Site-ul Senatului României folosește cookie. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG 13/24.04.2012 și REGULAMENTUL (UE) 2016/679. OK

Comisia pentru politică externă

Sample avatar Group
CORLĂŢEAN Titus

Preşedinte
din 22.12.2020

grup PSD

Sample avatar Group
ANASTASE Roberta-Alma

Vicepreşedinte
din 22.12.2020

grup PNL

Sample avatar Group
BORDEI Cristian

Secretar
din 22.12.2020

grup USR PLUS

Sample avatar Group
CIUCĂ Nicolae-Ionel

Membru
din 22.12.2020

grup PNL

Sample avatar Group
COSTEA Adrian

Membru
din 22.12.2020

grup AUR

Sample avatar Group
CUC Alexandru-Răzvan

Membru
din 22.12.2020

grup PSD

Sample avatar Group
GORGHIU Alina-Ştefania

Membru
din 22.12.2020

grup PNL

Sample avatar Group
MIHAIL Radu-Mihai

Membru
din 22.12.2020

grup USR PLUS

Sample avatar Group
NOVÁK Csaba-Zoltán

Membru
din 22.12.2020

grup UDMR

Sample avatar Group
PRIOTEASA Ion

Membru
din 22.12.2020

grup PSD

Sample avatar Group
RĂDUCANU Sebastian

Membru
din 22.12.2020

grup PSD

Sample avatar Group
VELA Ion Marcel

Membru
din 01.02.2021

grup PNL


Comunicate de presă

Contact

 

Comisia pentru politică externă


  

Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, senatorul Titus Corlățean l-a primit la data de 19 iulie a.c., pe E.S. Salah Eldin Abdel Sadek Ahmed, ambasadorul Republicii Arabe Egipt, aflat în vizită de rămas-bun, la finalul mandatului său în România.
            Președintele Comisiei pentru politică externă a adresat felicitări ambasadorului egiptean pentru mandatul de succes, care a culminat cu vizita în România, în iunie 2019, a E.S. Abdel Fattah El-Sisi, Președintele Republicii Arabe Egipt, precum și contribuția pozitivă pe care a avut-o acesta în dezvoltarea relațiilor bilaterale româno-egiptene și profesionalismul și dedicația manifestate pe parcursul întregului său mandat.
În cadrul întrevederii, demnitarii au pus în evidență relațiile bilaterale excelente dintre cele două state și au exprimat dorința de a le consolida și intensifica, inclusiv prin mecanismele parlamentare, începând cu Comisiile pentru politică externă, Grupurile parlamentare de prietenie și alte structuri ale Parlamentului. În acest context, senatorul Corlățean a primit invitația de a efectua o vizită în Egipt, în calitate de președinte al Comisiei pentru politică externă.
Oficialii au subliniat potențialul important de dezvoltare a relațiilor economice între cele două state. În acest context, senatorul Corlățean a arătat că un rol important în promovarea unei agende ambițioase de relații economice o are Comitetul mixt interguvernamental româno-egiptean pentru cooperare economică. Cei doi oficiali au menționat oportunitatea convocării unei noi reuniuni a acestui Comitet în perioada următoare.
Senatorul Corlățean a urat succes ambasadorului egiptean în următoarea sa misiune diplomatică.
Întâlnirea a avut un caracter de substanță și s-a desfășurat într-o atmosferă amicală, care confirmă soliditatea relațiilor bilaterale dintre cele două state.
 

Publicat in data de 22.07.2021 11:51:00

O misiune oficială a Parlamentului României s-a deplasat, în perioada 6-9 iulie a.c., în Germania (Hanovra/Walsrode/landul Saxonia Inferioară şi Berlin) pentru efectuarea unor demersuri politice şi diplomatice pe lângă autoritățile germane, în vederea reunificării familiei Furdui (părinţii şi cei 7 copii minori), deţinători exclusivi ai cetăţeniei române. Delegaţia parlamentară a fost compusă din senatorul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului şi deputatul Ben-Oni Ardelean, vicepreşedintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor. În prima parte a vizitei au fost prezenţi, pentru susţinerea misiunii în cadrul contactelor avute la nivel de land, o serie de reprezentanţi ai asociaţiilor şi comunităţilor româneşti din Germania, Franţa şi Italia, precum şi înalţi reprezentanţi ai bisericii creştine evanghelice din care face parte familia Furdui, atât din România, cât şi din Germania şi Europa de Vest.
Programul a inclus contacte oficiale cu autorităţi ale guvernului și Parlamentului landului menționat, responsabili politici și ai administrației din districtul în care locuiește familia, responsabili cu competente în materie de protecția minorilor, la nivel local şi la nivelul landului în care îşi are familia reşedinţa, precum şi întâlniri cu părinţii, comunitatea românească din regiune şi comunitatea religioasă. Totodată, a inclus la Berlin întâlniri cu înalţi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe din Germania şi ai Bundestag-ului.
Cei doi oficiali români, având mandatul Parlamentului României, au întreprins o serie de demersuri necesare şi fundamentate în baza evaluărilor şi informaţiilor obţinute pe diverse canale, pentru a susţine reunificarea familiei prin readucerea copiilor la părinţi. Au fost prezentate argumente de natură factuală, juridice şi politice în acest sens, având în vedere normele și bunele practici în dreptul internațional şi faptul că familia este deţinătoare exclusiv a cetăţeniei române.
În acest context, misiunea parlamentară a prezentat argumente obiective care să sprijine ideea că măsura de preluare temporară a copiilor de către Jugendamt (autoritatea germană pentru protecţia copilului) este în mod clar disproporţionată.  Totodată, cei doi parlamentari au semnalat în mod direct autorităţilor o serie de elemente preocupante în legătură cu gestionarea cazului menţionat de către Jugendamt, care ridică serioase semne de întrebare asupra caracterului obiectiv al unora din deciziile adoptate.
Misiunea parlamentară salută caracterul constructiv şi fundamentat pe deschidere şi bună credinţă, în baza elementelor de drept naţional şi internaţional, precum şi pe baza relaţiilor bilaterale solide între România şi Germania, al modului cu care au avut loc contactele cu autorităţile federale de la Berlin şi de land, la Hanovra. Totodată, semnalează cu regret o serie de elemente importante inadecvate constatate în gestionarea cazului la nivel local. În acest sens, cei doi parlamentari urmează să prezinte un Raport conducerii Parlamentului României, cât şi autorităţilor guvernamentale pentru continuarea şi finalizarea cu succes a obiectivului de reunificare a familiei Furdui, părinţii şi cei 7 copii.
De asemenea, misiunea adresează mulţumiri pentru colaborarea cu asociaţiile românilor din afara ţării şi a cultelor evanghelice menţionate, din România şi diasporă. Totodată, transmite aprecierea pentru modul corect instituţional al colaborării cu Ministerul Afacerilor Externe din România şi respectiv din Germania.

Publicat in data de 13.07.2021 13:50:00

Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, senatorul Titus Corlățean, a primit-o luni, 5 iulie a.c., pe ambasadoarea Republicii Croația în România, E.S. Marija Kapitanović.
Discuțiile au vizat cooperarea în plan bilateral, regional, al Uniunii Europene, precum și în cadrul NATO și transatlantic.
Demnitarul român a apreciat relațiile foarte bune dintre România și Republica Croația, țări cu priorități și viziuni similare în materie de politică externă și care au avut o colaborare excelentă, în anul 2019, în cadrul trioului Președinției rotative a Uniunii Europene, alături de Finlanda.
Cei doi oficiali au exprimat susținerea lor pentru intensificarea contactelor bilaterale, în special în plan parlamentar, pe teme de interes comun, ce țin Uniunea Europeană, relația transatlantică, integrarea țărilor din Balcanii de Vest în UE și Vecinătatea Estică. Ambele părți au subliniat necesitatea coordonării pozițiilor și a sprijinului reciproc în vederea accederii la Spațiul Schengen.
Totodată, cei doi interlocutori au arătat aprecierea față de bunele tratamente, în conformitate cu normele europene și internaționale în vigoare, aplicate minorității istro-române din Croația, a cărei limbă face parte din patrimoniul UNESCO, respectiv minorității croate din România.

Publicat in data de 06.07.2021 10:33:00

Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Titus Corlățean, a primit-o la data de 5 iulie a.c., pe E.S. Füsun Aramaz, Ambasadorului Turciei la București, în cadrul unei vizite de prezentare.
Cei doi oficiali au exprimat aprecierea pentru Parteneriatul Strategic solid existent între România și Turcia, care anul acesta aniversează 10 ani.
Au fost trecute în revistă o serie de dosare importante în cooperarea politică, economică, culturală bilaterală, cu punerea în evidență a punții de legătură pe care o reprezintă minoritatea națională turcă din România, cu exprimarea aprecierii de către ambasadorul turc pentru măsurile adoptate de statul român pentru prezervarea identității naționale și buna integrare în societatea românească, dar și pentru proiectele de natură culturală și educațională promovate pe această linie cu autoritățile turce.
Senatorul Corlățean a evidențiat, cu acest prilej, susținerea constantă a României pentru candidatura Turciei la Uniunea Europeană și o relansare a procesului de negocieri pe diferitele capitole.
De asemenea, în cadrul convorbirilor au fost abordate o serie de aspecte legate de dosare importante în cadrul cooperării NATO, precum și alte dosare internaționale de interes.
Cei doi oficiali și-au propus pentru perioada următoare o agendă de schimburi bilaterale pe canal parlamentar, prin intermediul comisiile de specialitate și al grupurilor parlamentare de prietenie, dar și continuarea agendei în formula trilateralei la nivel parlamentar între România-Turcia-Polonia.

Publicat in data de 06.07.2021 10:31:00

Luni, 21 iunie a.c., în contextul participării la cea de-a treia parte a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Strasbourg, 21-24 iunie 2021, senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, s-a adresat, în plenul Adunării, ministrului ungar al afacerilor externe și comerțului exterior, Péter Szijjártó, invitat la sesiune în calitatea acestuia de președinte al Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, președinție exercitată de Ungaria în perioada 21 mai-17 noiembrie 2021.
Senatorul Corlățean a ridicat problema necesității ca Președinția ungară să concilieze poziția sa națională în materia protecției minorităților naționale în baza căreia promovează constant conceptul așa-numitelor „drepturi colective” și, respectiv „autonomia teritorială pe criterii etnice”, în cazul altor state, cu responsabilitățile europene pe care le are în momentul de față ca Președinție a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei și cu necesitatea de a promova standardele europene în materie. A mai adăugat că această poziție a părții ungare contravine standardelor europene consacrate în materie, precum Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și o serie de tratate bilaterale ale Ungariei, inclusiv cu România.
Totodată, senatorul român a solicitat ministrului ungar de externe “să celebreze” președinția Ungariei la Consiliul Europei prin consacrarea în dreptul intern a unei veritabile reprezentări a minorităților naționale în Parlamentul Ungariei, începând cu minoritatea română, întrucât sistemul actual prevede un mecanism care simulează această reprezentare prin intermediul unor „purtători de cuvânt” ai minorităților naționale, care nu sunt parlamentari și care nu dispun de nicio prerogativă legislativă sau vreo posibilitate de a participa la dezbaterile parlamentare.
În reacția sa, ministrul de externe ungar și-a exprimat aprecierea pentru cooperarea bilaterală româno-ungară de-a lungul timpului, în pofida unor diferențe de opinii care au existat și încă persistă și pentru valoarea de punte de legătură a celor două minorități, română și ungară, arătând în același timp că guvernul de la Budapesta face eforturi pentru prezervarea identității și a drepturilor minorității române.
De menționat, în acest context, că, luni, 21 iunie a.c., în cadrul reuniunii Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație, senatorul Corlățean a ridicat problema reprezentării reale a minorității române în Legislativul de la Budapesta și cu ocazia prezentării priorităților Președinției ungare la Consiliul Europei de către Reprezentantul Permanent al Ungariei pe lângă Consiliul Europei și de șeful Delegației maghiare la APCE, Zsolt Németh, care deține și funcția de președinte al Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație.

Publicat in data de 06.07.2021 10:12:00

Senatorul Titus Corlățean, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, a avut o întrevedere online,în data de 11 mai a.c., cu senatorul Pavel Fischer, președintele Comisiei pentru afaceri externe, apărare și securitate a Senatului Republicii Cehe.
Cei doi oficiali au abordat o serie de dosare de actualitate pentru spațiul european și cel euroatlantic, inclusiv din perspectiva aspectelor de securitate internațională sau care privesc vecinătatea.
În cadrul dialogului, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a subliniat nivelul excelent al relațiilor bilaterale româno-cehe,precum și abordările similare în cadrul UE și NATO. În acest context, a salutat aniversarea, în 2020, a 100 de ani de relații diplomatice între România și Cehoslovacia și a punctat celebrarea, în acest an, a Centenarului Micii Înțelegeri.
Senatorul Corlățean a evidențiat necesitatea intensificării coordonării româno - cehe în structurile de cooperare regională (Inițiativa celor Trei Mări, Formatul București -B9), precum și pe subiecte ca rolul NATO în menținerea securității în regiune, consolidarea flancului estic al Alianței și întărirea parteneriatului transatlantic UE-SUA.
Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a reiterat importanța avansării parcursului european al țărilor din Balcanii de Vest și a statelor din Parteneriatul Estic, în funcție de progresele înregistrate de fiecare țară în parte pe linia criteriilor de aderare la UE.
Părțile și-au exprimat deschiderea pentru organizarea unei întâlniri directe între reprezentanții Comisiei pentru politică externă a Senatului României și cei ai Comisiei pentru afaceri externe, apărare și securitate a Senatului Republicii Cehe, pentru discutarea unei palete largi de subiecte de interes comun.
La întrevederea online au mai participat E.S. doamna Maria Antoaneta Barta, ambasadorul României în Republica Cehă și E.S. doamna Halka Kaiserova, ambasadorul Republicii Cehe în România.
 

Publicat in data de 11.05.2021 10:00:00

La data de 14 aprilie a.c., Comisiile reunite pentru politică externă și pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Senat și Camera Deputaților au audiat candidații propuși de Ministerul Afacerilor Externe pentru posturile de ambasadori ai României în străinătate.
 Ședința de audieri a fost condusă de doamna
Rozália Biró, președintele Comisiei pentru Politică Externă din Camera Deputaților și de senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă din Senat.
 Ambasadorii desemnați audiați au fost: Cezar Armeanu - Republica Coreea; Dan-Andrei Muraru - Statele Unite ale Americii; Răduța-Dana Matache-  Republica Filipine; Alexandrina-Livia Rusu - Marele Ducat al Luxemburgului; Elena Șerbănescu - Republica Tunisiană; George Cristian Maior - Regatul Haşemit al Iordaniei.
 Cele patru comisii de specialitate din Parlament au acordat avizul favorabil pentru cei șase ambasadori propuși.
 Audierile s-au desfășurat în cadrul unei proceduri mixte, în format virtual și cu o prezență fizică restrânsă, la sediul Senatului.
Din partea Comisiei pentru politică externă a Senatului au participat : dna. Roberta- Alma Anastase, dl. Cristian Bordei, dl. Adrian Costea, dl. Răzvan Cuc, dna. Alina-Ștefania Gorghiu, dl. Alfred-Laurențiu Mihai, dl. Mihai-Radu Mihail, dl. Csaba-Zoltán, dl. Ion Prioteasa, dl. Sebastian Răducanu, dl. Ion-Marcel Vela.
 

Publicat in data de 16.04.2021 9:34:00

Miercuri, 7 aprilie a.c., Comisiile reunite pentru politică externă și pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Senat și Camera Deputaților au audiat candidații propuși de Ministerul Afacerilor Externe pentru posturile de ambasadori ai României în străinătate.
            Ședința de audieri a fost condusă de doamna Rozália Biró, președintele Comisiei pentru Politică Externă din Camera Deputaților și de senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă din Senat.
            Ambasadorii desemnați audiați au fost: Mugurel-Ioan Stănescu- Statul Kuwait; Emilian-Horațiu Hurezeanu  - Republica Austria; Floricel Paul Mocanu  - Republica Chile; Adriana-Loreta Stănescu  - Republica Federală Germania; Laurențiu-Mihai Ștefan  - Irlanda; Ovidiu Dranga  - Japonia.
            Cele patru comisii de specialitate din Parlament au acordat avizul favorabil pentru cei șase ambasadori propuși.
            Audierile s-au desfășurat în cadrul unei proceduri mixte, în format virtual și cu o prezență fizică restrânsă, la sediul Senatului.
Din partea Comisiei pentru politică externă a Senatului au participat : dna. Roberta- Alma Anastase, dl. Cristian Bordei, dl. Adrian Costea, dl. Răzvan Cuc, dna. Alina-Ștefania Gorghiu, dl. Alfred-Laurențiu Mihai, dl. Mihai-Radu Mihail, dl. Csaba-Zoltán, dl. Ion Prioteasa, dl. Sebastian Răducanu, dl. Ion-Marcel Vela.

Publicat in data de 08.04.2021 10:43:00

Marți, 30 martie a.c., Comisiile reunite pentru politică externă și pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Senat și Camera Deputaților au audiat candidații propuși de Ministerul Afacerilor Externe pentru posturile de ambasadori ai României în străinătate.
            Ședința de audieri a fost condusă de doamna Rozália Biró, președintele Comisiei pentru Politică Externă din Camera Deputaților și de senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă din Senat.
            Ambasadorii desemnați audiați au fost: Bogdan Mazuru - Confederația Elvețiană, Principatul Liechtenstein; Radu Octavian Dobre - Republica Irak; Dragoș Viorel Radu Țigău - Republica Kenya, Republica Uganda, Republica Burundi, Republica Unită a Tanzaniei și în Republica Rwanda; Theodor-Cosmin Onisii - Republica Polonă; Călin Fabian - Republica Slovacă; Călin Stoica - Republica Estonia și Monica – Mihaela Știrbu - Republica Federativă a Braziliei, Republica Surinam și Republica Cooperatistă Guyana.
            Cele patru comisii de specialitate din Parlament au acordat avizul favorabil pentru cei șapte ambasadori propuși.
            Audierile s-au desfășurat în cadrul unei proceduri mixte, în format virtual și cu o prezență fizică restrânsă, la sediul Senatului.

Publicat in data de 31.03.2021 11:03:00

Marți, 23 martie a.c., Comisiile reunite pentru politică externă și pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Senat și Camera Deputaților au audiat candidații propuși de Ministerul Afacerilor Externe pentru posturile de ambasadori ai României în străinătate.

Ședința de audieri a fost condusă de senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă din Senat.

Ambasadorii desemnați audiați au fost: Vasile Soare - Republica Azerbaidjan; Gruia Otiliu Jacotă - Republica Algeriană Democratică și Populară, Republica Niger, Republica Ciad; Monica Cecilia Sitaru - Republica Africa de Sud, Republica Namibia, Republica Botswana, Regatul Lesotho, Republica Mozambic, Republica Zambia, Regatul Eswatini, Republica Seychelles, Republica Madagascar, Uniunea Comorelor, Republica Mauritius; Theodora Magdalena Mircea - Republica Cuba, Antigua și Barbuda, Comunitatea Bahamas, Barbados, Commonwealth Dominica, Grenada, Haiti, Jamaica, Federația Saint Kitts și Nevis, Saint Lucia, Saint Vincent și Grenadine, Republica Trinidad și Tobago; Mădălina Lupu - Republica Kazahstan, Republica Tadjikistan, Republica Kârgâză și Marius Cristian Bădescu - Regatul Norvegiei.

 Cele patru comisii de specialitate din Parlament au acordat avizul favorabil, în unanimitate, pentru cei șase ambasadori propuși.
 Audierile s-au desfășurat în cadrul unei proceduri mixte, în format virtual și cu o prezență fizică restrânsă, la sediul Senatului.
 

Publicat in data de 23.03.2021 12:01:00

Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Titus Corlățean, l-a primit la data de 17 martie a.c., pe David Muniz, Însărcinatul cu afaceri a.i. al Statelor Unite ale Amercii în România.
 
Cei doi oficiali au marcat importanța deosebită și semnificația aniversării în 2021 a 10 ani de la semnarea “Declarației comune cu privire la Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii”.
 
Senatorul Corlățean a menționat abordarea bipartizană constantă de-a lungul acestor ani din politica românească cu privire la importanța strategică a Parteneriatului România-SUA, calificat constant în toate programele alternative de guvernare de la București drept unul din cei trei piloni majori pentru politica externă românească (Parteneriatul România-SUA, apartenența la UE și dimensiunea de securitate care rezultă din calitatea de membru NATO).
 
Cei doi oficiali au abordat o serie de dosare importante în relația bilaterală în plan politic, al cooperării în domeniul securității naționale, teme economice, unele de impact pentru securitatea națională, precum cooperarea nucleară civilă și implementarea Acordului interguvernamental semnat anterior în acest domeniu etc.
 
În acest context, senatorul Corlățean a solicitat sprijinul autorităților americane pentru realizarea unei agende de contacte politice în cursul anului 2021 la nivelul Parlamentului României și respectiv Congresului SUA, în cadrul cărora va putea fi susținut politic și interesul legitim al României de includere în Programul Visa Waiver.
 
În același timp, cei doi oficiali au abordat teme importante privind Parteneriatul Strategic între NATO și UE și evoluțiile conceptelor strategice din cadrul celor două organizații, a căror finalitate ar trebui să conducă la obiectivul unei Alianțe puternice și al unei Uniuni Europene eficiente, care să evite crearea de duplicări sau competiții.
 
Nu în ultimul rând, au fost abordate evoluțiile de securitate din Flancul Estic al Alianței și din spațiul lărgit al Mării Negre.
 

Publicat in data de 17.03.2021 9:57:00

Senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a participat la data de 4 martie 2021, în format virtual, la cea de-a doua zi a Conferinței interparlamentare pentru politica externă și de securitate comună (PESC) și politica de securitate și apărare comună (PSAC), în cadrul mandatului președinției semestriale a Consiliului UE asigurată de Portugalia.   
            Principala secțiune a celei de-a doua zile a Conferinței interparlamentare PESC/PSAC a reprezentat-o dezbaterea cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell.
            Temele abordate de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate au vizat aspectele legate de securitatea internațională și provocările actuale pe care Uniunea trebuie să le gestioneze, relația transatlantică cu NATO și respectiv actuala agendă de dialog politic cu noua administrație a S.U.A., viziunea europeană privind creșterea gradului de reziliență și de pregătire al UE, actualul proces de reflecție și inițiativa privind clarificarea nivelului de ambiție asumat de UE în contextul Politicii Comune de Securitate şi Apărare (”Busola Strategică”), gestiunea crizei sanitare create de pandemia SARS-COV-2, precum și alte teme de interes.
            Senatorul Corlățean a avut o intervenție în cadrul panelului în care a subliniat faptul că pandemia și criza sanitară din statele membre au demonstrat că Uniunea trebuie să-și consolideze reziliența prin cooperarea cu instituțiile internaționale și alianțele sale, în primul rând cu partenerul stategic NATO. Pentru România, conceptul lansat spre reflecție referitor la ”autonomia strategică a UE” este înțeles, în primul rând, din perspectiva unor demersuri necesare pentru atingerea obiectivului de reziliență al Uniunii.
            Discuția legată de conceptul menționat trebuie văzută, în esență, în sensul avansării pe linia dialogului UE-SUA și a complementarității cu NATO, în legătură cu securitatea internațională și provocările actuale.
            Pentru România este important ca la nivelul UE și NATO să identificăm modul în care cele două organizații se pot completa reciproc, pornind de la o serie de obiective și realități stringente: securitatea cibernetică, reziliența față de amenințările și atacurile hibride, ameliorarea mecanismelor de alertă timpurie (early warning) și reacție rapidă (early reaction).
 

Publicat in data de 05.03.2021 10:31:00

Senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a participat la data de 3 martie 2021, în format virtual, la prima zi a Conferinței interparlamentare pentru politica externă și de securitate comună (PESC) și pentru politica de securitate și apărare comună (PSAC), în cadrul mandatului președinției semestriale a Consiliului UE asigurată de Portugalia.
Principala secțiune a primei zile a conferinței menționate a reprezentat-o întâlnirea cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.
Dezbaterile au vizat în esență evoluțiile actuale în planul securității naționale, procesul de reflecție privind noul concept strategic al Alianței și respectiv inițiativa NATO 2030, precum și relația transatlantică și consolidarea procesului de cooperare dintre UE și NATO, în contextul preluării mandatului de noua administrație de la Washington.
Senatorul Corlățean a avut o intervenție în cadrul dezbaterilor prin care a subliniat caracterul imperativ al necesității reconsolidării Parteneriatului Strategic dintre UE și NATO, cu fructificarea oportunităților oferite de agenda politică a noii administrații de la Washington și angajamentul său pentru multilateralism.
În același timp, senatorul Corlățean a pledat pentru ca procesul de reflecție pentru finalizarea noului concept strategic al NATO și respectiv procesul privind realizarea unei capacități militare consolidate la nivelul UE (”Busola Strategică”), să aibă ca finalitate o Alianță puternică și o Uniune Europeană eficientă, prin evitarea unor procese nedorite de duplicare sau de competiție.
Pentru România conceptul demarat în interiorul Uniunii Europene privind “autonomia sa strategică” este înțeles, în primul rând, prin prisma demersurilor pentru atragerea obiectivului de reziliență strategică care implică complementaritate cu NATO prin perspectiva elementelor de securitate.
Dezbaterile din prima zi a reuniunii au pus în evidență existența unui suflu nou, pozitiv în relația transatlantică la nivelul Parteneriatului Strategic UE-NATO.
 

Publicat in data de 05.03.2021 10:28:00

La data de 3 martie 2021, senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei de politică externă a Senatului României,  l-a primit pe E.S. David Saranga, ambasadorul Statului Israel la București.
Au fost abordate teme privind cooperarea bilaterală de ordin politic și economic, cooperare care are la bază relațiile solide de prietenie dintre România și Statul Israel.
În acest context, cei doi oficiali au căzut de acord asupra necesității promovării unei agende ambițioase de contacte interparlamentare în acest an, la nivelul Comisiilor de politică externă din Parlamentul României și Knesset, al Grupurilor parlamentare de prietenie și al altor structuri parlamentare competente.
Cu acest prilej, senatorul Corlățean a susținut oportunitatea realizării unor noi forumuri G2G, care să fie găzduite la București, la nivelul Guvernelor României și Statului Israel, conform înțelegerilor politice anterioare.
A fost, totodată, abordată tema necesității coordonării în continuare a eforturilor pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursurilor bazate pe ură.
Din această perspectivă, senatorul Corlățean a dezavuat proiectul de lege depus la Senat, sub forma unei inițiative parlamentare individuale, din spectrul politic de dreapta din România, care reintroduce indirect posibilitatea ca foștii legionari și fasciști, precum și copiii acestora, să primească indemnizații din partea statului român.
Senatorul Corlățean a precizat că va ridica acest subiect în plenul Senatului, pentru a determina respingerea proiectului de lege sus-menționat.
Pe de altă parte, președintele Comisiei senatoriale române a solicitat ambasadorului Statului Israel adoptarea unui set de măsuri de securizare permanentă a așezământului românesc creștin-ortodox de la Ierusalim, care recent a fost obiectul unui atac și al actelor de vandalism din partea extremiștilor religioși.
Oficialul român a exprimat, în acest context, aprecieri pentru poziția adoptată de guvernul israelian, inclusiv de ambasadorul Statului Israel la București și pentru măsurile deja adoptate de autoritățile israeliene.
În cadrul întâlnirii au fost abordate, de asemenea, subiecte legate de cooperarea în plan multilateral, precum soluționarea procesului de pace din Orientul Mijlociu, dosarul nuclear iranian etc.
În acest context, senatorul Corlățean a reiterat poziția cunoscută a României, privind necesitatea antamării procesului de negocieri care să permită atingerea obiectivului, încă fezabil, al celor două state, Israel și Palestina, care să coexiste în pace și securitate în regiunea sus-menționată.
Din punct de vedere al relațiilor dintre UE și Statul Israel, senatorul Corlățean a confirmat faptul că România este un susținător constant al oportunității reluării activității Consiliului de Asociere UE – Israel cât mai curând posibil.
 

Publicat in data de 05.03.2021 10:25:00

Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, senatorul Titus Corlățean, l-a primit în data de 19 februarie a.c. pe E.S. Emil Jacotă, Însărcinat cu afaceri a.i. al Republicii Moldova în România.
            Cei doi demnitari au pus în evidență relațiile bilaterale excelente dintre cele două state, bazate pe identitatea istorică, de limbă, culturală și pe prietenia comună. În acest context, a fost confirmat interesul de a promova pe parcursul anului 2021 o agendă ambițioasă de schimburi la nivel parlamentar, începând cu Comisiile pentru politică externă, Comisia comună pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova și a Grupurilor parlamentare de prietenie. 
            A fost trecut în revistă stadiul proiectelor derulate cu sprijinul financiar oferit de România. Senatorul Corlățean a menționat, în acest context, semnificația socială și impactul deosebit al proiectului finanțat cu 20 de milioane de euro pentru reabilitarea și construcția a peste 800 de grădinițe.
            În același timp, au fost menționate proiectele aflate în derulare, precum continuarea gazoductului dintre Iași și Chișinău, proiect de importanță strategică pentru interconectarea energetică a Republicii Moldova cu UE, încheierea unui nou protocol adițional la acordul de granturi nerambursabile în valoare de 100 de milioane de euro, cu ajutorul căruia se poate extinde durata de aplicare pentru acordarea asistenței financiare a României, și o donație de 200.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 pentru cetățenii Republicii Moldova, din cota alocată României, în vederea imunizării personalului medical și a altor categorii vulnerabile.
            Senatorul Corlățean a menționat că România a salutat victoria doamnei Maia Sandu în alegerile prezidențiale din Republica Moldova și a declarat că parcursul european este singura opțiune care garantează Republicii Moldova prosperitate, securitate și stabilitate. Partea română a evidențiat că România este hotărâtă să acorde tot sprijinul agendei de reforme pro-europene a

Publicat in data de 26.02.2021 12:28:00

Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, domnul Titus Corlățean, l-a primit la data de 19 februarie a.c., pe E.S. domnul Hiroshi Ueda, ambasadorul Japoniei la București.
Întrevederea a avut loc într-un moment simbolic, la 8 ani de la vizita oficială la Tokyo, din februarie 2013, când, în calitate de ministru al afacerilor externe, Titus Corlățean, a semnat,  împreună cu omologul său japonez, Fumio Kishida, Declarația Comună privind Parteneriatul reînnoit dintre România și Japonia.
Senatorul Corlățean a subliniat susținerea pe care o acordă atât domnia sa, cât și Comisia pentru politică externă a Senatului, semnării, în cursul anului 2021, a Acordului de Parteneriat Strategic bilateral, care dezvoltă Parteneriatul reînnoit și va fi complementar Parteneriatului Strategic dintre UE și Japonia.
În acest context, au salutat aniversarea în cursul acestui an a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Japonia, precum și  seria de  evenimente și proiecte culturale stabilite pentru marcarea Centenarului.
Discuțiile au pus în evidență relațiile politice excelente româno-japoneze, precum și nivelul ascendent al schimburilor comerciale, fiind convenită necesitatea ca dialogul politico-diplomatic să continue în același ritm susținut pentru valorificarea potențialului existent și aprofundarea colaborării pe toate planurile.
Cei doi demnitari și-au exprimat satisfacția privind implementarea în curs a proiectului podului peste Dunăre de la Brăila, a cărui construcție este realizată de un consorțiu italo-nipon, proiect cu caracter strategic și care are potențialul de a deveni o poveste de succes a relațiilor româno-japoneze.
Cu prilejul întrevederii, au fost trecute în revistă dosare importante în relațiile bilaterale în domeniul politic, economic și cultural, fiind subliniată necesitatea menținerii dinamicii dialogului parlamentar, ca instrument de stimulare a cooperării în ansamblu, prin creșterea frecvenței contactelor la nivelul celor două foruri legislative, începând cu schimburile la nivelul Comisiilor de politică externă și a Grupurilor parlamentare de prietenie.
Senatorul Titus Corlățean l-a informat pe ambasadorul japonez că va propune Comisiei pentru politică externă a Senatului României adoptarea unei Rezoluții care să marcheze aniversarea Centenarului relațiilor diplomatice româno-japoneze, prin care se va evidenția caracterul special al parteneriatului dintre cele două state. Inițiativa a fost primită cu căldură de ambasadorul Japoniei la București.
 

Publicat in data de 26.02.2021 12:24:00

Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, domnul Titus Corlățean, l-a primit, la invitația sa, în data de 18 februarie a.c., pe E.S. domnul José Guillermo Ordorica Robles, ambasadorul Statelor Unite Mexicane în România.
Discuțiile au pus în evidență cadrul general pozitiv de cooperare bilaterală în plan politic, economic și cultural dintre cele două țări, bazat pe fundamentul comun al identității latine al celor două popoare. În acest context, senatorul Corlățean a evocat întâlnirile bilaterale fructuoase avute în 2013, în calitate de ministru al afacerilor externe al României, la acel moment, cu omologul său mexican, domnul José Antonio Meade Kuribreña,  în marja unor reuniuni internaționale cu caracter multilateral.
Cei doi oficiali au confirmat interesul de a promova în cursul anului 2021 cooperarea prin mecanismele parlamentare, inclusiv prin intermediul videoconferințelor, începând cu Comisiile pentru politică externă și grupurile parlamentare de prietenie.
Senatorul Corlățean a abordat situația de criză intervenită recent, legată de un grup de cetățeni români reținuți în aeroporturile New Mexico și Cancun, cărora le-a fost interzis temporar accesul pe teritoriul Mexicului.
Cei doi oficiali au căzut de acord, ținând cont de complexitatea și sensibilitatea acestei situații, de necesitatea de a face distincție între cazurile concrete individuale care pot ridica probleme din punctul de vedere al conformității cu legea penală a statului suveran și cele ale majorității cetățenilor români, care sunt și cetățeni ai Uniunii Europene, și care au o conduită conformă cu legea, pentru a nu fi luate decizii arbitrare, cu caracter colectiv.
A fost abordată necesitatea unei cooperări strânse la nivelul autorităților competente dintre cele două țări, inclusiv prin utilizarea unor puncte de contact oficiale ale celor două părți, în cadrul deja conturat la nivelul reprezentanților celor două guverne.
Senatorul Corlățean a salutat angajamentul autorității mexicane pe această linie și a confirmat sprijinul său și al Comisiei pentru politică externă a Senatului pentru o cooperare strânsă între autoritățile celor două țări, inclusiv dacă va fi nevoie, prin detașare, chiar și cu titlu temporar, a unui ofițer de legătură la Ambasada României din Mexic.
În acest context, cei doi oficiali au confirmat sprijinul comun pentru aplicarea corespunzătoare a acordurilor de Parteneriat și aprofundarea cooperării dintre Uniunea Europeană și Mexic.
Schimbul de vederi a fost substanțial și a avut un caracter constructiv, iar întâlnirea de ansamblu s-a desfășurat într-o atmosferă cordială.
 
 

Publicat in data de 26.02.2021 12:21:00

Domnul senator Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, a primit-o la data de 18 februarie a.c., pe E.S. doamna Laurence Auer, ambasadorul Republicii Franceze în România.
Discuțiile au pus în evidență calitatea deosebită a Parteneriatului Strategic dintre România și Franța, confirmată în ultimii ani de semnarea Foii de Parcurs actualizate a acestui Parteneriat (octombrie 2020), de Sezonul cultural și de patrimoniu România-Franța (decembrie 2018-iulie 2019), precum și de aniversarea în 2020 a 140 de ani de relații diplomatice bilaterale, bazate pe legături istorice, culturale și de prietenie profunde.
Au fost trecute în revistă o serie de dosare prioritare pentru relația bilaterală în plan politic, economic, cultural, inclusiv pe linia consolidării francofoniei.
A fost confirmat interesul de a promova pe parcursul anului 2021 o serie de schimburi la nivel parlamentar, începând cu Comisiile pentru politică externă și respectiv Grupurile parlamentare de prietenie din Senatele român și francez.
În același timp, au fost menționate o serie de teme importante pentru agenda europeană din perspectiva Președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene pe care Franța o va asuma la 1 ianuarie 2022 și respectiv a intereselor specifice ale Bucureștiului și Parisului. În acest context, au fost abordate teme precum ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare pentru România și aderarea României la spațiul Schengen.
Au fost trecute în revistă, totodată, aspecte relevante ce țin de dosarele de securitate regională și internațională, inclusiv la Marea Neagră, cooperarea multilaterală, precum finalizarea procesului de aderare a României la OCDE.
Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a exprimat interesul, în contextul evocării aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 și rolului istoric al Franței în Primul Război Mondial și în constituirea statului unitar român, pentru realizarea unei înfrățiri între o comună românească și localitatea Soultzmatt din Alsacia/ Franța, care are pe teritoriul său un cimitir militar românesc, organizat exemplar de autoritățile civile și militare franceze și care adăpostește osemintele a 687 soldați români luați prizonieri în Primul Război Mondial.
Întâlnirea a confirmat calitatea specială a relațiilor bilaterale româno-franceze și s-a desfășurat într-o atmosferă deschisă și cordială.
 

Publicat in data de 19.02.2021 9:36:00

Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, domnul Titus Corlățean, l-a primit în data de 17 februarie a.c. pe E.S. domnul Cord Meier-Klodt, ambasadorul Republicii Federale Germania în România.
În cadrul întrevederii, cei doi demnitari au pus în evidență relațiile excelente bilaterale dintre cele două state și au exprimat dorința de a le consolida și intensifica, spre beneficiul celor două țări. Un interes special îl vor reprezenta mecanismele parlamentare, începând cu Comisiile pentru politică externă și grupurile parlamentare de prietenie.
Cei doi oficiali au făcut o evaluare a Președințiilor române și germane ale Consiliului UE, în special în legătură cu promovarea unor dosare complexe, importante pentru coeziunea europeană, care au implicat un efort semnificativ de compromis din partea actorilor politici europeni. În acest context, senatorul Corlățean a menționat apreciativ inițiativa promovării, ca prioritate a Președinției germane, aderării Uniunii Europene la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, obiectiv esențial și pentru cealaltă organizație europeană, partener al UE, respectiv Consiliul Europei.
Au fost abordate și o serie de alte dosare europene de interes, precum Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România și aderarea României la spațiul Schengen, obiectiv legitim și care rămâne valabil și în prezent, printr-o posibilă procedură graduală.
Totodată, au fost abordate și o serie de subiecte de interes pentru agenda bilaterală, inclusiv necesitatea cooperării strânse și predictibile între autoritățile competente din cele două țări pentru gestionarea corespunzătoare a dosarului muncitorilor români sezonieri, cu asigurarea respectării drepturilor acestora și a regulilor de siguranță sanitară.
Au fost evocate și perspectivele electorale din toamna acestui an din Germania, precum și evoluțiile politice interne din România. În acest context, senatorul Corlățean a menționat preocuparea față de ascensiunea din ultimii ani a discursului bazat pe ură, care poate genera consecințe extrem de negative în societate și care necesită o reacție corespunzătoare din partea instituțiilor statului, în baza legii, dar și din partea partenerilor externi ai României.
Întâlnirea a avut un caracter de substanță și s-a desfășurat într-o atmosferă amicală, care confirmă soliditatea relațiilor de parteneriat dintre România și Germania.
 

Publicat in data de 18.02.2021 12:53:00

Senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă, a primit la sediul Comisiei, la data de 16 februarie a.c., o delegație de reprezentanți ai Asociațiilor etnicilor români (vlahi) din Serbia/ Valea Timocului.
Delegația menționată l-a informat pe președintele Comisiei pentru politică externă în legătură cu o serie de evoluții, unele dintre ele preocupante, legate de tema importantă a prezervării și afirmării identității românești în regiunea menționată în statul vecin României.
Cei doi delegați au solicitat sprijinul statului român, în conformitate cu cele convenite anterior în plan bilateral între România și Serbia, dar și cu standardele în materie ale Consiliului Europei și ale Uniunii Europene pentru ca autoritățile statului sârb să adopte măsurile necesare care să garanteze la  nivelul standardelor europene menționate prezervarea identității naționale și culturale a etnicilor români din Valea Timocului.
Președintele Comisiei pentru politică externă a indicat, în acest context, poziția consecventă a României și a structurilor de specialitate ale Parlamentului pe linia susținerii identității naționale românești din Serbia (Valea Timocului și Voievodina).
 A menționat totodată decizia membrilor comisiei senatoriale de a întreprinde o serie de demersuri interne și externe pe această linie.
 

Publicat in data de 16.02.2021 12:47:00

Marți, 26 ianuarie a.c., în contextul participării la prima parte a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Strasbourg, 25-28 ianuarie 2021, senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, s-a adresat Comisarului European pentru Justiție, Didier Reynders. Senatorul Corlățean îndeplinește în prezent funcția de raportor al Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație pe tema: 10 ani de la Tratatul de la Lisabona: întărirea cooperării dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană. Atrăgând atenția asupra evoluțiilor extrem de îngrijorătoare în ultimul an din România în materia statului de drept, senatorul Corlățean a solicitat implicarea și reacția Comisarului European, în cadrul evaluărilor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), în fața „sindromului puterii absolute” manifestat în România în prezent. Acesta s-a concretizat, potrivit senatorului Corlățean, prin atacuri virulente și pe deplin nedemocratice venind din partea Președintelui, Guvernului și politicienilor de la putere împotriva Avocatului Poporului și Curții Constituționale, instituții care au vegheat în timpul pandemiei la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, respectiv la respectarea Constituției. De asemenea, senatorul Corlățean s-a referit la disfuncționalități serioase semnalate în domeniul sistemului judiciar și a subliniat în special  abuzurile unor procurori împotriva unor judecători și avocați, cu exemplificarea recentului caz care a șocat opinia publică referitor la abuzurile comise de anchetatori împotriva avocatului Robert Roșu și a altor doi judecători. Totodată, a atras atenția Comisarului European asupra încălcării flagrante a Legii fundamentale de către Președintele României în timpul campaniei electorale, prin implicarea sa partizană și, ulterior, când practic a determinat formarea noului Guvern potrivit bunului său plac și nu în baza voinței românilor, care au votat diferit de preferințele Președintelui.  
În răspunsul său, Comisarul European pentru Justiție a arătat că UE va continua aplicarea MCV și a raportului privind statul de drept în baza exigențelor cunoscute și va urmări maniera în care România va implementa diferitele propuneri de reformă. A mai arătat că autoritățile române au transmis la Bruxelles un pachet de inițiative referitoare la modernizarea sistemului de justiție din România, însă principala provocare rămâne punerea în practică a acestor reforme. Demnitarul european a mai adăugat că UE va urmări cu mare atenție aspectele semnalate, în contextul implementării corecte a acestor reforme și care să aibă ca rezultat final îmbunătățirea situației statului de drept.

Publicat in data de 25.01.2021 14:04:00

Marți, 26 ianuarie a.c., senatorul Titus Corlățean a fost ales, în unanimitate, pentru un nou mandat de vicepreședinte al Comisiei APCE pentru alegerea judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, funcție pe care a deținut-o și pe parcursul anului trecut.
Potrivit art. 22 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, APCE alege judecătorii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului dintr-o listă de trei candidați transmisă Adunării de către statele părți contractante la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Votul are loc în plenul Adunării, după ce, în prealabil, Comisia pentru alegerea judecătorilor la CEDO, a intervievat cei trei candidați, le-a examinat curricula vitae și a emis prin vot o recomandare de susținere a unuia dintre candidați pentru votul ulterior în plen. Recomandarea comisiei este ca regulă generală respectată de parlamentarii europeni care votează în plenul Adunării Parlamentare. Cu titlu de exemplu, plenul APCE a confirmat prin vot la 26 ianuarie 2021 recomandarea privind alegerea judecătorilor naționali din partea Elveției și Greciei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Această comisie este alcătuită din 20 de membri titulari și 20 de membri supleanți din partea celor cinci grupuri politice ale Adunării (Grupul Partidului Popularilor Europeni - Creștin-Democrați; Grupul Socialiștilor, Democraților și Verzilor; Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa; Grupul Conservatorilor Europeni și Alianța Democratică și Grupul Stângii Unite Europene). Membrii comisiei trebuie să aibă un nivel ridicat de competență și experiență în domeniul juridic.

Publicat in data de 25.01.2021 14:01:00

Intervenția senatorului Titus Corlățean pe tema alegerilor parlamentare din Georgia
Luni, 25 ianuarie a.c., cu ocazia primei părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 25-28 ianuarie 2021), senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, a luat cuvântul în plen în cadrul dezbaterii comune referitoare la raportul de activitate al Biroului și Comisiei Permanente ale APCE (raportor: Ian Liddell Grainger, Marea Britanie, Conservatorii Europeni/Alianța Democraților), respectiv observarea alegerilor parlamentare din Georgia , 31 octombrie 2020 (raportor: Tiny Kox, Olanda, Stânga Unită Europeană).
În expunerea sa, senatorul Corlățean, raportor din partea Comisiei de monitorizare a Adunării, alături de Claude Kern (Franța, ALDE) pentru îndeplinirea obligațiilor și angajamentelor Georgiei față de Consiliul Europei, a menționat că scrutinul legislativ s-a desfășurat în urma unei importante reforme constituționale care a vizat sistemul electoral și care a generat o substanțială reformă legislativă cu privire la procesul electoral. A menționat că modificările legislative în această materie au fost prefațate de dezbateri consistente în cadrul Parlamentului georgian, de negocieri complicate între putere și opoziție, care au beneficiat și de sprijinul co-raportorilor APCE. A arătat că dezbaterile s-au referit la angajamentele asumate anterior de Georgia, în special cu privire la adoptarea sistemului proporțional de vot, care se preconizează a intra în totalitate în vigoare în 2024 și care a fost pus în practică parțial la alegerile parlamentare din 31 octombrie 2020. Și-a exprimat satisfacția că aceste alegeri au fost organizate, la solicitarea co-raportorilor APCE, și cu luarea în considerare a unor aspecte care sunt specifice sistemului de vot proporțional.
A salutat concluziile observatorilor internaționali (APCE, OSCE/ODIHR) potrivit cărora alegerile au fost în general libere, competitive, iar drepturile fundamentale au fost respectate, fiind totodată semnalate și deficiențe importante, precum alegații de nereguli în desfășurarea procesului electoral, folosirea abuzivă a resurselor administrative de către guvern, intimidarea unor alegători etc., care trebuie investigate de către autorități în mod corespunzător. Senatorul Corlățean și-a exprimat îngrijorarea cu privire la accentuarea în ultimii ani a polarizării politice în Georgia și a îndemnat forțele de la putere și din opoziție să identifice modalități de atenuare a acestor divergențe, care au culminat din păcate cu refuzul opoziției de a își prelua mandatele în Parlament în urma alegerilor de la sfârșitului anului trecut. A reiterat în acest context, solicitarea publică adresată anterior de către co-raportorii APCE ca opoziția să participe la procesul democratic si de reforme din Georgia, prin revenirea la activitățile politice desfășurate în cadrul Legislativului georgian.
La final, senatorul Corlățean a menționat că, în calitate de raportor APCE privind monitorizarea Georgiei, va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile din această țară, inclusiv prin organizarea în perioada următoare a unei misiuni de monitorizare la Tbilisi, care să cuprindă o serie de întâlniri cu actorii politici, instituționali și ai societății civile relevanți. 

Publicat in data de 25.01.2021 13:12:00


La data de 6 ianuarie a.c., Comisiile reunite pentru politică externă și pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Senat și Camera Deputaților au audiat candidații propuși de Ministerul Afacerilor Externe pentru posturile de ambasadori ai României în străinătate.
Ședința de audieri a fost condusă de senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă din Senat.
Persoanele audiate sunt: Nineta Bărbulescu, desemnată pentru Malaezia, Brunei Darussalam; Dan Adrian Bălănescu, desemnat pentru Republica Indonezia, Republica Democrată a Timorului de Est; Dan Sorin Mihalache, desemnat pentru Republica Cipru; Brândușa Ioana Predescu, desemnată pentru Republica Bulgaria;  Laura Daniela Popescu, desemnată pentru Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord; Daniela Mariana Țane Sezonov, desemnată pentru India, Republica Maldivelor, Republica Populară Bangladesh, Republica Federală Democratică Nepal; Cristian Istrate, desemnat pentru Federația Rusă; Răzvan Rotundu, desemnat pentru Georgia și Bogdan Mănoiu, desemnat pentru Canada.
Cele patru comisii de specialitate din Parlament au acordat avizul favorabil, în unanimitate, pentru cei nouă ambasadori propuși.
Audierile s-au desfășurat în cadrul unei proceduri mixte, în format virtual și cu o prezență fizică restrânsă, la sediul Senatului.
 

Publicat in data de 07.01.2021 9:00:00

Dl Cristian Sorin Dumitrescu, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a avut miercuri, 20 iunie a.c., o întrevedere cu E.S. dna Michèle Ramis, ambasadorul Republicii Franceze în România, aflată într-o vizită de prezentare.
Președintele Comisiei pentru politică externă a apreciat calitatea dialogului politic în plan parlamentar, dintre cele două țări, și a pledat pentru consolidarea și dezvoltarea legăturilor bilaterale româno-franceze în toate domeniile de interes, evidențiind faptul că în noiembrie 2018  va fi inaugurat Sezonul Franța-România și se va actualiza Foaia de Parcurs a Declarației de Parteneriat Strategic dintre cele două state. Dl Dumitrescu a vorbit despre valența francofonă și atașamentul poporului român față de valorile Franței și avantajele pe care acestea le prezintă în relația bilaterală, precum și cea la nivelul UE.
În cadrul întrevederii au fost dezbătute aspecte ce țin de preluarea Președinției Consiliului UE, de la 1 ianuarie 2019, de către România,  dl Dumitrescu prezentând subiectele de interes în stabilirea priorităților țării noastre legate, în special, de consolidarea proiectului european și adâncirea cooperării și coeziunii între statele membre UE. Președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului a abordat, de asemenea, tema aderării Românei la Spațiul Schengen, o prioritate politică majoră pentru România, pledând pentru realizarea acestui proces, în condițiile în care țara noastră este un veritabil furnizor de securitate la frontierele externe ale UE.
E.S. dna Michèle Ramis, ambasadorul Republicii Franceze în România, a prezentat prioritățile și proiectele domniei sale pe timpul mandatului în țara noastră, militând pentru creșterea și diversificarea cooperării în plan politic, economic și cultural. Domnia sa a exprimat interesul părții franceze pentru o cooperare crescută în domeniul economic, investitorii francezi fiind deosebiți de interesați să continue și să diversifice portofoliul de investiții în România. De asemenea, și-a exprimat speranța și încrederea că România va organiza, în condiții optime, Președinția Consiliului UE din primul trimestru al anului 2019.
 

Publicat in data de 20.06.2018 15:23:00

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, dl senator Cristian Dumitrescu, a avut o întrevedere, astăzi, 29 mai 2018, cu membrii delegaţiei Grupului de prietenie cu România din Parlamentul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, conduse de dl Bob Blackman, preşedintele Grupului, în cadrul vizitei oficiale pe care Grupul parlamentar britanic o realizează la Bucureşti, la invitaţia Parlamentului României.
Discuţiile au prilejuit un schimb de opinii cu privire la temele de actualitate ale agendei bilaterale şi la contextul european şi internaţional al acestor relaţii, fiind reafirmat interesul pentru intensificarea cooperării interparlamentare.
Dl senator Cristian Dumitrescu a subliniat rolul diplomaţiei parlamentare, al Grupurilor parlamentare de prietenie, în dezvoltarea relaţiilor tradiţionale de prietenie dintre România şi Marea Britanie, în beneficiu reciproc. A menţionat că, având în vedere  provocările actuale de securitate la nivel internaţional, consolidarea unităţii NATO şi intensificarea cooperării între statele aliate trebuie să continue, arătând că repartizarea de resurse pentru înzestrarea armatei reprezintă o măsură prioritară pentru ţara noastră. În acest sens, România a luat decizia alocării de 2% din PIB pentru domeniul apărării, în conformitate cu obligaţiile pe care şi le-a asumat ca membru NATO.
Dl senator Dumitrescu a menţionat importanţa parteneriatului strategic bilateral pentru domeniile vitale, precum apărarea şi securitatea, având în vedere şi contextul geopolitic complicat din zona Mării Negre, adăugând că dezvoltarea relaţiilor economice între cele două state trebuie să rămână prioritară, ținând seamă de potenţialul de dezvoltare al acestora.
În continuarea discuţiei, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului a vorbit despre importanţa discuţiilor privind Brexit-ul în contextul particular în care România va prelua preşedinţia Uniunii Europene, exprimând încrederea că negocierile dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie privind ieşirea acesteia din UE vor conduce către soluţii echilibrate în interesul ambelor părţi.
Parlamentarii britanici au subliniat importanţa României ca stat aliat, apreciind la rândul lor drept oportună continuarea cooperării în domeniul securităţii, asigurării schimbului de informaţii, combaterii terorismului şi a atacurilor cibernetice, în ritm susţinut. În ceea ce priveşte cooperarea UE - Marea Britanie, preşedintele Grupului parlamentar de prietenie subliniat că procesul de retragere a Marii Britanii din UE trebuie privit de pe poziţia win-win şi că negocierile trebuie să continue în această direcţie.
Senatorul Dumitrescu a arătat că România consideră obligatoriu ca statutul românilor care muncesc în Marea Britanie să fie menţinut la nivelul înţelegerilor actuale, care pot fi prelungite în interesul bilateral.
Preşedintele Bob Blackman a confirmat că în Marea Britanie comunitatea românească este una foarte importantă, prin aportul la sectoarele economice vitale ale ţării sale, şi că prin munca lor membrii acestei comunității aduc o contribuţie însemnată pentru mediul economic britanic. A adăugat că acest lucru este avut în vedere atunci când se negociază statutul cetăţenilor români din Regatul Unit după Brexit.
Ambele părţi au apreciat rolul activ al ambasadorului Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, E.S. dl Paul Brummel, şi al ambasadorului României la Londra, E.S. dl Dan Mihalache, prezenţi la întrevedere, la dezvoltarea relaţiilor bilaterale

Publicat in data de 29.05.2018 15:17:00

Domnul senator Cristian Dumitrescu, președintele Comisiei pentru politică externă și domnul senator Radu Mihail, membru al aceleiași Comisii, au avut o întrevedere la Senat cu domnul Thomas Garrett (SUA), secretarul general al Comunității Democrațiilor.
România se numără printre cele 106 state membre ale Națiunilor Unite care au semnat Declarația de la Varșovia – documentul fondator al Comunității Democrațiilor. Domnul Thomas Garrett și-a preluat funcția recent, în septembrie 2017, și intenționează să revigoreze această structură și să o îndrepte din nou spre scopul său inițial – acela de promovare a democrației, stabilității și dezvoltării. Vizita domnului Thomas Garrett la București, în perioada 15-17 mai 2018, are scopul de a pregăti președinția română a Comunității Democrațiilor (septembrie 2019 – septembrie 2021), în contextul adoptării noului Plan Strategic pentru 2018-2023 al acestei organizații.
Domnul senator Cristian Dumitrescu și-a arătat aprecierea pentru activitatea domnului Garrett, subliniind tradiția și contribuția importantă a României în politica externă, pe plan global. În ceea ce privește Comunitatea Democrațiilor, țara noastră este unul dintre cei mai activi membri. Domnul Cristian Dumitrescu s-a arătat preocupat de recentele derapaje care au loc chiar și în unele țări occidentale, cu îndelungată tradiție în domeniul drepturilor omului și democrației urmare a creșterii impactului formațiilor populiste și extremiste în viața publică și a dificultăților unor democrații occidentale de a gestiona unele aspecte ale multiculturalității etnice.
La rândul său, domnul senator Radu Mihail  a apreciat activitatea organizației și și-a exprimat speranța că CD va continua să monitorizeze starea democrației, atât în lume cât și în țările membre. România a fost și trebuie să rămână unul dintre stâlpii democrației și drepturilor omului în Europa de Est și în zona Balcanilor.
La finalul discuției, domnul Thomas Garrett a prezentat pe scurt Planul Strategic al organizației, care urmează a fi aprobat în luna iunie a acestui an.

Publicat in data de 16.05.2018 15:20:00

Marți, 15 mai 2018, Comisia pentru politică externă a Senatului condusă de dl senator Cristian-Sorin Dumitrescu, preşedintele Comisiei, și Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaților condusă de dl deputat Gabriel-Horia Nasra, vicepreședintele Comisiei, au avut o întrevedere cu delegația Camerei Deputaților a Statelor Unite Mexicane, condusă de dl deputat Víctor Manuel Giorgana Jiménez, președintele Comisiei de Relații Externe și șef al delegației, în cadrul vizitei pe care delegația mexicană a întreprins-o la București.
În cadrul dialogului, s-a amintit politica consecventă a României în cadrul Uniunii Europene, și sprijinul constant în relațiile UE cu Statele Unite Mexicane. Dl Cristian-Sorin Dumitrescu, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului a salutat finalizarea procesului de negociere a modernizării Acordului Global UE-Mexic, ce va impulsiona relațiile dintre cele două state.
Acesta a subliniat necesitatea de a crește schimburile comerciale dintre cele două țări și de a face din comerțul internațional un pod de legătură între cele două țări atât de apropiate cultural prin latinitatea lor comună.
Partea română a transmis mulțumiri Guvernului mexican pentru sprijinul acordat atât candidaturii României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, precum și candidaturii României pentru un loc de membru nepermanent la Consiliul de securitate al ONU, la alegerile din 2019.
În cadrul discuțiilor s-a subliniat interesul comun pentru intensificarea dialogului, punând accent pe cooperarea parlamentară, aceasta fiind o componentă importantă în acest demers.
La această întrevedere au mai participat: dl senator Radu-Mihai Mihail, membru al Comisiei pentru politică externă a Senatului, dl senator Adrian-Nicolae Diaconu, membru al Comisiei pentru politică externă a Senatului și al Grupului parlamentar de prietenie România-Mexic, dna deputat Mirela Furtună, secretarul Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților, dna deputat Andreea Cosma, membru al Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților, dl deputat Dumitru Gherman, membru al Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților. Din delegația Statelor Unite Mexicane au făcut parte și dna deputat Rubí Cardoso, Secretar al Comisiei pentru Tineret și E.S.dl José Guillermo Ordorica ROBLES, Ambasadorul Statelor Unite Mexicane în România.
 

Publicat in data de 16.05.2018 15:12:00
Comisia pentru politică externă
Tel: 021 312 28 79
Fax: 021 311 15 35
E-mail: polext@senat.ro
Go to top