mai participat: dl deputat Victor Paul Dobre, membru al delegației
române, vicepreședinte al AP OSCE; dl Roberto Montella, secretarul general
al AP OSCE; reprezentanți ai Secretariatului internațional. Cu acest
prilej a fost reconfirmat angajamentul părții române de
a organiza la București sesiunea anuală a AP OSCE din anul 2021 și s-a
convenit ca o primă vizită de lucru a reprezentanților
Secretariatului internațional să aibă loc în toamna anului 2019.
Ø
Misiuni de monitorizare electorală
-
alegeri parlamentare în Italia (Roma, 4 martie) - dnii senatori Ionuț
Sibinescu și Cătălin-Daniel Fenechiu;
- alegeri prezidențiale în Federația Rusă (Moscova, 18 martie) - dna senator Doina Silistru și
dnii senatori Ionuț Sibinescu și Cătălin-Daniel Fenechiu;
- alegeri generale în Bosnia și Herțegovina (Sarajevo, 7 octombrie) - dnii senatori
Ionuț Sibinescu și Cătălin-Daniel Fenechiu;
- alegeri prezidențiale în Georgia (Tbilisi, 28 octombrie) - dnii senatori Lucian Romașcanu
și Cătălin-Daniel Fenechiu;
- alegeri la jumătatea mandatului în Statele Unite ale
Americii (Washington, 6 noiembrie) - dnii
senatori Lucian Romașcanu, Cătălin-Daniel Fenechiu și
Serban Nicolae.
2017
Ø Participarea d-nei senator Doina Silistru la Reuniunea
de iarnă a AP OSCE (Viena, 23-24 februarie)
În sesiunea de deschidere, dnele Doris Bures,
preşedinta Consiliului Naţional al Austriei şi Christine
Muttonen, preşedinta AP OSCE, au prezentat iniţiativele şi
măsurile luate pentru a promova angajamentele şi valorile OSCE în
eforturile de gestionare a numeroaselor provocări comune cu care se
confruntă statele membre. Dna Hedy
Fry (Canada), reprezentantul special al AP OSCE pentru probleme de gen, s-a
referit la criza migranţilor şi refugiaţilor din
perspectiva egalităţii de şanse dintre femei şi
bărbaţi.
Cele trei
comisii generale ale Adunării au organizat dezbateri speciale,
după cum urmează: securitatea transnaţională în
regiunea OSCE: combaterea terorismului - Comisia generală
pentru probleme politice şi de securitate; gestionarea resurselor
naturale, abordarea siguranţei aprovizionării cu apă
şi combaterea schimbărilor climatice - Comisia
generală pentru economie, ştiinţă, tehnologie şi
mediu; protecţia drepturilor omului în contextul accentuării
populismului - Comisia generală pentru
democraţie, drepturile omului şi chestiuni umanitare.
Dl ambasador Cristian Istrate, şeful Misiunii
Permanente a României pe lângă Organizaţiile Internaţionale de
la Viena, a susţinut un discurs în Comisia generală pentru probleme
politice şi de securitate, în calitate de preşedinte al Forumului de
cooperare în domeniul securităţii al OSCE.
În ultima zi
a reuniunii, în cadrul sesiunii comune a celor trei comisii generale, dl
Sebastian Kurz, preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul
afacerilor externe al Austriei şi dl Lamberto Zannier, secretarul general
al OSCE, au reiterat necesitatea consolidării în continuare a
cooperării dintre dimensiunele guvernamentală şi parlamentară
ale OSCE. Reuniunea s-a încheiat cu o dezbatere specială privind apărarea
drepturilor omului în vremuri de criză.
Ø Participarea d-nei Laura-Iuliana Scântei, vicepreședintă a
Senatului, la Reuniunea cu tema Politica de
securitate a OSCE - perspectiva femeilor (Viena, 23 martie)
Organizată la inițiativa dnei Christine
Muttonen, președinta AP OSCE, reuniunea a prilejuit un schimb de opinii,
recomandări și propuneri privind politica de securitate în regiunea
OSCE din perspectiva femeilor implicate în procesele decizionale și a
femeilor cu expertiză în domeniul securității. Au avut
loc trei sesiuni de dezbateri, pe următoarele teme: provocări
şi perspective pentru o nouă arhitectură de securitate
paneuropeană; puncte forte şi deficienţe ale actualelor misiuni
ale OSCE; rolul femeilor în lupta împotriva extremismului violent şi a
terorismului.
Dna senator Scântei a subliniat că este important ca
vocea femeilor să fie auzită și luată în seamă în
demersurile care se întreprind pentru o societate mai bună, mai pașnică
și mai sigură, fără radicalism și extremism și
că este necesar ca toți factorii implicați - state, organizații
internaționale, societate civilă și media - să continue acțiunile
vizând implementarea agendei ONU privind femeile, pacea și
securitatea. Construirea păcii durabile presupune un proces continuu,
care necesită sprijin popular larg și implicarea tuturor
păturilor societății. Pentru a evita repetarea tragicelor erori
din trecut, fiecare generație trebuie să redescopere valoarea
păcii, iar eforturile de menținere a păcii trebuie să se
fundamenteze pe realizările generațiilor anterioare. Referindu-se la
Rezoluția 1325 (2000) a Consiliului de Securitate, dna senator a menționat
că România a participat, în 2016, la reuniunea de lansare a Rețelei
Punctelor Focale privind Femeile, Pacea și Securitatea, care oferă
cadrul necesar prezentării experiențelor, lecțiilor și
bunelor practici menite să conducă la o societate mai sigură și
mai pașnică. De asemenea, a subliniat că, pornind de la
legătura intrinsecă dintre sărăcie și radicalizarea
terorismului, este absolut necesar să se acționeze asupra cauzelor
fundamentale ale extremismului violent, acordându-se atenție sporită
educației și autonomizării economice a femeilor. În încheierea
intervenției, dna senator a prezentat, împreună cu reprezentanta
Marii Britanii și Irlandei de Nord, Baronesa Falkner of Margravine, un
punct de vedere comun privind condamnarea atentatului de la Westminster, din
ziua de 22 martie.
***
În marja
reuniunii, dna senator a avut consultări cu dna Christine Muttonen, președinta
AP OSCE, referitor la posibilitatea organizării unor viitoare reuniuni ale
Adunării în regiuni defavorizate economic din state participante la OSCE,
cu scopul de a crește gradul de conștientizare și de implicare a
femeilor în deciziile politice locale, naționale și europene și
pentru a reduce decalajele economice generatoare de conflicte și acte de
terorism. În acest context, dna senator a propus organizarea unei astfel de
reuniuni și în România, la Iași, în vederea promovării rolului
femeilor în asigurarea unui climat de stabilitate economică și
politică în regiunea sud-est europeană, prin educație și
investiții economice. În cadrul discuției cu dna Ulrike Lunacek, vicepreședintă
a Parlamentului European, reprezentanta Senatului a susținut necesitatea
pregătirii unei noi generații în leadership-ul feminin, atât la nivel
național, cât și european, care să contribuie la combaterea
actelor de terorism și a acțiunilor radicaliste și
discriminatorii îndreptate împotriva femeilor.
Ø Participarea d-lui senator Ionuț
Sibinescu și a d-lui senator Cătălin-Daniel Fenechiu
la Conferința cu tema Combaterea terorismului
internațional (St. Petersburg, 27-28 martie)
Organizată la inițiativa dnei Valentina
Matvienko, preşedinta Adunării Interparlamentare a
Comunităţii Statelor Independente, președinta Consiliului Federației
a Adunării Federale a Federației Ruse, şi a dnei Christine
Muttonen, preşedinta AP OSCE, conferința a avut ca obiectiv
facilitarea schimbului de informaţii şi bune practici privind
răspunsul la formele de manifestare a terorismului internaţional.
Discuțiile s-au axat pe: cooperarea internaţională în
domeniul securităţii şi combaterii terorismului; aspectele
umanitare ale activităţii de combatere a terorismului; fundamentele
economice şi sociale ale mediului internaţional de securitate.
Participanții au evidențiat rolul proeminent pe
care diplomația parlamentară și cooperarea internațională
transparentă îl pot avea în combaterea terorismului. Dintre principalele
forme de răspuns în fața amenințărilor teroriste au fost
evidențiate: stabilirea unei interacțiuni eficiente între serviciile
naționale de informații; combaterea cauzelor care favorizează
răspândirea extremismului violent (precum conflictele nesoluționate și
marginalizarea grupurilor sociale vulnerabile); consolidarea cadrului
legislativ național. Un număr semnificativ de luări de
poziţie au semnalat necesitatea ca măsurile antiteroriste să
aibă în vedere respectarea strictă a drepturilor omului şi a
statului de drept. În cadrul dezbaterilor, s-au identificat următoarele
priorități în combaterea terorismului internațional:
criminalizarea, în legislațiile naționale, a oricărei forme de
sprijinire a teroriștilor; identificarea și sancționarea
penală severă a tuturor activităților care implică
relații economice cu organizațiile teroriste; prevenirea
radicalizării; suprimarea furnizării de resurse financiare și
materiale organizațiilor teroriste și prevenirea accesului acestora
la armele de distrugere în masă.
Ø Participarea d-lui senator Ionuț
Sibinescu la Seminarul cu tema Renaționalizarea
politicilor și lupta pentru sfere geopolitice de influență:
amenințări la adresa păcii și securității (Leinsweiller,
6-7 mai)
Organizat de AP OSCE în cooperare cu Parlamentul german,
cu sprijinul Ministerului german al Afacerilor Externe, seminarul a avut scopul
de a da un nou impuls participării parlamentare la identificarea unor soluții
pentru situațiile conflictuale din istoria recentă a OSCE, cu accent
pe regiunea Europei de Sud-Est. Participanții au abordat tema
principală prin raportare la: structurile de stat și
societățile din statele afectate; cooperarea economică;
conceptele de securitate colectivă și mecanismele de securitate.
Ø Participarea d-lui senator
Cătălin-Daniel Fenechiu la Reuniunea AP OSCE privind minoritățile
naționale (Villach, 29-30 mai)
Discuțiile, bazate pe exemple de bune practici, s-au
concentrat asupra modului în care parlamentarii pot promova structuri adecvate și
un mediu favorabil pentru minoritățile naționale. Programul
manifestării a inclus mai multe sesiuni de dezbateri, cu următoarele
teme: potențialul parlamentelor naționale în susținerea
minorităților naționale; învățând din experiența
altora-cazul Carinthia; reconcilierea în Balcani-perspectiva internațională.
Ø Participarea d-lui senator
Cătălin-Daniel Fenechiu la cea de-a 26-a Sesiune Anuală
a AP OSCE (Minsk, 5-9 iulie)
În cadrul sesiunii s-au adresat Adunării: dl
Aleksandr Lukashenko, preşedintele Republicii Belarus; dna Christine
Muttonen, președinta Adunării Parlamentare a OSCE; dl Vladimir
Andreichenko, președintele Camerei Reprezentanților a Adunării
Naționale din Republica Belarus; dl Sebastian Kurz,
preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul de externe al Republicii
Austria.
Lucrările
s-au desfășurat în plen și în cele trei comisii generale, unde
au fost examinate rapoarte și au fost adoptate rezoluții pe tema
generală Consolidarea încrederii reciproce și
cooperarea pentru pace și prosperitate în regiunea OSCE. Documentul
final al sesiunii - Declarația de la Minsk - include
rezoluțiile adoptate în comisii și rezoluții suplimentare pe
teme de actualitate precum: restabilirea suveranității
și integrității teritoriale a Ucrainei; consolidarea rolului
OSCE în combaterea terorismului; consolidarea securității energetice
în regiunea OSCE; apa potabilă: consolidarea cooperării în vederea
protejării unei resurse rare; monitorizarea alegerilor în care se folosesc
noile tehnologii de votare; prevenirea exploatării sexuale
on-line a copiilor; abolirea pedepsei cu moartea; multiculturalismul: rolul
valorilor culturale în dezvoltarea democrației, în contextul
globalizării; inacceptabilitatea discriminării și intoleranței
față de creștini, musulmani și adepții altor religii;
asigurarea unei guvernanțe coerente, comune și responsabile a migrațiilor
și a fluxului refugiaților; integrarea dimensiunii de gen în
activitățile de mediere; elaborarea măsurilor legislative, de
reglementare și administrative ca răspuns la apariția unor noi
substanțe psihoactive.
Declarația „încurajează
statele participante să sporească angajamentul față de
diplomația multilaterală pentru o securitate cuprinzătoare și
pentru implementarea măsurilor OSCE de consolidare a încrederii”,
pentru a reduce riscul de conflict. Se face apel la guverne pentru
a „promova măsuri având drept scop blocarea finanțării
organizațiilor teroriste, inclusiv prin îmbunătățirea
cadrului legislativ și a metodelor de consolidare a legislației,
întărirea măsurilor de securitate privind transportul internațional
și prin urmărirea deplasărilor teroriștilor în interiorul țărilor
și la frontiere”.
Privitor la
dimensiunea economică și de mediu, declarația „încurajează
toate statele participante la OSCE să recunoască urgența
crizelor climatice și a provocărilor legate de acestea” și
subliniază că „politicile economice naționale trebuie
să acorde prioritate proiectelor curate din punct de
vedere energetic, investițiilor și inovațiilor având drept scop
promovarea creșterii economice durabile și să se asigure că
efectele negative asupra mediului sunt minimizate.” Toate statele OSCE sunt
invitate să „ratifice Acordul de la Paris din 2015 cu privire la
schimbările climatice și să își îndeplinească obligațiile
stipulate în acest document.”
Referitor la dimensiunea drepturilor omului,
declarația „invită statele participante OSCE să respecte
demnitatea umană și să asigure drepturi egale pentru toți
cetățenii lor prin implementarea tuturor angajamentelor OSCE
referitoare la drepturile omului, libertățile fundamentale, democrația
pluralistă și statul de drept.” Se solicită încetarea
imediată a „hărțuirii, arestării, maltratării și
dispariției oponenților politici, activiștilor din domeniul
drepturilor omului, jurnaliștilor și altor membri ai societății
civile.”
La finalul sesiunii a fost aleasă noua
structură de conducere a Adunării. Dna Muttonen (Austria) a fost
realasă în funcția de președinte al AP OSCE, pentru un mandat de
un an. Dl deputat Victor Paul Dobre, membru al Delegației
Parlamentului României la AO OSCE, a fost reales în în funcția de vicepreședinte
al Adunării, pentru un mandat de doi ani.
Obs: Ca urmare a faptului că dna Muttonen nu a mai fost realeasă
în parlamentul național, în luna noiembrie președinția APOSCE a
fost preluată de dl George Tsereteli (Georgia).
Ø Participarea d-lui senator
Cătălin-Daniel Fenechiu la Reuniunea de toamnă a AP OSCE (Andorra
la Vella , 3-5 octombrie)
Programul reuniunii a inclus Forumul
mediteranean, o conferință parlamentară, reuniunea Comisiei
Permanente a AP OSCE, reuniuni ale Comisiilor ad-hoc pentru migrație și
pentru combaterea terorismului, precum și reuniunea Subcomisiei pentru
regulament și proceduri de lucru. Cei peste 180 de parlamentari din
statele membre au examinat provocările de securitate, continue şi
emergente, din spaţiul OSCE, cu accent pe securitatea cibernetică,
schimbările climatice și rolul educației ca factor de
stabilitate.
În cadrul Forumului mediteranean, cu tema Promovarea
securităţii şi cooperării în regiunea mediteraneană,
participanţii au abordat aspecte legate de criza refugiaţilor şi
a migranţilor, conflictele din regiunea mediteraneană, precum şi
ameninţarea extremismului violent. Conferinţa parlamentară cu
tema Securitatea în regiunea OSCE: noi provocări, noi
responsabilități a avut pe agendă următoarele
sub-teme: abordarea securității cibernetice; securitatea
mediului: abordarea schimbărilor climatice; dimensiunea
umană: promovarea educației ca garanție a
stabilității și dezvoltării. Agenda conferinței parlamentare cu
tema Securitatea în regiunea OSCE: noi provocări, noi
responsabilități a inclus următoarele subiecte: abordarea
securității cibernetice; Securitatea mediului: abordarea
schimbărilor climatice; Dimensiunea umană: promovarea
educației ca garanție a stabilității și
dezvoltării.
Pe parcursul lucrărilor, a fost evidențiat
rolul parlamentarilor și al AP OSCE în consolidarea cooperării dintre
statele membre, pentru o abordare cât mai eficientă a actualelor probleme
de securitate și soluționarea situațiilor de conflict.
LEGISLATURA
2012-2016
2016
Ø Cea de-a 15-a reuniune de iarnă a AP OSCE (Viena,
25 – 26 februarie) a inclus: reuniunea Comisiei permanente;reuniuni ale
Comisiilor generale;sesiuni comune ale comisiilor;dezbaterea specială cu
tema Criza migranţilor şi refugiaţilor în zona OSCE:
consolidarea unui răspuns comun.
Cele trei comisii generale
ale AP OSCE au organizat dezbateri speciale după cum urmează: securitatea
transnaţională în spaţiul OSCE: combaterea terorismului - Comisia
generală pentru probleme politice şi de securitate; gestionarea
migraţiei: oportunităţi şi provocări economice
în regiunea OSCE - Comisia generală pentru economie,
ştiinţă, tehnologie şi mediu; drepturile omului
aplicabile migranţilor şi refugiaţilor - Comisia
generală pentru democraţie, drepturile omului şi chestiuni
umanitare.
Dl. senator Puiu
Haşotti a luat cuvântul la dezbaterea specială cu tema Criza
migranţilor şi refugiaţilor în zona OSCE: consolidarea unui
răspuns comun, salutând iniţiativa alegerii acestei teme,
apreciind că este necesar să se transmită un semnal politic
important cu privire la angajamentul politicienilor de a identifica
răspunsuri eficiente la provocările actuale în materie de securitate,
terorism şi migraţie ilegală în spaţiul OSCE.
Dl. Haşotti a
arătat că, având în vedere implicaţiile şi
consecinţele imediate ale crizei migranţilor şi
refugiaţilor, care a generat o nouă situaţie de
urgenţă, este necesar să se utilizeze întregul potenţial al
OSCE, iar statele participante trebuie să implementeze angajamentele
asumate în domeniul migraţiei, al managementului frontierelor şi al
combaterii traficului de persoane.
Senatorul român a
precizat că OSCE ar putea contribui la conturarea unui răspuns
eficient la adresa provocărilor existente prin consultare şi
cooperare cu alte organizaţii regionale sau internaţionale relevante,
unele mult mai bine plasate în gestionarea acestui tip de situaţii.
În încheiere, dl.
Haşotti a precizat că România a pledat în mod constant pentru o
abordare strategică cuprinzătoare a cauzelor primare ale
migraţiei, care să includă măsuri economice, sociale
şi educaţionale în statele de origine, precum şi
soluţionarea conflictelor şi situaţiilor de criză aflate la
originea situaţiei actuale. În acest sens, şi ţinând seama de
interacţiunea OSCE cu Partenerii de Cooperare Mediteraneeni şi
Asiatici, OSCE ar putea oferi o platformă regională pentru
aprofundarea dialogului şi cooperării între statele de origine, de
tranzit şi de destinaţie ale migranţilor şi
refugiaţilor, cu accent pe abordarea multidimensională a surselor
insecurităţii.
Din delegaţia care a
participat la cea de-a 15-a reuniune de iarnă a AP OSCE au făcut
parte: dl. senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului, dna.
senator Doina Silistru, vice-lider al Grupului parlamentar al PSD şi dl.
senator Puiu Haşotti, membri titulari ai delegaţiei.
Ø Cea de a 25-a Sesiune
Anuală a AP OSCE (Tbilisi, 1-5 iulie)
Senatul României a fost
reprezentat la această reuniune de dna. senator Doina Silistru,
membră a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea
Parlamentară a OSCE, preşedinta Comisiei pentru agricultură,
silvicultură şi dezvoltare rurală.
A fost adoptată Declaraţia de la Tbilisi cu
tema “25 de ani de cooperare parlamentară:
instaurarea unui climat de încredere prin dialog”. Documentul final al sesiunii include
rezoluţiile adoptate în comisii şi rezoluţii „suplimentare” pe
teme de actualitate, precum: consolidarea relaţiilor dintre AP
OSCE şi OSCE; accesul nerestricţionat al membrilor AP OSCE care
participă la manifestări oficiale sau la alte activităţi
parlamentare ale OSCE; posibile/eventuale contribuţii ale AP OSCE la
formularea unui răspuns eficace la situaţiile de criză şi
de conflict; conflictul din Georgia; reconsolidarea securităţii
europene, un proiect comun; Republica Moldova; îmbunătăţirea
cooperării şi măsurile de consolidare a încrederii în regiunea
Mării Baltice; intervenţia împotriva corupţiei în regiunea OSCE
pentru consolidarea statului de drept; cea de-a 30-a aniversare a catastrofei
de la Cernobâl; încălcarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale în Republica Autonomă Crimeea şi în oraşul
Sevastopol; coordonarea în aplicarea legii pentru combaterea exploatării
sexuale şi a traficului de copii de către delicvenţi sexuali
cunoscuţi; apel la intervenţia OSCE în lupta împotriva violenţei
şi discriminării; drepturile refugiaţilor; provocările de
securitate determinate de migraţie; integrarea analizei pe criterii de gen
şi a principiului parităţii de gen în răspunsul la criza
migranţilor şi refugiaţilor; necesitatea echipării
avioanelor de transport de pasageri cu mijloace tehnice suplimentare pentru
monitorizarea condiţiilor la bord în timp real.
S-au adresat
Adunării: dl. Giorgi Margvelashvili, preşedintele Georgiei; dl. David
Usupashvili, preşedintele Parlamentului georgian; dl. Giorgi
Kvirikashvili, prim-ministrul acestei ţări; dl. Ilkka Kanerva
(Finlanda), preşedintele AP OSCE; dl. Frank-Walter Steinmeier,
preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul de externe al Republicii
Federale Germania.
Lucrările s-au
desfăşurat în plen şi în cele trei comisii generale unde au fost
examinate rapoarte şi au fost adoptate rezoluţii pe tema
generală: Delegaţia română a contribuit cu amendamente la
rezoluţiile privind Georgia şi Republica Moldova, respectiv:
- în rezoluţia
privind Conflictul din Georgia, preşedinţia germană
în exerciţiu a OSCE este încurajată să examineze
posibilităţile de restabilire a unei prezenţe eficiente a OSCE
în întreaga ţară, ceea ce ar consolida substanţial participarea
OSCE la Discuţiile Internaţionale de la Geneva şi Mecanismele de
Prevenire şi Răspuns la Incidente, precum şi în implementarea
măsurilor de creştere a încrederii;
- în rezoluţia
privind Republica Moldova, sunt evidenţiate implicaţiile
pozitive care decurg din implementarea, de la 1 ianuarie 2016, a Acordului de
liber schimb dintre Republica Moldova şi UE în regiunea
transnistreană; totodată, este propusă susţinerea
eforturilor pentru lansarea dialogului dintre membrii Parlamentului moldovean
şi reprezentanţii legislativului de la Tiraspol, sub auspiciile
Echipei Parlamentare a AP OSCE pentru Republica Moldova.
La finalul sesiunii a
fost aleasă noua structură de conducere a Adunării. Dna.
Christine Muttonen (Austria) este noua preşedintă a AP OSCE pentru un
mandat de un an. De asemenea, dl. deputat Victor Paul Dobre, membru în Delegaţia
Parlamentului României la AP OSCE a fost ales în funcţia de
vicepreşedinte al Adunării.
Ø Reuniunea de toamnă a AP OSCE (Skopje, 29 septembrie-2 octombrie) a inclus:forumul
mediteranean cu tema Promovarea securităţii
şi cooperării în regiunea mediteraneană; conferinţa parlamentară cu
tema Întărirea măsurilor de consolidare a încrederii şi
bunei guvernanţe în regiunea OSCE; reuniunea Comisiei permanente.
În cadrul Forumului
mediteranean cu tema Promovarea securităţii şi
cooperării în regiunea mediteraneană, participanţii au
abordat aspecte legate de criza refugiaţilor şi a migranţilor,
conflictele din regiunea mediteraneană, ameninţarea extremismului
violent.
Agenda conferinţei
parlamentare cu tema Întărirea măsurilor de consolidare a
încrederii şi bunei guvernanţe în regiunea OSCE a inclus
următoarele subiecte: Buna guvernanţă
ca premisă a promovării dezvoltării economice în regiunea OSCE; Îmbunătăţirea guvernanţei
migraţiei internaţionale din perspectiva respectării drepturilor
omului; Dezvoltarea instituţiilor democratice
şi drepturile omului în Europa de Sud-Est: rolul OSCE (tema a
fost examinată în cadrul unei mese rotunde la care au fost invitaţi
şefii celor şase Misiuni OSCE din teren din regiune, respectiv
Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Serbia şi
Skopje).
Cei peste 170 de
parlamentari din statele membre ale Adunării prezenţi la reuniune au
examinat provocările continue şi emergente în materie de securitate
din spaţiul OSCE, precum şi rolul parlamentarilor în stimularea
cooperării necesare pentru soluţionarea situaţiilor de conflict.
Senatul României a fost
reprezentat la această reuniune de dna. senator Doina Silistru membră
a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE,
preşedinta Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi
dezvoltare rurală.
Ø Misiuni de monitorizare electorală
-
Dna. senator
Doina Silistru, membră a Delegației Parlamentului României la AP
OSCE, a participat, în calitate de observator, la Misiunea AP OSCE
de monitorizare a alegerilor parlamentare anticipate
din Republica Kazahstan (20 martie a.c.) și a alegerilor parlamentare din Federația Rusă (18
septembrie a.c.).
-
Dl. senator Puiu Haşotti, membru al Delegației
Parlamentului României la AP OSCE, a participat, în calitate de observator,
la Misiunea AP OSCE de monitorizare a alegerilor generale din
Statele Unite ale Americii (8 noiembrie a.c.).
2015
Ø Cea de-a 14-a reuniune de iarnă a AP
OSCE (Viena, 18 – 20 februarie) a inclus: forumul mediteranean cu tema Promovarea
securităţii şi cooperării în regiunea mediteraneană; reuniunea Comisiei permanente; reuniuni ale Comisiilor generale; sesiuni comune ale comisiilor;dezbaterea
specială cu tema Răspunsul OSCE la criza din şi din
vecinătatea Ucrainei.
Cele trei comisii
generale ale AP OSCE au organizat dezbateri speciale, după cum
urmează: securitatea transnaţională în regiunea OSCE:
combaterea terorismului - Comisia generală pentru probleme
politice şi de securitate; cooperarea în domeniul
securităţii energetice în regiunea OSCE - Comisia
generală pentru economie, ştiinţă, tehnologie şi
mediu;situaţia migranţilor şi refugiaţilor din
perspectiva drepturilor omului - Comisia
generală pentru democraţie, drepturile omului şi chestiuni
umanitare.
La dezbaterea
specială, din ultima zi a reuniunii, a luat cuvântul dl. senator
Mihai-Răzvan Ungureanu, subliniind că România se pronunţă
pentru rezolvarea pe cale paşnică a crizei din Ucraina şi din
vecinătatea acesteia şi susţine unitatea, suveranitatea, independenţa
şi integritatea teritorială a acestei ţări, condamnând,
totodată, anexarea ilegală a Crimeei şi a oraşului
Sevastopol de către Federaţia Rusă. Senatorul român a
evidenţiat importanţa aplicării urgente şi integrale a
acordurilor de la Minsk din septembrie 2014, precum şi a „pachetului de
măsuri” din 12 februarie 2015, îndemnând toate părţile implicate
să respecte prevederile convenite în aceste documente.
Dl. Ungureanu a precizat
că, din perspectiva dimensiunii politico-militare, Documentul de
la Viena pune la dispoziţie măsurile de creştere a
încrederii şi securităţii în spaţiul OSCE şi s-a
pronunţat pentru implementarea acestuia şi pentru modernizarea
şi adaptarea lui la noile situaţii survenite ca urmare a conflictului
din Ucraina şi din vecinătatea acestei ţări.
Dl. Mihai-Răzvan
Ungureanu a arătat că este necesar să se prevină
apariţia unui nou conflict prelungit în regiune şi a solicitat
măsuri ferme pentru rezolvarea actualelor conflicte prelungite din
regiunea Mării Negre.
Senatorul român a
menţionat că România va continua să sprijine parcursul european
şi euro-atlantic al Ucrainei, relevând, totodată, necesitatea ca
aceasta să continue reformele în domeniile constituţional,
legislativ, al promovării statului de drept şi bunei guvernanţe,
precum şi al respectării drepturilor persoanelor aparţinând
minorităţilor naţionale.
Din delegaţie au
făcut parte: dl. senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al
Senatului, dna. senator Doina Silistru, vice-lider al Grupului parlamentar al
PSD şi dl. senator Mihai-Răzvan Ungureanu, membri titulari ai
delegaţiei.
Ø Cea de a 24-a
Sesiune Anuală a AP OSCE (Helsinki, 5 – 9 iulie)
A fost adoptată Declaraţia
de la Helsinki cu tema Evocând spiritul de la Helsinki, care include
rezoluţiile celor trei comisii generale şi rezoluţii
„suplimentare” pe teme precum: Helsinki+40: să construim viitorul
OSCE; continuarea încălcărilor evidente, grave şi
nesancţionate ale angajamentelor OSCE şi ale normelor
internaţionale de către Federaţia Rusă; aderarea
la principiile de la Helsinki în relaţiile inter-statale în spaţiul
OSCE; Codul de conduită al OSCE privind aspectele
politico-militare ale securităţii: creşterea nivelului de
conştientizare, diseminarea, îmbunătăţirea
implementării şi sferei de acţiune; faza de
cooperare în studiul frontierelor după conflict: noile instrumente şi
noii actori care permit lărgirea viziunii asupra ciclului unui conflict; o
reformă legislativă globală privind combatanţii
terorişti străini provenind din spaţiul OSCE; combaterea
traficului de fiinţe umane pe pieţele de bunuri şi servicii; provocări
legate de mediu şi perspective economice în Nordul Îndepărtat; modernizarea
sistemului de contribuţii naţionale la bugetul OSCE; persoanele
dispărute în contextul conflictelor armate; cetăţenii
ucraineni răpiţi sau deţinuţi ilegal în Federaţia
Rusă; tragedia morţilor din Mediterana - necesitatea
identificării urgente a unor soluţii; femeile şi
fetele vulnerabile ca urmare a unui conflict armat, a unei crize sau din cauza
statutului lor de minoritate.
Programul reuniunii a
inclus prezentarea Raportului Final al Proiectului Helsinki+40, care a
reprezentat unul dintre principalele evenimente ale acestei sesiuni. Documentul
sintetizează observaţiile şi sugestiile formulate de
parlamentari, foşti membri ai CSCE/OSCE, diplomaţi,
reprezentanţi ai mediului academic, în cadrul seminariilor organizate în
ultimii doi ani la Moscova, Washington, Stockholm, Copenhaga, Belgrad şi
Helsinki. Recomandările privind reformarea şi consolidarea OSCE, din
Raportul Final al Proiectului, includ inter alia: limitarea
situaţiilor în care deciziile sunt luate prin consens; sporirea
investiţiilor în misiunile de teren ale OSCE; intensificarea
măsurilor privind controlul armamentului; consolidarea rolului AP OSCE în
cadrul Organizaţiei.
Din delegaţie au
făcut parte dl. senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului,
dna. senator Doina Silistru, vice-lider al Grupului parlamentar al PSD şi
dl. senator Puiu Haşotti, membri ai Delegaţiei Parlamentului României
la Adunarea Parlamentară a OSCE
Ø Reuniunea de toamnă a AP OSCE (Ulan Bator, 15-18 septembrie), a inclus:
o conferinţa
parlamentară cu tema Abordarea provocărilor în materie de
securitate în regiunea OSCE
şi în afara acesteia: rolul parlamentarilor în promovarea cooperării regionale;
o reuniunea Comisiei permanente.
Pe ordinea de zi a
Conferinţei parlamentare s-au aflat următoarele subiecte: securitatea
regională, combaterea terorismului, traficul de fiinţe umane: rolul
OSCE şi al cooperării regionale; provocările de
natură economică din regiune, securitatea alimentară, reducerea
riscului dezastrelor şi gestionarea apei: cooperarea cu organizaţiile
internaţionale; dezvoltarea instituţiilor democratice,
drepturile omului, libertatea presei, toleranţa religioasă şi
egalitatea de gen.
În marja
Conferinţei parlamentare a fost organizată o masă
rotundă pe tema securităţii şi
cooperării în Asia Centrală, la care au participat şefii
Misiunilor OSCE în teren din regiune, respectiv din Kazahstan, Republica
Kârgâză, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan.
Din delegaţie au
făcut parte dl. senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului,
şeful delegaţiei române la această reuniune şi dna. senator
Doina Silistru, vicelider al Grupului parlamentar al PSD.
Ø Misiuni de monitorizare electorală
- Dna. senator
Doina Silistru, membră a Delegaţiei Parlamentului României la AP
OSCE, a participat, în calitate de observator, la Misiunile
AP OSCE de monitorizare a alegerilor parlamentare
din Republica Turcia (7 iunie a.c.) şi a alegerilor
prezidenţiale din Republica Belarus (11 octombrie a.c.).
- Dl. senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al
Senatului, membru al Delegaţiei Parlamentului României la AP OSCE, a
participat în calitate de observator la Misiunea AP OSCE de
monitorizare a alegerilor parlamentare anticipate din Republica Turcia (1
noiembrie a.c.).
2014
Ø Cea de-a 13-a reuniune de iarnă a AP
OSCE (Viena, 13 – 14 februarie) a inclus: reuniunea Comisiei permanente; reuniuni ale Comisiilor generale; sesiuni comune ale comisiilor;dezbaterea
specială cu privire la situaţia actuală din Ucraina.
Din delegaţie au făcut parte: dl. senator
Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului, dl. senator Puiu Haşotti,
liderul Grupului parlamentar al PNL, dl. senator Mihai-Răzvan Ungureanu,
vice-lider al Grupului parlamentar al PD-L şi dna. senator Doina
Silistru, membri titulari.
Ø Cea de-a 23-a Sesiune Anuală a AP OSCE (Baku,
28 iunie - 2 iulie)
A fost adoptată Declaraţia de la
Baku cu tema Helsinki+40: către securitatea
umană pentru toţi care include rezoluţiile
celor trei comisii generale, precum şi rezoluţii „suplimentare” pe
teme precum : încălcări evidente, grave şi
nesancţionate ale principiilor de la Helsinki de către Federaţia
Rusă; reforma imigrării; protecţia
bunurilor culturale in spaţiul OSCE; măsuri de prevenire
şi urmărire penală a traficului de copii în scopul
exploatării sexuale; protecţia şi promovarea drepturilor
socio-economice în spaţiul OSCE; dezvoltarea
capacităţii de mediere în zona OSCE; situaţia
refugiaţilor în spaţiul OSCE; OSCE la 40 de ani – o
regiune a încrederii şi a coexistenţei reciproc avantajoase; combaterea
torturii; controlul democratic al sectoarelor public şi privat
ale securităţii; securitatea alimentară, resursele
limitate de apă şi stabilitatea în spaţiul OSCE;cooperarea
regională în Europa de Sud-Est; lupta împotriva terorismului; angajamentul
OSCE în privinţa Afganistanului.
Programul sesiunii a
inclus două dezbateri speciale, după cum urmează: Intensificarea
extremismului, radicalismului şi a xenofobiei: provocări pentru
regiunea OSCE şi Situaţia din Ucraina.
La dezbaterea specială privind Situaţia
din Ucraina, dl. senator Mihai-Răzvan Ungureanu a avut o
intervenţie în cadrul căreia a felicitat autorităţile
ucrainene pentru modul în care au organizat alegerile prezidenţiale, care
au fost libere, corecte şi transparente, oferind astfel legitimitate
democratică noului preşedinte, Petro Poroşenko. Dl. senator a
arătat că: alegerile parlamentare anticipate, care vor conduce la
alegerea unui nou parlament (Rada), sunt, de asemenea, importante pentru
procesul de restructurare a statului, în beneficiul întregului popor ucrainean;
succesul reformei constituţionale reprezintă o condiţie
esenţială în asigurarea suveranităţii şi
stabilităţii pe termen lung a Ucrainei, iar în acest sens, OSCE
poate asigura sprijinul necesar autorităţilor ucrainene; ca stat
vecin, România se pronunţă pentru o Ucraină stabilă,
prosperă şi paşnică şi susţine unitatea,
suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a
acestei ţări, în graniţele sale recunoscute la nivel internaţional.
Dl. senator Ungureanu a subliniat că
Ucraina, în demersurile de redefinire a unui cadru coerent privind
protecţia drepturilor minorităţilor naţionale, trebuie
să ţină seama de interesele şi aşteptările
tuturor minorităţilor care locuiesc pe teritoriul său, inclusiv
cea română şi să respecte obligaţiile pe care şi le-a
asumat prin convenţiile internaţionale privind protecţia
drepturilor fundamentale ale omului. A menţionat, în acelaşi timp,
că România sprijină acţiunile întreprinse de OSCE, considerând
că, în actuala criză din Ucraina, rolul acestei organizaţii este
foarte important, iar mecanismele şi instrumentele de care dispune pot
contribui în mod eficient la soluţionarea conflictului. A fost
exprimată speranţa că discuţiile în format trilateral
(Ucraina, Rusia şi Preşedinţia în exerciţiu a OSCE) vor
conduce, în curând, la un acord de încetare a focului.
Din delegaţie au făcut parte dl.
senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului, dl. senator Puiu
Haşotti, liderul Grupului parlamentar al PNL, dl. senator
Mihai-Răzvan Ungureanu, vice-lider al Grupului parlamentar al PD-L şi
dna. senator Doina Silistru, membri ai Delegaţiei Parlamentului României
la Adunarea Parlamentară a OSCE.
Ø Reuniunea de toamnă a AP OSCE (Geneva, 3-5 octombrie) a inclus: forumul mediteranean cu tema Gestionarea
actualelor provocări la adresa securităţii în regiunea
mediteraneană: rolul OSCE; conferinţa parlamentară cu
tema Noi provocări în materie de securitate: rolul parlamentelor; reuniunea Comisiei permanente.
În cadrul
Conferinţei parlamentare a avut loc o dezbatere privind criza
din Ucraina şi eforturile de dezamorsare a situaţiei. Din
partea Delegaţiei Parlamentului României la AP OSCE a luat cuvântul dl.
senator Puiu Haşotti, care a salutat încheierea acordului de încetare
a focului, din 5 septembrie, exprimându-şi în acelaşi timp
îngrijorarea faţă de încălcările survenite ulterior. Dl.
senator a evidenţiat faptul că România susţine
unitatea, suveranitatea, independenţa şi integritatea
teritorială a Ucrainei, în graniţele sale recunoscute la nivel
internaţional, subliniind că mecanismele şi instrumentele de
care dispune OSCE pot contribui în mod eficient la prevenirea escaladării
conflictului şi, în cele din urmă, la identificarea unei soluţii
paşnice.
Din delegaţie au
făcut parte dl. senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului,
dl. senator Puiu Haşotti, liderul Grupului parlamentar al PNL şi dna.
senator Doina Silistru, vice-lider al Grupului parlamentar al PSD, membri
ai Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE.
Ø Misiuni de monitorizare electorală
- Dna. senator Doina Silistru, membră a
Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea
Parlamentară a OSCE (AP OSCE), a participat, în calitate de observator, la Misiunea AP OSCE de
monitorizare a alegerilor Parlamentare din Republica Moldova, care au avut loc în ziua de 30 noiembrie
a.c.
2013
Ø
Cea de-a 12-a
reuniune de iarnă a AP OSCE (Viena, 21 - 22 februarie) a inclus:reuniunea
Comisiei permanente; reuniuni ale Comisiilor
generale; sesiuni comune ale
comisiilor; dezbaterea specială
cu privire la modul în care OSCE ar trebui să răspundă
crizelor din Siria, Sahel şi Africa de Nord.
În intervenţia sa
din cadrul dezbaterii speciale, dl. senator Mihai-Răzvan Ungureanu s-a
referit la importanţa susţinerii proiectelor de reconstrucţie în
zonele afectate de conflictul din Africa de Nord, utilizând mecanismele şi
instrumentele organizaţiei, în scopul promovării
securităţii, democraţiei şi dezvoltării durabile în
această regiune. Dl. senator a arătat că securitatea
regiunii mediteraneene este vitală pentru stabilitatea regiunii extinse a
OSCE şi de aceea partenerii mediteraneeni trebuie implicaţi în
Procesul Helsinki+40, printr-o abordare strategică a cooperării pe
toate cele trei dimensiuni ale securităţii; este necesar ca OSCE
să pună la dispoziţia partenerilor mediteraneeni de cooperare
experienţa şi expertiza acumulate în domenii precum stabilizarea
post-conflict, migraţia şi integrarea, abordarea globală a
securităţii; trebuie identificate
noi modalităţi de combatere a ameninţărilor
transnaţionale, îndeosebi extremismul, proliferarea armelor de distrugere
în masă, ameninţările de securitate cibernetică, crima
organizată, traficul de arme, de droguri şi de persoane.
Din delegaţie au făcut
parte: dl. senator Mihai Răzvan Ungureanu, vice-lider al Grupului
parlamentar al PD-L şi dna. senator Doina Silistru membri titulari.
Ø Cea de-a 22-a Sesiune Anuală a AP OSCE (Istanbul,
29 iunie - 3 iulie)
A fost adoptată Declaraţia
de la Istanbul cu tema Helsinki+40, care include
rezoluţiile celor trei comisii generale şi 23 de rezoluţii
„suplimentare” pe teme de actualitate precum: transparenţa şi
responsabilitatea în cadrul instituţiilor OSCE; procesul de
soluţionare a conflictului transnistrean; criza umanitară
din Siria; Guantanamo; Belarus; libertatea
mass-media; securitatea cibernetică;dimensiunea de
mediu a securităţii energetice; migraţia forţei
de muncă; consolidarea instituţiilor societăţii
civile în spaţiul OSCE; rolul educaţiei în combaterea
rasismului, xenofobiei, şi a altor forme de intoleranţă şi
discriminare.
Din delegaţie au
făcut parte: dl. senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al
Senatului, dl. senator Puiu Haşotti, liderul Grupului parlamentar al PNL,
dl. senator Mihai-Răzvan Ungureanu, vice-lider al Grupului parlamentar al
PD-L şi dna. senator Doina Silistru, membri titulari.
Ø Reuniunea de toamnă a Adunării (Budva, Muntenegru, 13 – 15 octombrie) au inclus: conferinţa
parlamentară cu tema Abordarea ameninţărilor transnaţionale
şi protecţia drepturilor omului: rolul OSCE; forumul Mediteranean al
APOSCE cu tema Mediterana: uniune a civilizaţiilor; dezbaterea
specială cu tema: Situaţia din Siria (în cadrul
Formului Mediteranean);reuniunea Comisiei permanente.
Din delegaţie au făcut parte: dl. senator
Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului, dl. senator Puiu Haşotti,
liderul Grupului parlamentar al PNL, dl. senator Mihai-Răzvan Ungureanu,
vice-lider al Grupului parlamentar al PD-L şi dna. senator Doina
Silistru, membri titulari.